Page 106 - 1897-08
P. 106
Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 192 — 1897.
Leşinul decă e numai uşor, se „Se asigură, că nioî-odată nu l’a vă- Câteva momente bătrâna femeiă nu
ZEXXGKIIDXT.^- arată cu ameţală, cu perderea ve cjnb nimeni să rîdă, dâr lăorămâză. Are putu grăi nimic, în fine 4is® dreoare
derii, a aucfului. Respirarea e numai msoe braţe şi mâni fâtte frnmâse. Este naivitate: „Atunol era mai bine să vă fi
Estras din cap V al „Manualului pentru usul ne- superficială. forte plăcut oând vorbesoe, dâr forte rar poftit în odaia de locuit, nu-i aşa?“
croscopilor comunali“, de Dr. Ştefan Erdelyi. se vede. E cel mai modest când dis
Decă însă leşinul se arată în *
(Fine.) grad mai mare, atuncea faţa devine cută ou alţii. Este oel mai frumos bărbat O esecuiiune teriliilă.
1
Letargia în urma isolăriî. palidă, corpul se răcesce, şi se aco pe oere-1 pâte închipui oineva şi sâmănă E oât-va timp de când un Negru, lo-
pere cu nisce sudori reci, cleidse, perfect cu mama lui, oare este cea mai
In timp de călduri mari, când omul cade. Răsuflarea se pare înce frumâsă femee din lume. ouind o căsuţă izolată, aşe4* *tă la oâţl-va
aerul e înăduşitoriu, nu bate nici tată, şi omul pare cătjut în letargiă. „Decă Majestatea Vâstră doresce să’J chilometri de Baxter, Arkausas, un anume
cel mai mic vent, şi sunt mai mulţi Observând aceste, trebue să se vadă, preourn mi-aţl scris mai deunăcjl, fa- Ed. Williamis, fiind urmărit pentru mai
bmenî îndesaţi lângă olaltă, se pdte oeţi-ml ounosout acâsta, şi îndată ’l voift multe atentate şi furturi îndrăsneţe, a tri
întâmpla, că câte un om începe se desfacă îndată tdte vestmintele celui trimite. mis răspuns şeful poliţiei din Bsxter ca să
leşinat, apoi să-l aşe4© (culce) la un
asude, capul i-se înferbentă, limba loc răcoros, capul să i-1 pună puţin „Cât despre învăţătură, atrage admi nu se încerce să-l urmărâsoă căci îl va
i-se uscă, se năduşesce, simte obo- mai jos decât trupul, apoi să-i spele raţia întregului Ierusalim. Cunosce perfeot împuşca ori când îl va vedea în împreju
selă, şi leşină. Decă îi putem da în tâte soiiuţele, fără să fi studiat vre-una. rimile casei sale.
dată apă, şi îi desfacem vestmintele templele şi fruntea cu apă rece, Câlătoresce desculţ şi desooperit. Se vor Poliţaiul, a încetat oât-va timp ori oe
dându-i apă rece să bea şi să ami-
mai ales la grumaz, apoi îl culcăm, rose hirân orî oţet, şi apoi îi frecă besce pe aici, că asemenea om nu s’a mai urmărire in contra teribilului bandit, dâr
putem preveni un grad mai pericu trupul, mai ales talpa picidrelor. văclut păoă acum prin locurile aoeste... Dumineoă noptea, după ce treouseră două
los al acestei stări, căci omul ast Dâcă acestea nu ajută, probâză o Mulţi Iudei ’l consideră chiar oa Dumne săptămâni de când Negru îl ameniţase ou
fel îngrijit, pbte după puţin repaus zeu, alţii însă îl denunţă, că luorâză con rnortea, poliţistul însoţit do mai mulţi a-
se se reculegă. respirare artificială. tra legilor Majestăţei Vo6tre. Mă revolt genţl şi de câţl-va cetăţeni ouragioşl şi
In cas de beţia, aşecţăm pe cel deoişl s’au dus cu toţii pe la orele 1 din
Dâcă înse nu observăm aceste bet în pat, pe o dungă, cu capul forte mult contra acestor Iudei pismaşl.
presemne, ori nu lăsăm se se recu puţin ridicat şi îl lăsăm să dormă, Omul acesta n’a causat niol o nemulţumire uopte şi au înconjurat oasa lui Williamis.
legă ore-unde la umbră, indisposiţia fiind somnul remediul cel mai bun la mol un om niol-odatâ. Toţi cari l’au cu Unul din agenţi, înoepu să bată la
acesta pdte se trecă în un accident noscut asigură, că au primit dela el multe uşa banditului somându-1 să se predea.
grav, care pdte periclita şi vidţa al beţiei. Decă beţia e mare şi omul binefaceri. Cu iote aoeste sunt gata să în Soţia acestuia ese la ferâstră şi de
bet şî-a perdut firea, trebue să-l su-
omului. Acesta stare gravă o nu praveghiăm în somn, dedrece cei deplinesc ou smerenie tot ce Majestatea clarând că bărbatul său nu este acasă, a
mim insolare. beţi de comun varsă şi apoi nefiind Vosira îmi va ordona. refusat să lase pe agent să între în casă.
Celui care a fost insolat pe ne „In Ierusalim Crugul al 7-lea, lumină După a doua somaţiune, femeea re
aşteptate (repentin), îi învineţesce consciu de sine, materia vărsată o nouă. fuzând din nou să deschidă, agenţii poli
faţa, ochii devin roşii sclipicioşi şi inspiră în plămâni şi aşa pdte să se „Al Majestâţii "Vâstre prea supus şi ţiei au pus foc casei. Flăcările se întinseră
încremeniţi, respirarea e numai su înece şi să mdră. smerit servitor. cu repezăoiune asupra întregei clădiri şi în.
perficială, mai rară şi horcăitdre, In cas de otrăvire lucrul prim „Poublius Lentlos, momentul când coperişul era să se aurpe
pulsul e mai sprinten şi abia se este ca să provocăm vomare la cel („Rev. Pop“.) „Guvernator al Iudeei“. femeia banditului eşi înspăimântată în flă-
simte, inima bate neregulat, pelea înveninat, dându-i să bea apă caldă, oărl. In acelaşi timp, Wiiiamis, se încercă
e uscată şi ferbinte, omul îşi pierde apoi gâdâlind rădăcina limbii cu o MULTE Şi DE TOATE. să iasă şi el înarmat ou o carabină. Po
consciinţa. penă, după acea îi dăm se bea liţiştii, cari erau şi ei înarmaţi traserâ ou
Deca aflăm un om în acbstă lapte, oleiu, albuş de ou ori săponele. toţii focuri asupra banditului, care că4u
stare, se-1 aducem îndată la umbră, In caşuri mai uşdre, necrosco- Bastonul lui Ponciu Pilat. mort în mijlocul flăcărilor.
îi desfacem tdte legăturile dela vest pul seu inspectorul de morţi din Sunt câţiva ani, de când un neguţător
minte, îl culcăm cu capul ridicat comună pdte să fiă de folos; ca de anticităţl (lucruri vechi) din Paris a 1 3 u r s a d e B u c u r e ş t i
puţin, şi depărtăm din jurul lui şuri grele, însă trebue să se stărue, pus afară de vâacjare o piele de şârpe, din 8 Septemvre n. 1897.
dmenii, împroşcăm faţa şi peptul ca antistia să trimită imediat după despre oare se cjioea, că ar fi şârpele ce a Scad. Ou
cu apă rece, seu îi batem corpul cu medicul comunal, avisându-1 totodată amăgit pe Eva să mănânce din pomul cel "V a l o i l Do- benda. cup. bani
gata
ştergare ude, cu cari acoperim şi despre aceea, că ce s’a întâmplat, oprit dm ram. /
capul precum şi peptul omului. Dâcă ca acela să pdtă aduce cu sine şi Neguţătorul 4i° > că şârpele a fost Rentă română perpetuă 187b 5% Apr.- Oct 103 ’h
(
ea
.
Renta amortisabilă .
.
.
%
101.
V
pdte bea, îi dăm apă rece cât de medicamentele necesare, decă nu j ornorît de strămoşul Adam, âr pielea (şer- „ „ (Impr. 1892 . . . 5 5% lan.—iul 100. V, »
multă se bea. In cas de nu ar ră este farmacie în comună. pelui) a rămas dela fiu la fio, până oe „ „ din 1893 5% îoo.v,
96.—
„ „ 1894 int. 6 mii.
Apr.-Oct.
sufla, începem răsuflarea artificială. acum s’a aflat iu Asia. „ „ (Impr. de 32. '/ mii. 47o lan.-lulie 88 7,
2
In jurul insolatului facem vent cu 0 epistolă despre Isus Christos. Aoum un bărbier din Bourbon a pus „ (Impr. de 50 mii. n 89.7 4
ramuri (cldmbe) seu cârpe, şi îi fre de ven4are un baston, sub oare a soris „ „ (Imp. de 274 m.1890 4% li l? 90 7 S
„ „ (Imp. de45m. 1891
4°/o
89-74
căm mânile precum şi picidrele, ca Dâoă oetitorii doreso a ounosoe, ce următoreie: „ „ (Im. de 120 iul. 1894 89 74
„ „ (Im. de 90 mii. 1896
90.--
să circuleze mai uşor sângele. impresie făcea în omeni şi cum se consi „Bastonul acesta este din lemn de Oblig, de Stat (Conv. rurale,). 4%
6% Mai-Nov. 102.7
4
10
Venindu-şi în ori, letargiosul dera Domnul nostru Isus Christos, când oliv din Ierusalim, care în annl al 27-lea Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 50/1) --.---
lan.—iul. 97-74
trebue şi mai încolo supraveghiat, sub chipul omului trăia pe pământ, să ce- după Chistos a fost proprietatea lui Pilat. Oblig, comunei BucurescI 1883 5% Mai-Nov.
„ „ ,. din 1884
frecat, îmbiat cu apă, apoi îi dăm tâscă epistola de mai jos, care s’a soris Preţul bastonului e 7000 franci!“ „ „ „ din 1888 5% lan,-Dec. --.--
„ „ din 1890
să mirdse oţet, hiren, şi până nu se în Ierusalim de guvernatorul de atunol al Ca domnii neguţători de anticităţl Scrisuri fonciare rurale . . . 5% Mai-NOV. 98 7i
93.-
5% lan.-lalie
simte uşurat, nu-1 lăsăm să dormă. Iudeei cătră împăratul Romanilor Tiberiu să-şi aibă complete magazinele lor, le mat „ „ urbane BucurescI 3°/o 11 J1
şi oare s’a găsit de curând în Arhiva Ce- ff 11 ff a 6% n » 89. Vs
a a fi Iaşi
3
Letargia în urma trăsnetului. sarilor în Roma. trebue încă: ploarul lui Herodes, ochelarii Oblig. Soc. de basalt artificial 6% 85. / 4
6°/o
lai Caiafas şi punga de piele de crocodil V. N. » ff "■
Pe cel trăsnit să-l ducem în Et-o: Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v. --.--
„Sire, a lui Iuda.
dată la aer curat, îi desfacem vest * Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 1870
Banca agricolă............................. 500 150 v. 331.—
mintele şi începem cu respirarea ar „Am aflat că doresol să soii oeea-ce Aventura unui principe. Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 418 —
tificială. Decă pacientul începe să acum îţi comunic prin aoâstă epistolă. Intre locuitorii dm Danemaroa se is Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 462.--
Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250
răsufle, îi stropim corpul întreg cu „Trăesce aici un om, care se buourâ torisesc© de present următârea aventura Soc. Rom. de Constr. uit. div.151. 250 350.—
164.—
multă apă şi frecăm cu peria estre- de o mare reputaţie de om virtuos, anume a principelui Christian : Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 1 o.~
__,--
-
„Patria * Soc. de asig. uit d. 4 lei 100
mităţile şi talpa cu apă rece. Punem Isus Christos. Poporul îl numesce profet Principele a fost se inspeoţioneze Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 --,--
--.--
înaintea nasului obiecte, cari ami- al adevărului, âr discipolii lui susţin, că e nisce trupe în orăşelul Bierre. După ce s’a „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 100,. _,—
300
rosă tare, ca hiren, oţet, orî îi gâ- fiul lui Duomecjeu, aoeluia, care a creat sfârşit revista, oare a fost pe câmp afară, Soc. de fur. militare u. d. 60 lei 1090 --.---
1
„Bistriţa * soc. p. f. hârtii 30 /'
n
Societ. p. const. de Tramways m
dălim nările cu o penă, decă pdte cerul şi pământul şi tdte ce au existat şi principele s’a întors spre ouartirul seu. Pe 20 trancl aur fl ff
să înghiţă, îi dăm vin ori vinars să vor exista în univers. Şi în adevăr, o îm drum însă se opri tocmai înaintea unei
bee. Dăcă moibosul vorbesce înaiu- părate, în fiă-care cji se aud minuni, din S C O M P T U E l :
rea, îi punem apă rece pe cap. partea acestui Isus Christos. Prin unul şi case, şi eeiu puţină apă dela o femeiă bă
trână, ce stetea în uşă. Fernea, care toc
Pdte să ajungă omul afară de simplul cuvânt dă viaţă morţilor şi sănă Banca naţ. a Rom. Paris . . . .
aceste caşuri de letargiă în o stare tate bolnavilor. Este de o statură mijlocia mai cooea nisce plăcinte în tindă, rugă pe Avansuri pe efecte &7o Petersburg . . 2% 47î%
6%
necunosoutul âspe să vină mai aprope,
care sămănă tare cu letargia, în şi de o frumseţe uumtore. Privirea lui e oeea oe ospele şl făcu. BabB îl invită să Casa de Depuneri 57* Berlin . . . . . . . 8% 8° / o
.
.
Belgia .
Londra .
.
2%
urma unei lovituri grele pe cap ori aşa de mărâţă, încât inspiră respeot în toţi şe4â pe un scaun şi-i puse dinainte un V iena.................... 4.— Elveţia . . . . 87*7o
pe fole, apoi în urma leşinului şi în acei cari îl privesc, şi oarî se văd siliţi
urma unei beţii, ori fiind înveninat să’l iubâsaă şi să-l târnă. blid cu plâomte. C u r s u l l o s u r i l o r p r i v a t e
După ce prinţul mânca bine, întrebă
(otrăvit). „Părul lui are culorui de alună câptâ, pe femelă, că ou ce-i dator? Baba nici nu din 7 Septemvre 1897
In urma unei căderi din înăl adecă roşcatio şi cade până ia umeri, să oump. vinde.
7—
6.75
ţime, apoi suferind o lovitură grea împarte în mijlocul oapului, după obiceiul voia să asculte, dâr după ce ospele întreba Basilica . 198.50 119 50
Credit
pe cap, omul îşi pdte pierde con Nazaritemlor. Eruntea lui este lată de mai de muJte-orl, ea rî4end, îl bătu ou Clary 40 fl. m. c. F 59.- 62—
se
Navig. pe Dunăre .
--.---
sciinţa de sine pe timp mai înde monstrând îuooenţâ şi linişte. Nici o pată mâna pe umăr şi-i 4i îutr’un ton prie- Insbruck . 1 4.— 29.20
28.20
lungat, în urma unei sguduirî a sâu sbâroitură nu se vede pe faţa lui, pu tmos: „Fătul meu, tu eşti soldat, şt sol Krakau 27.75 28.70
daţii lot-dâuna stau cam rău de rândui
creerilor. ţin rumenă. Nasul şi gura lui nu proourâ banilor, mie nu-mi trebue mmic“. Laibach Buda . . . 22.50 23.50
63 50
62.—
La asemenea ocasiunî să des nici un argument spre o ontică logică, âr Paliiy 61 75 62.7o
20.-
facem vestmintele, să-l culcăm cu barba lui oea dâsă sârnână ou părul capu — „Dâr eu am mai mulţi bani, decât Crucea roşie austr. 19 50 10.80
dto ung. .
10.—
se
capul puţin ridicat şi comod, pu- lui său. Ea nu este lungă şi se împarte în gândesci d-ta*, 4' prinţul. dto itai. 12.- 12.50
26—
27.- -
nendu-i cataplasme pe cap cu cârpă mijloc. Privirea lui este forte mâreţă şi — „Asta o soiu eu mai biue“, 4 1S6 Rudolf 71.50 72.50
Salm
udată în apă rece, şi îi stropim faţa severă. Are ochi strălucitori. Lumina ce bătrâna, întorcând o plăcintă pe lespede. Salzburg . 27— 28.-
St. Genois . .
şi peptul cu apă rece. revarsă faţa lui este oa lumina sorelui, aşa — „Lucrul însă, draga mea“, stă aşa, Stanislau . 79.25 80.- •
45.—
43.—
1
Suferind omul o lovitură pe încât este imposibil a fi privită de cineva oâ moşul meu e regele , 4i prinţul. Trieitine 4 / °/ 100 m. c. 149.40 153.—
u
8e
2 0
u
fdle seu fiind tare obosit şi flămând, mult. Inspiră spaimă acea lucire. Când însă — „Ce? ii 4ise bătrâna încremenită Waldstein dto 4°/o 50 68.— 72.—
57—
60.—
ori după perdere multă de sânge, povăţuesce şi sfătuesoe plângând, atrage şi de frică era aprope să-şî scape plăcinta dto de 10 franci
pdte să leşine. iubirea şi respectul tuturor. în foc. Banca b. ung. 4% 125.75 123/Î5
