Page 105 - 1897-08
P. 105
Nr. 192—1897. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5
Să ne afirmăm d-lor, şi s§ arătăm, că si oe s« întinde nănă la Dâmbovioiâră. In Luorul însă se esplioă uşor, dâoă voiă bună şi va contribui la prelungirea
noi suntem ceva în marele corp al naţili cartea ungurescă an ars pănă acum apr6pe spune, oă aiol e vorba de-o curată înşelă vieţei şi a sănătăţii; căcî aerul este
1
nei românesoî. 50.000 de trunchiuri şi focu a ajuns deja la o ciune. Unul dintre Ungurii mai ou influinţă singurul element, în care putem
Un membru. distantă de o jumătate ohilometru de gra în Brasovul-veohifi a umblat în asouns pe trăi. El servesce la respiraţiune in
niţa română. Oe are de gând, întrebă nu la Români, înşelându-i şi ademenindu-i cu troducând oxigenul în plămânî şi
mita foiă, să facă ministerul domeniilor în promisiuni. Aşa i-a suooes să ademenâsoă dând afară gazul acid carbonic.
Scirî din România.
faţa aoestni pericol iminent? un număr însemnat de părinţi, oa să-şi tri Aerul liber trebue să pătrundă
— Bustul lui Panu. Un comitet s’a mită fiii la şo6ia uDgurâsoă. chiar şi în camerile nelocuite. Este
Viile din România. Viile de Odobeşti,
format în Huşi, pentru ridicarea unui bust Au profitat „patrioţii de împrejura neapărat necesar a locui într’o ca
14
Panoiu şi NiooreştI sunt bântuite de mană.
al neuitatului patriot, — luminat şi desin- rea, oă Românii din Braşovul-veohiu nu meră unde se pâte da tot-deuna aer
Varietăţile cari au resistat mai mult, sunt
teresat, — Anastasie Panu. Din comitet au acum preot şi au orecjut, se vede, oă în curat. O casă umedă şi întunecâsă,
Galbena şi Crăoana nâgră (Băbâscă la Ni-
fac parte, episoopul de Huşi, P. S. S. Sil lipsa preotului se vor pută faoe ei preoţii în care nu pătrunde nici lumina sâ-
ooreştl) astfel că viile de pe dealuri, care
vestru, prefeotul de Făloiu, d. dr. J. Mun- poporului nostru. relui, nici aerul cel curat, este mai
posedă în număr mai mare ceste două va
teanu şi directorul gimnasiului d. T. Ghioa. Sper însă firm, oă îndată ce părinţii mult o înebisore, decât o locuinţă,
rietăţi, sunt bunicele şi se speră la o re
— Dela congresul medical internaţional. coltă de 50 — 70 deoalitri la pogon, der români îşi vor ounhsee greşâla, vor grăbi şi cei ce locuiesc în aşa case sunt
Medicii, măgistraţii şi avocaţii, cari s’au oele depe vale nu vor da aprope nimic. să şi-o repare, căci cinstea lor românâsoă de plâns. Şederea într’o asemenea
dus la Mosova, la congresul medical, s’an Faţă ou o asemenea situaţie, podgorenii stă mai pe sus de ademenirile şi promisiu casă este fârte nesănătâsă atât pen
întors în Buourescî după oe au visitat şi sunt îngrijaţl. In legătură ou starea viilor nile contrarilor. tru âmenii mari, cât şi mai cu semă
pentru copii.
palatul dela Peterhoff. Primirea oare s’a preţul vinurilor s’au urcat în aceste pod La înoeputul săptămânei viitore se
făcut la Peterhoff membrilor oongresului, a gorii în mod simţitor: dela 1—1.50 deoa- încep prelegerile şi la şoola nostră confe Aşa-der nu este bine a locui
fost din cele mai strălucite. După oe au litrul şi speră oă se va mai ridica. Depo sională. Să-şi duoă oopiil aoolo, oăoî acolo cine-va într’o casă, care se găsesce
. visitat t6te sălile frumosului palat, li-s’au zitele de vin din recolta anului trecut se e looul lor. într’un loc umed, căcî de bună semă
pus la disposiţiă trăsurile ourţei imperiale urcă proximativ în aoeste podgorii ia Dobre. n’ar găsi acolo un loc favorabil să-
precum si ş6se din cele mai splendide vase 800.000 deoalitri. nătăţei. Decă terenul (pământul)
unde este clădită casa, este umed,
ale marinei rusesol, ou cari au făout esour-
siune pe mare. Medicii români, cari an Câteva cuvinte despre locuinţă,. asemenea şi păreţii vor fi umecji,
Uneltiri de maghiarisare în Braşov. der păreţii umecjî vor fi forte vătă
luat parte la congres an făcut fiă-care în „Ce este mai preţios? mători pentru-că nu lasă de loc se
parte comunicări sciinţifioe f6rte bine pri Publicăm mai jos o corespon „Onârea şi a fi sănătos". trecă aerul, şi aerul închis se strică
mite. Toţi medicii străini au apreciat eu- denţă, în care ni-se fac descoperiri
nosciutele medioilor români, cari nu au uimitâre în ceea ce privesce cute Locuinţa omului este locul, unde îndată; de aceea într’o casă umedă
omul îşi petrece o parte din vieţa în tot-deuna este un aer forte greu
întâmpinat deoât laude din partea cole zanţa maghiarisatorilor. sa. Omul după muncă caută a-şî re- de respirat, şi nimic nu este mai
gilor lor. E vorba de-o nouă scolâ ungu- pausa corpul pentru a recăpăta pu vătămător, decât aerul închis al ca
rescă, ce s’a înfiinţat într’un subur-
— Teatru naţional. Piesa, ou care se terile pierdute. Orî-ce fiinţă vieţui- merei de culcare, căcî este tot ca
biu al oraşului nostru, cum se vede,
va începe stagiunea teatrnlui naţional din târe caută, ca după după apusul sâ- şi apa stătută care se strică.
anume pentru maghiarisarea Româ
u
Bucure8cl, va fi „Mar>6ra de Carmen Sylva. relui se-şî odihnescă corpul. Omul este ca şi planta, care
nilor. Pe sub mână au umblat prin
In cursul aceleiaşi stagiuni se vor juca şi Locul unde omul pâte se se are lipsă de lumina sârelui; de aceea
tre poporul nostru şi au isbutit se
două opere oomioe nouă originale: Sergeu- odihnescă este casa; prin urmare trebue să alegem în tot-eâuna locu
ademenescă pe câţî-va părinţi de a-şî
tul Cartuş şi Nini. Musioa acestor opere e casa trebue se fiă bine construită şi inţe unde pătrunde sârele; camerile
trimite fiii la acestă scolă. Decă
compusă de d-1 C. Dimitresou, dirigintele îngrijită, căcî binele şi răul sănătă cele mai luminâse şi calde să se
trebuinţa va cere, vom publica şi
orohestrei Teatrului. ţii sale pâte se i-se tragă în cea mai destineze copiilor, căcî în camere
numele acelor părinţi, cari s’au lăsat
— Esposiţiâ de vite în Constanţa. In se cadă în acâstă cursă. mare parte dela locuinţă. A. Fregier întunecâse copiilor le merge fârte reu.
cjice: „locuinţa este una din cele mai im
diua de 6 Septemvre viitor se va desohide Suntem siguri în3e, că poporul portante circumstanţe ale vieţei omului . Este şi forte bine a ave mai
11
la Constanţa, esposiţiâ de vite şi lucruri român din Braşovul vechiu, cunos multe camere; căcî decă în una şi
casnioe. Ea va dura d'lole de 6, 7 şi 8 când scopurile ademenitorilor săi, Condiţiunile, ce trebue se întru- aceeaşi cameră locuim, lucrăm, dor
Septemvre. In aceleaşi cjile, se vor faoe tot va sci să-şî păzâscă cinstea înaintea nâscă o locuinţă, sunt: Orî-ce casă mim şi mai gătim şi mâncare, este
în Constanţa şi slergărl de oai. Românilor, îndreptându-şî greşâla, trebue se aibă sore, mai cu semă di- fârte greu a corăspunde reguleloţ’
în care au căcjut unii dintre ei. mineţa pănă la amiecji, căcî numai bigienice.
— Dela Sinaia. Lumea, care mai ră astfel acea casă pâte fi ferită de
Etă corespondenţa: Casa trebue să fiă cel puţin cu
măsese la Sinaia, a fost nevoită să pără- alte rele vătămetâre Bănetăţei omu un metru şi jumătate ridicată dela
sesoâ aoâstă staţiune de vilegiatură, din Braşovul-vechiu. 11 Sept. n. lui ; pentru-că casa fără sâre, este o suprafaţa pământului pănă la fereştri.
causa frigului, oare a înoeput a fi simţitor. casă de bâle periculâse. Un vechiu
e
Ştim. D-le Redactor! Vrâu să vă îm Stark 4i° că: „locuinţa la ţeră are
44
Pe muntele „Omul sorie „Epooa“, culmea părtăşesc un luoru, despre oare pănă acum proverb c|i casa unde nu întră o influinţă mai favorabilă asupra mor
ce:
Buoeoilor, — a oăclat ieri zăpadă.
nimenea nu a soiut, deoât doră o sticlă cu sorele, întră medicul"; adecă acolo se talităţii şi a prelungirei vieţii .
44
D. dr. Cantaouzino, întoroendu-se din rachiu, care stetea oa mărturia pe masa de nasc diferite bâle. Umecjela unei case este causa
străinătate a pleoat la Sinaia să se presente plassare. Ferestrele trebue se fiă mari şi cea mai principală a diferitelor bâle.
Principelui României. D. dr. Cantaouzino
Inch'puiţi-Vă, D-le Redactor, ceva de luminose, şi să stee deschise în fiă-care Camera trebue se fiă înaltă cam de
va sta oâte-va cjil© la Sinaia oa să îngri- necrecjut: unii părinţi români din Braşovul- dfi dimineţa câte doue ore, ca ast-fel trei metri, pentru-ca astfel aerul
jesoă şi pe d. Neumann, bătrânul şi cre vechiu şî-au dat copiii la noua şcolă ungu- aerul se se schimbe. dintr’ânsa să fiă curat. La munte
dinciosul oamerdiner al A. S. R., oare se
răscă din Strada lungă, oare e din nou clă Casa trebue se fiă aşecjată în- aerul este mult mai bun şi curat.
află greu bolnav de tifos. dită şi scopul ei înoă e nou, — e scopul tr'o posiţiune înaltă, unde pătrunde ae Casa trebue în totd-deuna cu
soiut de toţi, de-a maghiarisa şi înoă pe rul şi sorele. Este fârte nesănătos
— Păduri ameninţate de foc. O parte faţa spre răsărit seu spre me4ă-4i,
a pădurilor Statului din judeţul Muscel, oine? — Pe Românii din Braşov! de a construi case prin văi adâncî, căcî ra4ele sorelui de dimineţă pă
(România) sunt ameninţate sorie „Timpul" N’aşI fi orecjut şi n’ar fi orecjut ni în păduri dese şi pe pâlele munţi trund în cameră şi fac să dispară
de foc oăol de vre-o cinci cjile cea ma ’ meni, că chiar şi între poporul român din lor în partea despre nord (miacjă tot aerul cel rău din cursul nopţei.
mare şi oea mai frumosă pădure a Statului Braşov se vor afla părinţi, cari să fiă în nâpte). Cu cât locuinţa va fi mai
(Va urma.)
ungar din Cârţişdra, comitatul Făgăraş, stare a-şl da copiii lor pe mâua maghia uscată, mai spaţiâsă, expusă la lu
arde ameninţând întregul lanţ de munţi risatorilor. mină şi la aer, cu atât va fi mai
— „Mei Pavele, acesta-i un fund uliciâra aceea, der tot trecea din nu mult trebuiră să mocoşescă, că Sub hârtia cea grâsă erau bani
de ladă ! w când în când mai un om, mai o nu era închisă cu cheia, numai cât mulţi tot de aur şi de argint. După
— „O fi, socrule, en se me plec muiere, şi se înbolba prin cel gard rugina ţinea fierele înţepenite cât ce luară hârtia cea grâsă de pe ei,
44
se cerc a-1 ridica . la diacul şi la ginerele lui cum ridică de abia se descleştară. In ladă aflară străluceau în ladă ca jăraticul.
Şi se plâcă, şi băgă palma la la bolovani şi-şi căuta de cale gân multe de tâte: nisce scrisori, din — „Acum seim ce-i de făcut,
un corn, dâr pace să-o p6tă mişca dind: „ce omeni nebuni, că înfulică cari aflară lămurit, că lada fu a că Pavele , 4i e diacul.
s
44
•din loc. — „E ladă ’ntrâgă, socrule!“ atâta, mai bine ar fi dat ceva la pitanului Ştefan, care o îngropase — „Şcim da, ceea ce 4i scri-
ce
— „O fi! Hai se săpăm tot pe un ţigan, că al ţiganilor lucru e singur cu mâna lui, când i-a venit sârea!“
44
de departe, se na o stricăm, te miri acela, nu al âmenilor . porunca să mai mârgă la âste, ca — „Aşa, dragul meu, chiar aşa !
ce-o fi în ea! 44 După ce scoseră ei lada afară, Ungurii se scâlă în potriva înălţatu Să nu luăm dâr nicî un ban din
— „Socrule, par’ că aşa era o se sfătuiră ce-i de a face: să-o des lui împărat. Mai aflară nisce cărţi ladă, le dăm bună pace. Mâne spu
ladă a unchiului Ştefan, numai ca facă acolo, orî să-o ducă acasă şi mari, legate frumos, der nu erau nem părintelui şi ne apucăm de zi
prin vis îmi aduc aminte de ea, că acolo s’o desfacă? românescî, să le potă ceti, că nicî dit biserica.
eu eram mic câud s’a dus el, de n’a Din sfatul lor eşl, că Pavel să-o Pavel nicî socru-s’o nu sciau decât — „Tu, pănă s’a găta biserica, casă
mai venit. Aşi jura că-i de-a lui, o acopere cu sumanul lui şi cu al dia carte româneacă cu slove din bă nu-ţî vei face, ca nu cumva să fi
fi îngropat’o când s’a dus, te miri cului şi să mai mocoşâsoă p’acolea trâni. Sub cărţile acele era o bârtiă silit a cheltui un ban baremî din
ce-i ’n ea! 44 pănă s’a duce diacul să aducă carul mare şi grâsă şi pe ea sta scris cu aceştia, pănă se fiă biserica gata,
— „Acu, ce a fi, vom vede, cu boii, că pe doi pari ar fi putut’o slove mari că: Cine va afla aceea să nu ca4ă blăstemul pe tine. Pănă
bine-i c’am dat de ea! 44 ei duce cam cu greu, der i-ar fi vă- ladă cu ce-i în ea, mai întâi u atunci ve-ţî şede şi voi aci cu noi,
Şi săpară, şi scoseră pământ şi 4ut satul şi numai decât ar fi fost şi-ntâiu de tâte să facă în sat o bi că — rogu-te — ce suntem ? Patru
piatră măruntă, şi desgropară o lă- ârăşî vorbe şi câte şi mai câte. serică tocmai ca cele de prin oraşe, âmenî, că puiucul cel mic cu lege-
duţă cât cele de căruţe de mare * * şi numai după aceea să folosâscă el nul lui, un4e-l pui, acolo stă. Apoi
$
tâtă de lemn de stejar, tâtă fere După ce înnoptă bine, de nu ce va mai rămâne. De nu va face noi bărbaţii mai mult suntem duşi,
cată, der grea, D6mne, că de-abia mai umbla nime pe drum, desfăcu aflătorul aşa, atunci să fiă blăstămat Rosalia doră s’a uni cu mă-sa, că
o. scoseră cu parii de unde fu. Pavel cu sOcru-s’o lada ceea, ce o şi afurisit şi noroc să nu aibă pe la olaltă au mai trăit, pănă a cres
Lume nu prea multă trecea pe scâseră de sub tufa cea de soc. Der pământ, nicî pace în mormânt. cu t’o cât e de mare . (Va urma,)
44
