Page 13 - 1897-08
P. 13
itiifitTna, iiiaUtelriţlim, ,8 i!tti" leu it li-nn 1 1 ,
ii îipomiii Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Si .'MOV; ?i* *w roars S», 30. Pe an an 12 11.. pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
3ai:i*os» nefeasanta se so
,*•'îreosa. — Mwitueiriptfl ta ţ» N-rii de Dumlneoâ 2 (1. pe an.
:»txixn«l Pentru România sl străinătate:
‘.NSăftATE He primase la Artnil-
Pe un an 40 fronol, pe şdse
nl»traţ!une în Braşov ţi la ur- luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr.
■feitdrols Rlraurt do iiRimclurl:
tn Yiena: Jf. Duku, JStmrich N-rii do Duminecă 8 franci.
fehalek, Rudolf Mostt, Ă. Qvptliks 8o prenumără la 't6te ofioiole
Saohfolger; inion Opptiik, J. poştalo din întru şi din atară
Onnntbcr, In Budapesta: i. Y. şi la dd. colectori.
Soldbergerg, Xckitein Bernat; în iM'namentnl pentru BtasoT
Bucuroaci: Xgtnct Barat, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
euisaio de Rotunanie; In Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bon,: Karo'mi & Litbmcmn. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Interţlunller: o anim luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
ijarmond pe e oolână S o*. ni Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbra pentru o publi •A. £ T T T L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai deaâ după 8 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aeriă 10 or. adu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 173. Braşov, Lum-Marţi 5 (17) August 1897.
Ciudate vremuri. lentul de 10 fl. pentru o 4i de arest. 1879, a fost condamnat la arest de 8 c}ile Serbii din regat şi Ungurii.
Acăsta, cum se vede din deci- şi 50 fior. amendă în bani, âr în oas de a
Ciudate vremuri am mai ajuns! siunea de mai jos, se motivăză cu nu pută plăti la alte 5 cjile arest şi la ohel- Un articul polemic al (jirului
Ministrul de interne unguresc se faptul amintit, că adunarea anunţată tuelile de întreţinere, ce vor obveni, su- serbesc „Dnevni List“, ce apare în
Belgrad, arată într’o lumină fărte
face stăpân pe libertatea nbstră, a fu permisă de autoritate, er numai „ul prarevisuindu-se în urma reoursului înain clară disposiţia spiritelor, ce dom-
Românilor; dă ordine se ni-se ciun- terior oprită , nu de autoritate, ci tat de condamnat s’a luat următârea de- nesce între Serbii din regat faţă cu
44
teze şi zădărnicâscă dreptul de în de representantul volniciei ministe oisiune: Ungurii. Acest 4i Y — combătând
ai
trunire; nu mai ţine semă nici de riale din loc. Considerând, oă datele pertractării un articul al 4i i t l i şerb Iova-
ar 8 u u
lege, nici de praxă, nici do analogia, întrebăm acuma, unde rămâne adevereso în mod neîndoios, că aousatul novicî, care se lăudase, că el în tot-
ce ar urma din traetarea cu totul logica hotărîrei ministeriale? prin fapta sa a manifestat o aotivitate, oe deuna a făcut propagandă pentru
deosebită, de care se bucură cona Ori că în acest stat numără oorăspunde direcţiei partidei naţionale ro amiciţia maghiaro-serbă, — scrie în
ţionalii sei pe temeiul aceloraşi legi. ceva autoritatea legal instituită, orî mâne disolvate, sentinţa de a Ii-a instanţă tre altele:
Nu se mulţămesce însă nici cu acâstă că nu numără nimic, ci totul aternă a viceşpanulni, se aprobă pe basa motive
slruntare şi a celor mai elementare dela volnicia ministrului. Decă nu lor aduse eu privire la oualificarea faptei IovanovicI merge pe o cale fârte gre
postulate ale principiului de egală mără ceva, atunci de ce n'a fost şi la oulpabilitate; în partea însă, care şită, dâcă dela cavalerismul maghiar aş-
îndreptăţire, ci ne mai prigonesce achitat acusatul şi de ce nu s’a so stabilesoe pedâpsa, se sohimbă şi — având tâptă oeva, fiă cât de puţin, oe ar pută fi
încă şi cu pedepse, pe cale admi cotit ministrul cu autoritatea? ÎCr în vedere, că aousatul a anunţat autori în favorul Şerbilor asupriţi din TJngaria, de-
nistrativă ; ne supune de-a dreptul dăcă nu număra nimic, precum din tăţii ţinerea întrunirei convocate de el, şi 6reoa Ungurii sunt o rassă tătărdscă şi nu
unui regim din cele mai volnice şi nenorocire vedem că se întemplă în că ţinerea adunării a fost oprită numai ul mai neîndurători pot fi faţă cu naţionali
despotice poliţienesc. cele politice, atuncî de ce s’a mai terior — pedâpsa lui (a aousatului) se sta tăţile de sub stăpânirea lor. Fraţii noştri
Numai de curend am publicat ţinut cont, fiă şi numai printr’o bilesoe cu aplicarea § 21 al codului penal sârbi simt ura asupritorilor lor, cari după
sentinţa ministerială, prin care se schimbare neesenţială a sentinţei ei, privitor la transgresiuni ou arest de 8 (file, firea lor de rassă tătărdscă în tot-deuna au
aprobă condamnarea poliţienăscă a de procederea sa legală în faţa con- care sâ se pâtă schimba în amendă de 80 fl. fost numai nisce tirani şi paşale faţă cu na
fraţilor noştri luptători din Sibiiu. vocărei adunărei ? şi cu 50 fl. amendă, dr în cas de neplâtire ţionalităţile nemaghiare.
Astăcjî putem produce o nouă mons- Etă grdznicul conflict dintre lege cu 5 c^ile arest*). De geaba propagă lovanoviol înfră
truositate, ce se numesce decisiune şi liberul arbitriu al celor dela pu Despre acesta se înounosoiinţâză mu ţirea maghiaro-sârbă, căci aceea niol-odată
ministerială, prin care se stabilesce tere! Etă urmările triste ale despo nicipiul, pentru oa să ia disposiţiile ulte- nu se va pută faoe; şi încercările, oe s’au
pedăpsa pronunţată în contra pro tismului de rassă, ce ameninţă cum riâre, şi tot-od&tă se retrimit aotele înain mai înaintat în direoţia aoâsta, s’au termi
prietarului făiei nbstre, din causă, plit cu subminarea orî-cărei autori tate aiol ou raportul viceşpanulni dela 7 nat în tot-deuna cu fiasco.
că a convocat la rendul seu, tot tăţi în stat! Februarie Nr. 25 kih. In Serbia se află mulţi politici serioşi,
astă-t6mnă în ajunul alegerilor die- Der despre acăsta va trebui să B u d a p e s t a , 30 Iunie 1897. oarl actualele graniţe de mâjă-cji ale Un
tale, o întrunire a alegătorilor ro vorbim mai la înţeleB pentru minis Din însăroinarea ministrului gariei (graniţa Savei) le consideră oa forte
mâni în Braşov. trul Perczel. Pentru astăcjî ne măr Dr. Selley m. p. consilier ministerial. nedrepte şi cari unirea în faptă a tuturor
Acesta întrunire nu s’a ţinut, ginim a publica următorul ucaz sub Sârbilor nu o consideră numai oa o fantastă.
fiind oprită printr’o disposiţiune fiş- semnat de locţiitorul lui din minis- Ar fi forte neoesar pentru Ungaria, oa să
pănescă ilegală, ca tbte de felul teriu: t se orgauiseze după oantâne, cum este El
*) Etă şi originalul unguresc al aces
acesta. A fost oprită, cu tbte că Ministrul reg. ung. de interne. tei părţi a deoisiunei ministeriale : veţie. In faptă, limba oficială în Neoplanta
autoritatea locală dăduse înscris per Nr. 8!8 kih. „ ... tekintettel arra, hogy a târgya- era la 1868 limba sârbesoă.
misiunea de-a se ţine, pe basa ordi- V. a. lâsi adatai kâtsâgtelenîil igazoljâk, hogy Amiciţia ou Maghiarii nu este alt-
Cătră obştea comitatului Braşov
nei de 4b ce ’i-s'a presentat la anun vâdlott oselekmânye âltal a feloszlatott oeva, deoât o fantasiă g61ă şi fraţii noştri
ţarea întrunirei. în B r a ş o v . româu nemzeti part irânyânak megfelelo de aoolo (diu Uogaria) soiu forte bine, oâ
Acest moment, fiind accentuat Sentinţa de a Il-a instanţă a vice- miikodâst fejtett ki, minositâs âs vâtkessâg numai prin luptă îşi vor putd mântui esis-
între altele în recursul adresat mi şpanului oomitateus adusă în B Februarie tekintetâben mdokainâl fogva helyben ha-
gyatik, a btinţettâst megalâllapito râszâben tenţa lor atât faţă cu Budapesta, cât şi faţă
nistrului, i-a dat acestuia în cele din a. o., prin oare se aprâbă sentinţa de l-a ellenben megvâltoztatik s a panaszlott biin- cu Viena. D-l Lovanoviol stă prin urmare
urmă de gândit şi aşa, aprobând instanţă adusă de căpitanul poliţiei oră- tetâse — tekintettel arra, hogy az âltala
isolat ou idea sa de înfrăţire maghiaro-
sentinţa celor două instanţe, a gă şenesol dm Braşov, în sensul căreia Dr. egybe hivott gyiilâs megtartâsât a hatosâg- sârbă şi să se ferâsoâ de-a vorbi în numele
sit totuşi cu cale a face ore-care Aurel Mureşianu locuitor în Braşov pen nek bejelentette s a gyulâs megtartâsa osak Sârbilor, atât din Ungaria, oât şi din
schimbare în stabilirea pedepsei, pi tru transgresiunea, ce lovesoa în ordina- utolag tiltatott be — kbtkv. 21 §-ânak al-
kalmazâsâval 80 forinttal megvdlthatâ 8 napi regat....
când, că cele 8 cjile arest poliţie ţiunea ministrului de interne din 1894 Nr. elzdrăsban es 50 frt. pdnzbuntetdsben nem
nesc se pot şi răscumpăra cu suma 1488, pe basa ordinaţiunii ministeriale dela lizethetds esetdben 5 napi elzdrăsban ăllapit-
de 80 fl., corăspun4etdre la echiva j 1895 Nr. 9 şi a § 16 din art. de lege XL din tatilc meg. u
FOILETONUL „GAZ. TRANSA dinţii tăi, ou 8lbul lor eoohet, în cântecele cari le stîng focul, nici oând însă laore- o cji dela graniţă pănă aoasă, unde-1 va
ei reaud vocea ta şoptindu-ml la ureche: mile de durere ale pesimistului, oarl fao putâ griji mama sa şi Cătriua.
„Ce frumosă e viâţa!“ să îţi arcjă pleâpele şi mai tare şi să orîş- „Şi âtă într’adevăr, turnul bisericii
Pe t r e n , Da, viâţa e frumosă şi e păoat să câr nescl diu dinţi. satului său strâlucesoe în rajele sârelui,
44
tesc! împotriva neajunsurilor ei, oăol dâoă „Yăcjut’ai , îmi sorii, „vre-odată un oa şi un orainio al fericirei. Dâr este
Novelă.
Ei. n’ar fi aoelea, viâţa n’ar preţui nimio. Cu- regiment de soldaţi învingători întorcân- un orainio înşelător aşa un turn de bise-
44
Dragă prietină! prinde-ar 6re cuvântul „iubire atât de du-se din răsboih? Plini de praf, nespălaţi, rioă pe şes şi e ou mult mai departe de
Sârale şi-a trimis oele din urmă raje nesfirşit de mult, dâcă fiă-oare sunet ai său ou faţa înegrită de fumul împuşcăturilor şi cum îl orecjl. Şi distanţa dintre el şi cei
ale sale prin ferâstra-ml deschisă şi, în lo nu ar însemna şi o mare de suferinţe? Cel cu hainele găurite de gl6oţe, ei păşesc în- lalţi soldaţi oresoe mereu, de abia îi mai
cul lor, sâu mai bine jis, oa şi o conti mai sublim punot în viâţa nostră, nasoerea oet şi greu spre casă. Mulţi dintre ei au pâte distinge cum se cade pe oei dinapoi
nuare a gâdilitorului lor cald, străbat la omului, e împreunat ou cele mai crâncene legături la oap şi la mâni. Der rănile nu-i de tot. S’ar odihni buouros, dâr soie, oâ
urechia mea aoordurl duloi din „Carmen , dureri ale mamei, — dâr ce ar însemna dor, oăol o medaliă a vitejiei le va aoo- somnul şi frigurile îl vor oopleşi şi nu-1
14
smulse în apropiere, când voluptos de lin, fără ele ouvâutul mamă? peri; praful, oe le îuăbuşesoe răsuflarea şi rabdă looului dorul de casă. Din oând in când
oând pătimaş de furtunos din strune unui Sciu, oă nimica nou nu ţi-am soris le inălbesce faţa, nu-i supără, oăcî în ou- îşi adună tâte puterile şi fuge oâţl-va paşi,
violonoel. Atât de uşor îţi aduol aminte în aiol. De atâtea-orl ne-am cugetat noi în rând gurile iubiţilor de aoasă li-1 vor să dâr apoi ostenâla îl oopleşesoe şi mai tare,
astfel de olipite, atât de mult poţi ougeta ferioitul nostru ungher asupra vieţei ome- ruta de pe obraz, ostenâla membrelor nu pioiorul lui stâng se lovesoe de pietrile
şi atât de destilate şi eterizate îţi sunt ou- nesol şi tot-deuna am ajuns la un sfîrşit o simt, oăol ounosoinţa viotoriei face să le drumului şi în looul glonţului simte greu
getele! optimist. Şi dâoă totuşi am relevat înoă orâsoă aripi la pioiâre. tatea unei măjl de plumb.
Ai gâcit de sigur, de oe obiar în acest odată astă întrebare, e pentru oâ iu sori- „După aoest oortej se tîrăe un rănit. „Dâr face minuni o inimă doritâre şi
moment iau pana în mână, oa sâ-ţl scriu sorea ta din urmă am oetit laorăml printre Un glonţ îl lovise în pulpa piciorului stâng. etă în sfîrşit biserioa tâtă ca la depărtare
ţie. Cari amintiri din viâţa mea ar pute să şire. Istoriora, ce mi-o istorisesol aoolo, e Medicii sooseseră plumbul şi rana era aprope de-o puşcătură. Vede deja pe deal poporul
fiă mai a9emănăt6re sublimelor melodii din una din multele momente triste ale vieţii, vindeoată, dâr a pierdut mult sânge şi obo- adunat, dâr cămăşile albe ale celor îmbră
„Carmen , decât acelea, cari se legă de per- şi drept spunând, ea m’a impresionat adâno sâla îl face să şchiope tare. Au vrut să-l caţi de sărbătâre îi jooă înaintea oohilor.
44
sbna ta, cari cugete mai destilate, deoât şi pe mine. De aşi fi fost femee, pote aşi pună în oăruţă, dâr el a spus, că-i sănătos, Piciârele i-se isbeso de tâte pietricelele şi
acelea, pe cari amintirea ta mi le inspiră? fi vărsat şi laoreml. Dâr numai lacreml de pentru oa să pâtă ajuDge mai de vreme arşiţa sârelui îl arde năprasnic în oâfâ.
44
In rîsul frumosei „Carmen par’că zăreso compătimire, aoei stropi oarl răooreso oohii, aoasă — nu era doră decât un drum de „Deja se orede în braţele iubiţilor
