Page 104 - 1897-08
P. 104
Pagina 4 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 192—1897.
dans, care ai fost forte animată. In pausă prin donaţiunl estra-ordinare din venitul Reuniunea învăţătorilor români efera învăţământului, precum uniformitatea
s’au sortit vre-o 50 obiecte de tot soiul în curat al tovărăşiei, începând cu anul 1898 sătmăreni. îu folosirea oărţilor, plsnul de învăţământ
folosul fondului funebral. Câştigul curat a si se împartă unele stipendii şi ajutâre între şi orariul pentru şoâlele române din Archi-
Sătmar. Sept. 1897.
fost vre-o 50 fl. Petrecerea a durat pănă tinerii meseriaşi români. diaoonat... eto. S’a revădut raciooiniul oas-
în dori. Oostatându-se conform li belului de Onorată Redacţiune! Vă rog permi- sarului, din oare am aflat ou durere, oă
Observări. In anul acesta unii bărbaţi depuneri, acel fond ast&cfl trece suma de teţi-mî a face un raport despre deoursul din modesta sumă de 600 fl., de oare a(jl
conducători ai Sălagiului au arătat o nepă 2000 fl v. a., direcţiunea tovărăşiei hotă- adunării generale a învăţătorilor români dispune reuniunea nâstră, două din trei
sare faţă de tote trebile învăţătorescl. Unii resce cumcă din interesele acestui capital gr. oat. din Archidiaoonatul părţilor Săt părţi sunt taxe restante. Nu-mi pot înohi-
clic, că ar fi causa desvoltarea unui spirit s6 se dea: mărene, ţinută anul aoeeta în Medişa-ro- pui de-o parte indiferentismul multor fraţi
mai liberal în sînul corpului învăţătoreso, mână. colegi în nesolvirea unui fioren oa taxă
1) 100 fl. orl-cărui tîner măies
ceea ce nu li-ar conveni, alţii aduc ca mo In cjiua de 9 August diminâţa mem anuală, preoum nici trăgănarea de pe un
tru, care va putâ documenta, că are pur
tiv închipuita schimbare în ţinuta politică bri comitetului central în frunte ou Rvds. an pe altu a d-lor Ioan Sturdza oassar,
tare morală bună că e Român şi de reli-
a învăţătorilor. Tote însă sunt înterpretârl d-n Dr. Felician Bran, vicar în Carăii- Georgiu Kardoş controlor şi Demetriu Kis
giune gr. cat; că e aplicat a se stabili în
w
greşite. Ce privesce liberalismul amintit marl, sosiră la gara „Csererd6, , unde au v.-preşedinte în înoassarea taxelor restante
comuna Şoimuş fiă prin cumpărare de rea
acela dâcă e în cadrul bunei cuviinţe şi fost primiţi ou mari ovaţiunl de inteligenţă dela membri, fiă ohiar şi pe oale prooe-
lităţi, fiă prin contragere de căsătorie cu
nu trece peste barierele dreptului fiă-cărui şi poporul din jur. Splendorea primirei fu suală fiind-că adunarea deja de 3 ani li-au
fete din acestă comună.
învăţător, e chiar pretins de spiritul tim înălţată mult prin călăreţii juni din Viile dat acest drept.
2) Să se distribue 5 ajutore de câte
pului. Acum şi învăţătorul a ajuns la acea Sătmarului, cari oooliau trăsurile iubiţilor Rev. d-n vioar Dr. Felician Bran s’a
10 fl. pe fiă-care an acelor tineri români,
trâptă de califieaţiune, încât cu drept cu 6speţî. După o salutare rostită ou mult înscris oa membru fundator, plătind taxa
cari aplicaţi la orl-ce fel de măiestrie vor
vânt pote pretinde, ca fiă-cine să-l tracteze avânt la adresa doritului d-n vicar prin de 10 fl., âr d-nii Georgiu Pop şi Ioan
pută produce următorele documente: a)
cu lealitate, bună-cuviinţă şi stimă, con parochul Ioan Erdelyi din Tătăresol, con Vasil, proprietari în Viile-Sătmarului, oa
atestat de botez, prin care să dovedâscă,'
form missiunei sale şi nu după sistemul voiul pleoâ spre romantioa oomună Medişa membri părtinitori, solvind câte î fl.
că e Român şi de confesiune gr. cat. b)
sclavismului. Ce atinge ţinuta politică, aceea română. Mare buouriă a făcut iuimelor amă-
Atestat dela măestrul în al cărui serviciu
o dovedesc faptele. O asemenea însufleţire Aci înainte de adunare parochul lo
s’a stabilit, c) Deelaraţiune, că după învă rîte dăsoălesol soirea, că Esoelenţa Sa Mi-
naţională, ca la adunarea din Poptelec în cal, d-1 N. Grama, a celebrat S-ta liturgiă,
ţarea respectivei măestrii se va stabili în chail Pavel, episcopul Oradiei mari, s’a pro
timpul acesta al depresiunei, nu cred să fi asistat de noul vicar şi de preoţime» din
comuna Şoimuş, şi d) Atestat despre pur nunţat asupra primirei subvenţiunei dela
fost la alte adunări. Şi e de tot caracte fur, âr la urmă parochul oelebrant prin o stat prin ridicarea salarielor învăţătoresol
tarea morală.
ristic, că un preot cunoscut în Sălagiu, vorbire bine simţită salutâ pe Rev. d-n dieoesane cu 100 fl., va să fiică dela trei
Acăstă faptă nobilă şi mărăţă, pe
care în anul trecut a apostrofat mai crân vicar şi oorpul învăţătoreso implorând da la 400 fl. A fost timpul să se facă oeva şi
care conducătorii tovărăşiei agricole din
cen în public pe învăţători pentru ţinuta po rul şi binecuvântarea Domnului peste lu îu astă privinţă ca să se pună pedeoă, res-
Şoimuş au săvîrşit’o prin conclusul şedinţei
reclită „millenaristă“, la adunarea de ăstimp crările acestei reuniuni. peotive să se deoblige învăţătorii români
direcţiunii dela 5 Septemvre n. c. să fiă de
a despărţământului XVI Sălagian Chioran La 10 6re a. m. membrii întrunin- a rămânâ în brazda poporului lor.
bun augur şi prea bunul Dumnecjeu să re
al Asociaţiunei transilvane juca „csârdâs“-ul du-se în biserioă, prin o oomisiune de trei
verse darul său în inimile şi sufletele tu Adunarea viitore, s’a decis a se ţinâ
de-i ţiuiau călcâile, deşi acel joc era con- invitară la adunare pe Rev. d-n vioar.
turor Românilor, ca toţi din tote părţile să în Sz.-Zsadâny, unde se va arangia şi un
ces pentru vre o eâţl-va Maghiari ospeţî. Acesta după câteva minute şi sosi însoţit
facă ceea ce conducătorii tovărăşiei agri bal în favorul aoestei reuniuni.
Trebue, în fine să ne lămurim deplin şi să de mulţimea oierului, fiind întâmpinat cu
cole din Şoimuş au făcut în diua de 5 Nu pot să retac urîtul obioeiă al unor
nu ne suspiţionăm îndeşert *). puternic" urări de „să trăâso&“, âr d-1 vi
Septemvre a acestui an! d-n! învăţători, cari după disolvarea adu
A. F. oar mulţămi în călduroşl termini, dorind
Ioan Anca. nării, în loc oa să se întrunesoă cu toţii la
suooes bun adunării.
masa oomună, unde pot fi serviţi pe lângă
Ajutore pentru meseriaşi români. Imediat urmâ discursul de deschidere
C o n v o c a r e . prin d-1 Demetriu Kis v.-preşedinte, în oare preţuri moderate, alârgă pe la oâroiume,
Şoimuş, 7 Septemvre n. 1897. acesta se plânse pentru nepăsarea unor unde beu din mârşava „pălinouţă" pănă îşi
Subsorişii — în înţelesul botărîrei şi golesc pungile şi aşa uită de sine. Chiar
Onorată Redacţiune ! Vin a Vă co din încredinţarea primită în oonf. înv. ţi fraţi colegi din arohidiaconat, cari încă poporul de rând s’a soandalisat, văfiând,
munica următorul fapt îmbucurător: nută în Tur în 16 August a. o. — prin nici pănă acj! nu s’au înscris ca membri
ordinari la aoâstă reuniune; arată mai de că unui veteran bătrân, oare îi îuvitâ să
In comuna Şoimuş, direcţiunea to aoâsta oouvooăm pe toţi fraţii învăţători iâsă din cârciumă, nu i-au dat ascultare.
parte lipsa mare în oonducerea aoestei
vărăşiei agricole de-acolo în şedinţa sa gr. cat. dela şcâlele oonfes. din comitatul Avis d-lor învăţători Ioan Iluţ din Cse-
reuniuni prin un bărbat devotat causei.
ţinută la 5 Septemvre st. n. 1897, pe basa Satmar şi Ugocia aparţinători dieoesei Gher- gold, Aurel Popan din BorbescI, Ioan Onea
După ce deolarâ adunarea de deschisă,
conclusului adunărei generale dela 30 Ia loi la adunarea de constituire pentru înfiin
oferi looul presidial d-lui vioar Dr. Felioian din Pomi eto.!
nuarie a. c. a decis, ca din fondul meseria ţarea unei reuniuni învâţitorescî, ce se va
Bran, pe care adunarea îl aclamâ ou însu Nu vrâu să negreso pe nimenea, dâi!
şilor ce s’a format din oferte benevole şi ţină Joi în 23 Septemvre st. n. a. o. la 6rele
fleţire. In numele Reuniunii bravul înv. totuşi nu pot tăoâ oând văd, că o parte
10 a. m. în looalul şoolei gr. cat. în Seini
din Mădăraş, Ioan Ciulean, salutâ pe pre din învăţătorii noştri pentru beutură, tăbao
*) D-1 corespondent, se vede, vrâ să (Szinyâ-Vâr&lja).
ia în apărare pe învăţătorii sălăgenl pen şedinte, făcând istoricul aoestei asooiaţiunl şi îmbrăcăminte luxdsă au bani, pentru a
Programa: 1) Deschiderea şi consti
tru purtarea lor din anul trecut, când mer şi punând la inimă celor presenţl oausa participa la adunări însă, ori pentru a-şl
seseră în massă la serbarea „milleniului“ în tuirea adunării. 2) Raport despre eseouta- acestei reuniuni. abona vre-un fiiar românesc, or! vre-un
Pesta. Ori ce încercare însă în privinţa acâsta rea oonoluselor oonf. înv. din Tur. 3) Pre- Adunarea a fost bine cercetată, nu manual pentru cultivarea propriă, nu au!
e zadarnică, cu atât mai puţin nu p6te sentarea, desbaterea şi primirea statutelor
ca în trecut, fiind de faţă peste 45 mem D-lor oolegî! 6re nu ar fi timpul, oa
ave loc încercarea, de-a acoperi păcatele reuniunei proieotate. 4) Alegerea oomisiu-
de atunci ale învăţătorilor cu slăbiciunile nilor, oarl se presenteze, spre aprobare bri, âv ca âspeţ! ne-au onorat d-nii preoţi: odată să fim stăpâni peste slăbiciunile n6s-
de-acum ale altora. Nici o mirare, decă în 1 Ioan Erdâlyi din TătărăscI, Ioan Cinca din tre şi să recunâscem, oă e o mare păcăto-
urma celor întâmplate „unii dintre bărbaţii „Statutele * la Ven. Ord. dieoesan şi înal Hodişa, Andreiă Pop din Homorod, N. şiă din partea nâstră, dâoă nici afil nu
conducători ai Sălagiului s’au arătat anul tul guv. regesc. 5) Inohiderea adunării. Clintoo din Cheniz, N. Grama parooh lo avem la oasele nostre măcar un (Şiar ro-
w
acesta reci faţă de învăţători. O reparare Baia-mare, în 30 Aug. 1897.
a greşelilor din trecut se va putâ face nu cal, Augustin Clintoo notar şi Sandru Mil- mâneso, cum este şi Gazeta de Dumineca,
mai după ce prin numărose probe se va Preşedintele: Notarul: lian subnotar în Medişa; junimea acade oare costa numai 2 fl. pe un an întreg ?!
dovedi, că învăţătorii sălăgenl s’au reîn Atanasiu Lupan m. p. ~>oan Leşian, mică din jur, d-nii George Pop şi Ioan Cine nu ţine paşi ou lumea, să nu cugete,
tors la calea cea bună şi sănătosă, pe care Vasil proprietari în Viile-Sătmarului şi mul oă stă locului, căci el rămâne îndărăt too-
au mers înainte. Atunci fiă siguri, că acei cantor doointe în Baia- înv. gr. cat. în ţime de popor. Adunarea a decurs în or mai oum rămân arborii de looomotivă.
bărbaţi conducători ai Sălagiului, cari atâta Sprie. Baia-mare.
interes au arătat faţă de ei în tot-dâuna, dinea cea mai bună după programa sta- Pănă când să mai aufiim făcându-se des
nu-i vor lipsi nici pentru viitor de bună torită. pre noi ruşindsa constatare, oă inteligenţa
voinţă. — Red. S’au discutat mai multe oestiunî din din Sătmar nu oetesoe (fiare românesc!? —
spuneţi voi, care-i om şi care tufă tanul Ştefan, care fusese frate cu cum şi-l făcu, dâr tocmai unde era pănă rămase pământul curat pe
din ei doi!“ Radu Turcului şi care petrecu la se fiă casa, avea o tufă mare de soc lângă tufa cea de soc. Acum se
* frate-seu Radu câţî-va anî, dâr odată-1 şi pe lângă ea pietră multă. Se apucară cu liârleţele şi făcură pe
❖ £
chemă erăşî porunca împerătescă şi puse deci a aduna piatra grămadă lângă tută o gropă largă şi afundă
Colea pe la patruzeci de sfinţi se duse şi dus fu în veci. Acest că la o parte, cât să-o p6tă lua cu în ca pănă-n genunchi, şi prinseră a
neaua era dusă. Radu şi cu Pavel pitan Ştefan făcuse şi o casă fru- lesnire măestrii, când li-a trebui se trage de tufă se o scătă. O mişcară
împărţiră grădina frăţesce de-a latul; mdsă de peatră, din care scdse acum o pună în fundament. Şi mută el la din loc, apoi ârăşî mai săpară, şi âr
120 de stângini de lungă era o parte Radu cu hoboca pe frate-so pe Pa piatră, şi duse, şi duse cu o târ- înhăţiră de ea, pănă eşl de tot.
0
si printre ele făcură gard ţepăn de vel. Acum sta Pavel pe gânduri se bonţă (robă) vre-o două cj'l şi făcu Der mirarea lor fu mare; chiar
nuele cu streşină de spini — ca în taie el plopii aceia, ori ba? Der o grămadă mare, dâr pe lângă tufa în fundul grâpei de unde scâseră
tre fraţi, — ca nu cumva se pdtă socru-s’o, ca mai cuminte, îi spuse, cea de soc tot mai era destulă, şi tufa, zăriră ceva lat, ca o scân
vede dela unul la altul, cu atât mai se-i taie şi se scdţă şi rădScinele, că din ce ducea, de aceea se iviau pie dură. „Ore aceea ce-o fi, socru-le?“
puţin se pdtă merge. Partea grădi- sunt primejdioşî în aretul căsii, că trii tot mai mari. — „Vom vedea noi îndată, se tragem
nei de cătră drumul cel mare, fiind trag la ei fulgerele şi vremile grele. Aci am piatră destula, gândi el, cu o cale pământul bine de o parte,
mai aprâpe de casă şi de olate, era Afară de aceea ţin şi prea multă trebue se-o curăţesc pănă voiu da că de-i numai o bucată de lemn, de
curăţită bine de piatră şi lucrată şi mubră. de faţa pământului, că altcum nu ce se putrefiâscă acolo ?“
gunoită; partea cea de cătră fund Pavel se gătia der se-i taie ,şi pot scâte tufa, şi, de nu o scot, ea Şi traseră cu sapele, der minu
era mai ec’ aşa; pietrile, ce le sco se facă loc, unde se-şi pună casa, va odrăsli în casă şi mi-a face năcas. nea minunilor! Scândura avea pente
se
tea cu plugul, tdte le arunca acolo der îi părea reu de ei, că prea stau Dâr acum erau numai lespecjî de fier. Hm! cfi bătrânul, încă noi
cât tocmai lângă gardul din fund, frumos; deci se gândi se mi pună mari de piatră, care nu le putea vom desgropa aci te mirî ce! Şi
de cătră ulicioră, erau mai mult de casa chiar aprope de plopi, fără mai purta singur. Frate-s’o Radu, vecjî săpară pe lângă scândură şi văcjură,
cât 2—3 stângini de loc cuprins nu înlăîntru în grădină, se rămână din bine, nu se arăta p’acolo se-i ajute, că scândura-i de stejar şi-i mare ca
mai de pietrii mari şi mici. Chiar casă pănă la plopi loc de vre-o 4— doră n’a înfulica el la bolovani, c’a un cărpător şi are doue pente de
lângă gardul din fund erau vre-o 5 stânjinî. Deci se puse a plănui slujit pe împăratul! Deci merse can fier cam pe la mijloc, er giur îm
opt plopi înalţi puşi încă de un unde şi cum ar veni casa pusă mai torul. socrul lui Pavel se-i ajute, prejur pantă de fier ca de o palmă
unchi u al acestor doi fraţi, de căpi bine? In urmă îşi făcu el planul, şi scâseră ei lespede după lespede, de lată.
