Page 103 - 1897-08

Nr. 192—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

— D-l Ioan I. Ionică din Predeal tata-i soţiă Silvia n. Laslo, Iosif Tempea învăţători şi superioritate a fost deplin ar- rea de probă din mineralogia despre Sarea
s’a logodit cu d-ra Virgilia Maria Pan- parocb şi prof. în Lugoş ca tată, Ioan moniosă. comună, cu nisce copii adunaţi de prin co­
drea din Tohanul vechiii. — Dorim fericire Laslo protopop în Oluşiu cu soţia sa Anna Tot în anul acesta s’au tipărit nouele mună la acâstă ocasiune. Propunătorul şl-a
tinerilor p&rechl. n. Barna, ea socrii, împreună cu alte nu- diplome de membru, pregătite într’un for­ împlinit locul cu multă destoinicia şi în
murose rudenii. — Dumnezeu să-l odih- mat şi stil plăcut, ilustrând prin iconele înţelesul planului de învăţământ, ceea ce
Ventţare de cutii de tinichea folosite.
nescă ! de pe margini întrâga activitate a învăţă­ am şi aşteptat dela d-l Simonca, care e
Camera oomeroială şi de industrii ne co­
torului; aceste diplome s’au şi distribuit învăţător bun; la copii însă s’a observat
munică, că la magazinul reg. ung. de tutun
printre membri. necereetarea şcolei şi urmele crescerei pe
din Braşov se vor vinde in 20 1. o. la 10
Adunarea generală a acestei reuniuni câmp şi strade.
6re a. m. 127 ohilogr. de outii de tinichea s’a ţinut în 29 August st. n. în comuna A urmat apoi un dialog critisător şi
folosite. Cumpărătorul este dator numai *
decât in presenţa unui funcţionar dela di- Poptelecul-Silvaniei după programul ur­ contra-critisătorfbrte instructiv şi interesant
Comitetul administrativ de fondul şco- mător : între propunătorii şi comisiunea eritisătbre,
reoţiunea fînanoiară, a-le topi. Amănunte
lastic al foştilor grăniţerî din regimentul Serviciul divin. Diminâţa la 8 bre s’a care discurs însă pănă în fine %, stat pe
se pot căpăta la direcţiunea reg. ung. de
finance din loc, precum şi la magazinul român I., ou inima frântă de durere aduce celebrat s. liturgiă prin d-nii protopopi T. nivoul pretins de regulele pedagogice. In
la ounoscinţă, oă Pop din Ortelec şi G. Cberebeţiu din S. fine propunerea s’a decretat de bună şi
reg. ung. de tutun.
Odorheiii. Strana au ţinut’o învăţătorii adu­ succesă.
Petrecere în Bucovina. Sooietatea aca- David baron Urs de Margina, naţi. D-l protopop Cberebeţiu, la urmă a S’a cetit după acâsta o ordinaţiune a
demioă „Juuimea din Storojincţ invită la c. şi reg. colonel pensionat, cavaler aL Ordului ţinut o vorbire fbrte frumbsă, care şi asu­ ministrului de culte şi instrucţiune, care
u
serata ou dans, oare se va arangia Joi la Teresian şi comandator al ordului cordnei de fier pra numărosului popor — care altcum în ordbnă a i-se refera prin inspector şcolar
cl. II, proprietar al crucii militare pentru merite,
26 Septemvre (7 Ootomvre) c. în sala „ho­ ale învăţământului stă cam rău, neavând reg. despre totă activitatea reuniunii în fiă-
ambe cu decoraţiunea de resbel şi al ordului ru­
1
telului Central *. Presidentul de onâre: Dr. sesc de St.-Ana, membru fundator al Asociaţiunii învăţător de vre-o 3 ani, căci fiind co­ care an, ceea ce s’a luat spre ounoscinţă.
I. cav. de Ftondor, presidentul sooietăţii: pentru literatura şi cultura poporului român etc. etc. muna mică nu-1 pbte plăti după lege — a Aici a luat cuvânt şi inspectorul reg.
ioan cav. de Cuparencu. începutul la 8y făcut viuă impresiune. D-l Cberebeţiu cu Dr. Petri şi într’o vorbire lungă şl-a des-
2 în anul al 82 al etăţii, astăcjl în 10 Sep­
ore sera. Preţul de intrare pentru o per- drept cuvânt e primul între acei protopopi voltat ţinuta sa faţă de învăţătorii şi scb-
temvre st. n. la 8‘/ ore înainte de amecfl
2
sonă 2 fi, Toaletă simplă. Costum naţional ai Sălagiului, cari cu tote puterile şi cu lele române, enuneiând, că nu face şi nu
după un morb sourt şl-a dat nobilul său
e bine văcjut. In comitetul arangiator al deplin devotament lucră pentru progresul va face nici o deosebire între învăţătorii
suflet în manile Creatorului.
acestei petreceri sunt subscrise vre-o 25 învăţământului şi bunăstarea învăţătorului diferitelor naţiuni şi confesiuni, ci-1 va
Rămăşiţele pământesc! ale scumpului
persăne. român, punând în serviciul acestei cause tracta pe fiă-care ca pe cel mai folositor
decedat se vor transporta Duminecă, în 12
sfinte frumosul său studiu şi talent ora­ membru al patriei şi sooietăţii omenescl şi
Septemvre n. la 3 ore d. a. din locuinţa
Palestina de vânzare. Am spus, că toric. va purta la inimă durerile şi doririle tu­
sa strada Urezului Nr. t>, în cimiterul bi-
Jidanii într’un congres ţinut cailele trecute Şedinţa întâie. S’a deschis la 11 bre turor învăţătorilor de pe teritoriul comita­
sericei gr. cat. din loo.
în oraşul Bazei din Elveţia au luat hotă­ a. m. în biserică. In absenţa Rev. d-n vi­ tului, şi cu alte multe cuvinte a asigurat
rârea să trimită o deputaţiune la Sultanul S i b i i u , 10 Septemvre 1897.
car şi preşedinte, deschiderea s’a făcut prin pe cei presenţl de bunăvoinţa sa.
pentru a le vinde Palestina, ca acolo să-şi Pentru comitet: vice-preşedintele Yasilie Oltean, învăţător, f-a răspuns în numele reuniunei se­
înfiinţeze un stat naţional jidovesc, piarui Constantin Siezar, Arseniu Bunea, eu o vorbire însufleţită şi însufleţitore, după cretarul, mulţămindu-i pentru declaraţiunile
„Stampa“ din Turin publică două soiri in vicepresident. secretar. care luând cuvântul preotul local D. Cionca, şi frumosele sale promisiuni, asigurându-1
cestiunea acâsta; anume o soire spune, oă
cu entusiasm îşi esprimâ părerea de bine, de stima învăţătorilor faţă de dânsul, pe
Papa într’o notă diplomatică va protesta
că pote saluta corpul învăţătorese sălăgian care-1 cunosc de om drept, şi cu inimă şi
la tâte puterile din lume contra planului, Adunarea generală în biserica sa, accentuând, că biserica a iubire faţă de învăţători.
oa locul cel mai sfânt al oreştinilor să fost pentru Români focularul de unde s’a
a „Reuniunei învăţătorilor români selăgenP. Ou acestea s’a încheiat şedinţa întâii!
ajungă în xaâua Jidanilor. A doua soire răspândit cultura. Adunarea ambele cuvân­ şi a urmat banchetul, la care au luat parte
4ice, că Sultanul ar fi forte aplecat a vinde SfiLAGIU, la începutul lui Septemvre 1897. tări le-a salutat cu urări de „să trăâscă“. vre-o 70 de persone, dbmne, domnişore şi
Jidanilor Palestina pentru o sumă mărişorâ A urmat apoi cetirea protocolului adu-
Lucrări mai însemnate de peste an. bărbaţi din tbte clasele inteligente. Primul
de bani, ca nămul lui Israil să-şi p6tă funda nărei trecute, care a consunat deplin cu
In anul acesta cu un zel deosebit a lucrat toast l’a ridicat preşedintele V. Oltean pen­
un stat independent naţional. adevărul şi s’a primit cu plăcere darea de
reuniunea pentru înaintarea şi ajungerea tru Maiestatea Sa. Inspectorul reg. pentru
Princesa Canovas. Foia oficiosă spa­ scopului seu. Pe lângă multele afaceri din semă, după care tote celea decise s’au dus ministru, corniţele suprem şi pretorele cer­
niolă anunţă, că un autograf regeso publică sfera învăţământului şi alte oficiose, a pus îndeplinire. cului. Protopopul T. Pop pentru mai marii
oonfenrea titlului de principesă văduvei Ca- începutul şi fundamentul la un fond fune- Raportul despre activitatea anului biserieei, er A. Fedorca secretar pentru
novas, soţia fostului ministru - preşedinte bral, care e menit a da ajutor momentan trecut al reuniunei încă a fost deplin mul- legătură de solidaritate şi iubire ce trebue
spaniol, oare a fost asasinat săptămânile urmaşilor membrilor defuncţi. Considerând ţămitor, arătând în multe ramuri progres să fiă între preot şi învăţător şi pentru toţi
trecute de Angiolitto. stările apăsătdre financiare din acest an, evident faţă de trecut. Bilanţul cassei pen­ promovatorii învăţământului. S’a mai toas­
se părea de tot greu de realisat acâstă în­ tru scurţimea timpului şi mulţimea agen­ tat pentru preotul local D. Oionca, care a
Vapor cufundat. Din Constantinopol treprindere, dâr mulţămită zelului funcţio­ delor nu s’a revidat, ci s’a concrecfut co­ avut parte absolută întru arangiarea şi
se telegrafeză: Aiaîtăerl săra s’a cufundat narilor şi tragerei de inimă a membrilor mitetului central. Secretarul A Fedorca a reuşita adunării şi pentru alţi mulţi şi
1
în portul de aici vaporul austriac „Ivan reuniunei cătră tot ce e frumos şi folositor, cetit acum în adunare statutele fondului multe.
Braili în urma unei cioonirl eu vaporul a reuşiţ. funebral, lucrate cu sîrguinţă şi dibăeiă, Şedinţa a dona. In şedinţa a doua au
w
engles „Forrest Home“. Personalul de pe cari au fost primite fără nici o schimbare.
Lucrărilee administrative ale reuniu­ referat comisiunile alese despre celea aflate
vapor a fost scăpat de oătră celelalte va-
nei s’au reformat şi pus pe-o basă mai Adunarea apoi a ales comisiunile : a) şi săvârşite spre mulţămirea întregei adu­
pore aflătore în port. practică, legătura spirituală între cercurile pentru înscrierea membrilor noi, b) pentru nări. Ou deosebire a stârnit bune simţe-
filiali a devenit mai strînsă, presidiul a inoassarea taeselor restante şi ofrandelor, minte dovada de interesare şi părtinire a
Concert. Musioa orăşenâsoă va con­
fost cu viuă atenţiune pănă la cea mai c) pentru constatarea membrilor presenţl d-lui advocat Dr. V. Gyurko din Jibău,
certa mâne, Duminecă în 12 o. la restau­
rantul Erdeiyi. mică afacere a flăcărui cerc şi membru. şi absenţi, d) pentru distribuirea diplo­ care ca om tînăr s’a înscris ca membru
S’a controlat strict, ca criticele şi discu- melor de membri, e) pentru înscrierea fundator al reuniunei. S’a insinuat propu­
siunile pedagogice să nu degenereze la membrilor la fondul funebral, f) pentru nătorii şi disertanţii adunărei viitore, s’a
NECROLOG. Yalerin Tempoa, pre­ personalităţi, cari ar detrage din valorea esaminarea propunerilor de probă şi diser- botărît a se ţinâ adunarea viitore în co­
tor în Reşiţa montană, după scurte sufe­ reală a acestora şi ar nasce invidiă şi taţiunilor, g) pentru esaminarea propune­ muna Periceiu şi după alte multe botărîrl
rinţe a răposat la Oluşiu în 8 Septemvre discordiă între membri. Totă conducerea rilor diverse. mai mărunte adunarea s’a închis la 7
n. c. în etate de 26 de ani şi abia în a a fost într’un spirit calm şi corect, âr viâţa După acâsta G. Simonca, învăţător ore sera.
(jeeea lună a căsătoriei. ’L jălesce întris­ internă dintre popor şi învăţători, între în Asuagiul de Sus, şl-a început propune­ La 8 ore sâra a urmat petrecerea cu

ai vendut miei şi lânî şi viţei şi Rosalia c| R e pe mine! Apoi se nu-1 ma, acolo scriseră care locuri să vin în neştire; mă, două pietrii tari nu
câte tote, er eu am mâncat pânea puşc? Unde-i piştolul? lui Radu şi care lui Pavel, acolo fac făină. De era şi Pavel p’o minte
străinului, ca se stai tu acasă ca o Şi lumea aucfind de piştol şi făcură şi scrisore despre grădină, că cu Radu, îşi putea mânca tot ce are
miresă“. văcfend pe Radu atât de cătrănit se adecă din drum păn’ la mijloc cu cu pîrile şi putea fi şi mai mare
împrăştie prin ogradele vecinilor, er tot ce este pe ea sunt ale lui Radu, gâlcevă decât a fost, că se puteau
Pavel de altă parte mai da şi Pavel fugi şi el, neluând ceva din ăr din mijloc pănă în fund grădina ucide, der Dumnecţeu aşa a lăsat,
el din cea gură, că deşi era om bunul lui. Der primarul satului, care e a lui Pavel cu tot ce este pe ea. să fiă cineva şi cel mai cu min­
pacînic, der, decă trecea orî ce încă era de faţă, strigă pe Pavel Cartea acesta de împărţanie o iscăli te să se calce. Mă, vedeţi voi
glumă, nici el nu mai putea tot îndărăpt şi-i cji apoi: Pavele, ia-ţî primarul şi notarul, er Radu cu Pa­ cu cât a fost Pavel scurtat şi
se
tăce ca mutul : „ D’apoi de ai ce-i al tău, cât adecă vre şi Radu vel şi cu muierea lor puse degetul totuşi el va fi fruntea satului, er
slujit tu pe împăratul, nici eu nu să-ţî dea, ia-ţî şi mergi la socru-tău, pe crucea de lângă numele lor. Radu va fi o fală gdlă straiţă uşoră.
am dormit acasă, eu am lucrat mo­ şi lui Radu-i dă bună pace. Tu tot Aşa-deră acum erau împărţiţi Mă, ce vine din vent, în vent merge.
şia, eu îţî trimiteam mintenî-mintenl fruntea satului o să fii, ca şi tată- pe lege, fiă-care scia ce are şi că Radu nu scie cum se tace şi cum
bani, eu plătiam dările împărătesei, tău, fiă iertat, dăr el... feri D6mne n’are de a se amesteca în trebile se ţine binele, dăr Pavel a dat do-
eu îngropai pe mama şi pe tata, eu celuilalt. vecjî în ceşti cinci ani, de când a
le puseiu pomană, eu plătii sărin­ de mintea stricată ? Satul fierbia. „Vecţl, 4> © unul, murit tată-so, că are cap de gos­
Si aşa Pavel luă din rămasul
a
c
darele, eu ţinui vitele şi le înmulţii, după tată-s’o cât vru Radu să i dea, v’am spus eu, că Radu o se rămână podar.
eu făcui nutreţul cel mult şi scump, Tot satul scie, că de tată-so
din care tu nu vrăi să-mî dai nu­ şi se duse la socru-s’o. Acesta era în casă, are dreptăţi dela împărăţiă au rămas 6 bouleni, buni, nu-i vorbă,
în postul Paştilor, dăr omătul era şi pace!“ „Vec|î bine, răspundea al­
mai ca de pomană o clăiţă, nu tu,
harnicule şi opşegosule. Dăr Dumne- încă mare, deşi duse cu sania bu­ tul, că de nu avea el cărţi bune der Pavel a făcut din ei 8 boi, apoi
catele şi fânul. Aşa rămase Radu dela împărăţie, doră se lăsa Pavel ce boi? Din două vaci a făcut 4
4eu e sus şi vede, mă tem, că nu singur stăpân în vatra părintescă. să fiă scos îu drum? I-i umbla de din 2 iepe a făcut 6 cai, din 60 de
mult ti i boeri, că le-a duce apa...“
Der, ca să fiă bizuit, că nimeni nu rend socru-s’o diacul şi naşu-s’o oi a făcut 100, şi câte şi mai câte!
Aucjiţî, omeni buni, sbiera Radu, l’a scăte, pofti pe Pavel şi pe muiere popa, der n’are ce face, e dreptul Mă, acela-i cap de gospodar! Şi ve­
aucjiţb cum ameninţă? O se mă la primărie şi notarul cu primarul fă­ pe partea frăţine-său şi pace !“ deţi peste 4—6 ani ce o să aibă
aprindă, ori o se ţină scârnăvia de cură carte de împărţanie după totă for­ — „Mă, omeni bum, nu vorbiţi Pavel şi ce Radu? Atunci apoi se