Page 14 - 1897-08

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 173—1897.

P
S O I R I L E P I L E I . strîns material 4 °I de anT. Ia oonseoinţă nesc de credit şi economii, înfiinţat în ne- Lsgodnă- D-î Mihaiu, Ciura, absolvent"
1
a contraotat ou librăria Bachette din Pâ- mijlboită apropiere de altui;' căci dincolo Ide preparandia, s’a logodit cu d-ra Anuţct
~ 4 (16) August.
ris să-i edţteze un Magnum Etymologicum< dâ Mureş, la Lipova, despărţită de Radna Bogdan din Crisoior — Fiă în oeas ou
Din Sibiin ni-se comunică, că Vineri Romaniae scris în franţuzesoe. Luorarea numai prin un pod', esistă de mai mulţi noroo!
I
44
domnii advocaţi Dr. Amos Frâncu şi Nicolae aoâsta va fi pur filologică şi va fi gata în anp „Lipovana , care prosperepă frumos.
Coiiegyt. Musiea orăşenâsoă va con­
Vecerdea au intrat în arestul poliţiei de- oâţl-va ani. De-altmintrelea Radna face parte din co­
certa mâne sâră, Marţi, în grădina dela-
acolo ca să-şi facă pedâpsa de 3 4de ce mitatul Aradului, pe când Lipova din al „Pamul verde . începutul la 8 âre. Intra­
44
li-s’a dictat din causă că au convocat astă Episcop serbese? al Budei; după cum Timişului. rea» 30 or.
tâmnă o adunare electorală a Românilor se anunţă din Carloveţ, a fost ales din Omorît de O- mască, ţhlele aceste murf
1
din comitatul Şibiiului. pBrtea sinodului episoopeso, ce s’a ţinut în Biserioa albă maiorul Franoiso ETolub
rjilele aoestea, Lucian Bogdanovicl, vicarul Concertul Aurelia Cionca.
Regele şi Regina României au trecut episoopeso de pănă aoum al acelei dieoese. dela regimentul de liniă Nr. 83j fiind înţe­
astădî pe la gara din Braşov cu trenul Sinodul a fost compus în total din 6 ar- pat' în faţă de-o mnaoă cu ooasiune» unei Cei oe au asistat erl la oonoertul dat
accelerat, mergând în strâinătate. Pănă la ohierei, sub presidiul patriarchului Bran- preumblări călare. Şi urmarea fu; învenina- la Derate de mica şi mult drăgălaşa pia­
Predeal suveranii români au 'fost însoţiţi de koviol. In candidaţiă au fost puşi din par­ rea. sângelui, oare îi oausa mârtea, Se cjice, nistă Aurelia Cionca, dela a căreia nasoere
miniştrii şi de demnitarii curţii, civili şi tea patriarchului trei inşi: Bogdanovicl, oă maiorul decedat a fost unul dintre cei abia au trecut opt veri, au rămas nu nu­
militari. Regina a primit trei buchete de Seviol şi Tedeschi. Trei dintre episoopl au mai bravi ofioerl ai statului major del» mai satisfăcuţi, ci încântaţi chiar. Şi a fost
flori dela domnele din Predeal. Regele votat pentru SevicI, alţi trei pentru Bog- acel regiment. mare numărul visitatorlor oonoertului, aşa
Carol era îmbrăcat în haine civile, într’un danoviol. Intre ceşti din urmă a fost şi Serbările dela Eusciue, făoute din in- că forte mulţi n’au mai putut afla loo în
costum cenuşiu, âr Regina într’o rochiă de patriarchul, care ou votul său, oa preşe­ oidentul aniversării a 10-a a alegerei Prin­ sală şi au trebuit să renunţe la plăoerea,
lână cafeniă. La gara din Braşov erau dinte, a derimat în favorul lai Bogdano- ţului Ferdinand de Coburg ca Principe al ee ii-o oferia admirabilul debut al mioei
adunaţi mai mulţi ospeţl români de pe-aicl, viol. — LuoiaD Bogdanovicl s’a născut în Bulgariei, s’a înoeput Sâmbătă şi a durat pianiste române. Contiugentui cel mai mare
cari au primit trenul cu „urra!“ Părechia 1867, este va să cjioă. numai de 30 ani. trei <jde. Tbt oraşul este bogat pavoasat l’a dat publicul român din Braşov, din
regală nu s’a dat jos din tren. A fost sa­ Foile unguresol se arată forte mulţă- şi împodobit ou drapele şi arourl de triumf. Derste, Nou, Sâoele şi alte oâte-va oo-
lutată însă în vagonul regal de dama de mite ou alegerea lui, fiiudoă „soie să vor- După ofioiarea unui Te-Deum, a fost o mune de prin prejur; au asistat şi mulţi
onore a Curţii române, Mavrogheni, care 44 mare paradă militară, la oare au luat parte ospeţl streini, între cari am remaroat pe
bâsoă perfect unguresoe . Episoopia sâr-
petrece în Braşov. D-na Eufemia Kertsch bâsoă de Buda s’a întemeiat în 1695 şi şâpte regimente de infanterie, două reg. de d-1 Looot.-Feldmaraşal de Kertsohek, oare
care a însoţit’o la gară, a predat Reginei artilerie şi două reg. de oavalerie. Trupele petreoe în vilegiatură la Nou. Dintre os--
episcopii ei au residat pănă aoum în Szent-
un frumos coş cu flori. au defilat înaintea Prinoipelui Bulgariei, peţii din România, oea mai mare parte
Edre. Nou alesul episoop însă îşi va stră­
Avis! Căpitănatul orăşeneso din loo avi- muta reşedinţa în Buda. lângă care se observa un representant turo, ounosceau deja pe mica Aurelia din pro-
trimis special al Sultanului pentru a-1 re- ducţiunile ei dela Buourescl. Cu tote astea,
seză publioul, că din oausa „sărbătorii
0 domnişoră arestată pentru furt. In presenta la aceste serbări. După defilare, ori mai bine 4* tocmai fiind-oă o ounos­
s
S-lui Ştefan , tergul obiolnuit de săptămână
44
înohisorea poliţiei din Budapesta se află primarul de Rusoiuo asistat de consiliul oo- ceau, au alergat şi aoum la Derste, oa s’o
nu se va ţinâ Vineri, oi Joia viitore, adecă
în timpul de faţă o tineră domnişoră, din munal, a oferit Prinoipelui un dar în nu­ mai asculte. Etă oeva, ce oaraoterisâză pu­
ou o cp înainte.
familia aldsă ungurdscă, oare e acusată pen­ mele oraşului, în discursul său primarul a terea de atraoţiune, ce-o eseroitâzâ deja da.
Despărţământul XI (Blaşiu) al Asooia- tru furt. Ea se numesoe Jamniceloy Erzsike insistat asupra progreselor făoute de Bul­ pe aoum jooul la pian al genialei fetiţe!
ţiunei transilvane şi-a ţinut adunarea ge­ şi e fiica unui consilier de scolia ministerial, garia sub domnia actualului domnitor şi a Mica nâstră pianistă, — putem să 4>*
nerală la BlaşiQ Duminecă, în 8 August n. fire8oe, unguresc! Ea a fost aplicată în funo- terminat strigând: Trăiasoă A. S. R. Prin­ eem oă-i a nostră cu atât mai vîrtos, cui
Despre resultatul ei „Unirea » sorie urmă- ţiune la postă şi în aoâstă calitate, se c}ioe, cipele Ferdinand. Trăiască Familia prin­ cât părinţii ei, domnul oa şi dâmna Cionca,,
44
ţârele: „Oa să se soie şi pe airea şi să ser- oă furat o sorisore, în cere se aflau 1250 ciară. Prinoipele a răspuns mulţumind. — sunt Români ardeleni — a fost salutată,,
vâsoă de îndemn spre imitare, relevăm din florini. Legaţiunile marilor puteri din Bucuresoî oând s’a urcat pe catedra, pe oare era aşe-
raportul subcomitetului, că el a întemeiat au trimis oâte un ataşat la Rusoiuo, cu ooa- 4at pianul, ou vii aplause. Copila, multă»
44
„Mureşanul este numele noului iu-
deja patru agenturi (Cergăul mic, Mihalţ, sia serbărilor aoestora. mind drăgălaş, s’a aşedat pe scaunul dela
stitut de credit şi economii, ce s’a înfiinţat
Roşia de Saoaş şi Sânoel) şi plânuesoe în- pian cu o nonşalausă oa şi o conoertistă es-
în M. Radna, oomitatul Aradului, ou un înmormântarea lui Canovas. Sâmbătă
temeiarea altor vre-o opt agenturi. Agenturile periată ; îndată a şi înoeput să eseoute ca­
oapital pe aeţii de 40,000 fi. v. a. In adu­ după amâdî s’a săvârşit în Madrid înmor­
despărţământul le provede ou bibliotecă 44
narea dela 29 Iulie n. o., direcţiunea nou­ mântarea ministrului-preşedinte Canovas, priciul „Rondo de Heller. Ascultătorii,
oorăspuncjătâre. Mai relevăm, oă adunarea cari nu-o mai audiaeră, steteau la îndoâlă.
lui institut, alâsă pe trei ani, s’a consti­ asasinat de anarchiştl. înmormântarea
a luat posiţie hotărîtă în contra plănuitei
tuit, după cum ni-se scrie, în modul ur­ s’a făcut cu mare pompă militară. Pe oe să admire mai întâiâ: esaotitatea, clari­
44
„oase naţionale şi a însărcinat pe delegaţii
mător: Vasilie Beleş, preşedinte; Demetriu tâte oasele erau arborate stindarde de tatea şi desteritatea copilei, ori memoria
săi, ca la adunarea generală a Asociaţiunii
Roman, vice-preşedinte ; Paul Milovan, Dr. doliu, âr pe sicriu peste o miiă de oo- ei admirabilă, căci cânta de rost oa şi o
să faoă tot asemenea. Mai amintim ou vie
Aurel Halic, Constantin Paulcescu şi Mele- rone. Mulţimea asistenţilor era uriaşe. în­ artistă consumată. Curând după piesa în-
bucurie, oă Rsml canonio Gavrilă Fop a
ţiu Suciu, membri în direcţiune. Direotor ceputul înmormântărei s’a anunţat prin tâih a urmat valsul în EE moli de Chopin^
pus la disposiţia despărţământului două
esecutiv: Ioan Tuducescu. In Comitetul de bubuituri de tunuri. Miliţia făcea spalier pre­ pe oare l'a esecutat cu mare uşurinţă, gra­
premii de câte 25 fi. S’a reales tot subco­
supraveghiere s’au ales d-nii acţionari: Sava tutindeni, pe unde mergea conductul. In ţios şi forte curat nuanţat.
mitetul cel vecinii. Săra din prilegiul adu­
Raiou, Petru PopovicI, Grigorie Macinesou, fruntea eonduotului era represectantul re­ Aşa a eseoutat şi tâte oelelalte piese;
nării şi în favorul despărţământului a fost
44
Isaia Mdnţa şi Zaharie Cuparesou. CensorI: ginei regente şi membrii parlamentului în „Alia toooata de Mozart, „Doina şi „ A n ­
44
14
în hotelul „Univers o petrecere forte
14
Ioan Beleş (Odvoş), Iosif Vuculesou, Aleo- oorpore, fără deosebire de partid, corpul dante variat de Haydn. Pe cât a fost de
44
reuşită .
sandru Eftimie, Iosif Ognean, Protasie Gi- diplomaţia şi numărose deputaţiunl. Cada­ dulce şi atragătâre esecutarea „Doinei ,
14
Magnum Etymologicum. In curând va vulescu. Iosif Cloambeş, Fabrioiu Manuilă, vrul a fost înmormântat în cripta familiară pe atât de mult a impresionat energia,
aparâ volumul al IV-lea din Magnum Ety­ Teodosiu Moţ, Aurel Micu, Georgiu Lu- din cimiteriul San-Isidora. — O telegramă abilitatea şi acoentuarea plină şi ourată a
mologicum Romaniae, oare cuprinde restul penoiu, George Stojan, Ioan Berariu Solo- spune, oă prooesui în contra asasinatorului tonurilor variate ou care a produs grelele
cuvintelor din litera B nepublioate încă. mon Giurcane, Emil Doge şi loaohim s’a înoeput acjl, Luni, şi oă el va fi eseou- piese ale compositorilor olassiol. Mânişâ-
Cu acest volum d-1 B. P. Hasdsu încheie Turcu. Rata a Il-a de aoţii este a se solvi tat mâne, ori poimâne. Proourorul suprem rele micei pianiste se plimbau ou iuţâlă
lucrarea sa din Magnum Etymologicum, ce în 29 August, âr rata a III-a în 29 Sep- de stat va intercjice 4> ar0 l° de-a publica mare dela un capăt la celalalt al pianului
r
apare în editura Academiei, oare, se soie, temvre n. o. D-nii aoţionarl sunt rugaţi a soiri despre anarchiştl, âr monitorul oficial şi de multe-orl mititica trebuia, pe lângă
a însăroinat ou continuarea luorărei pe d-1 trimite ratele aoestea la timp, ori dâeă se spaniol va publica o ordinaţiune, prin care apăsarea pedalei ou piciorul drept, să în­
44
A. Filipide din Iaşi. „Epooa află, că d-nul pote şi mai înainte pe adresa d-lui: Deme­ li-se va recomanda tribunalelor să prigo- tindă amândouă mânile aprâpe de tot, ’oa
14
Hasdeu ţine însă fârte mult să doteze d-sa triu Roman, în M.-Radna. — „Familia ob­ nâsoă diarele, oarl direot sâu indirect vor să scotă simultan tonurile de sus şi de jos
naţiunea ou acestă operă, pentru care a servă, oă acesta este primul institut româ­ lăuda pe anarchiştl. ou efeot. Acesta îi sucoese ou deosebire în
când de-odată simte cum puterile îl pără­ Un motiv destul de banal. Niol chiar drăguţă nu o puteai numi. In faţa ori-cărui alt om ea ar fi ros­
sesc şi, fără putere, ou un singur oftat, O soră, care se jertfesce pentru un Nasul era prea mare în raport ou gura. tit un „nu oategorio, dâr funoţionarul,
44
soldatul oade în mijlooul drumului. Cel oe frate ticălos. Părul ei lung şi des era roşu-nesimpatio oare stetea înaintea ei, era un tînăr sim­
a scăpat din toiul focurilor duşmănesc!, a Dâr ce era să faoă? şi eu atât mai respingător, oă pe faţa ei patic şi cu darul de a-ţl vorbi la inimă.
fost omorît de un mănunchiu de raze! 44 Era deja de 17 ani şi trebuia să se na zăreai un strop de sânge. De l’ar fi Când îl zări îşi aduse aminte, oă el ade-
cugete şi la viitor. Tatăl său, un orologier avut oel puţin negru, ar fi putut părâ in­ se-orl o privise lung şi binevoitor pe stradă
Şi va plânge lacrăml de sâDge mama
încărunţit în sărăcie, nu avea ou oe s’o teresantă, aşa palidă oum era. De alt-fd şi acum întâlni în ochii lui aceleaşi priviri.
şi iubita lai, dâr fără de lacrăml viata e
mai ţină acasă. Tot oe avea în prăvălie era bine desvoltată, un lucru care îl aflăm II lăsa deci să vorbâsoă şi într’un
p
oa pomul fără frun4 . Greutatea pământu­
era al altora şi din 4* 4* îngloda tot des la anemioe. sfirşit, oând ajunse şi ea la cuvânt, n’a
86
lui, oăreia nici puterea unui Napoleon nu
mai mult în datorii, pentru ca să-şi pâtă Oe era deol tă faoă ? putut spune mai mult, deoât „da .
44
i-s’a putut împotrivi, l’a atras şi pe el... şi
susţină oopilul la studiu. Avea şi el o am- Şi se şi putea altfel?
atât8-i tot, draga mea. Aceleaşi rad® de La un viitor bun nu se putea aştepta
biţiă, să potâ prooura Aiului său o sorte Vorbe, cari în gura altuia ar fi părut
sore, oarî au omorît pa neferioitul oştean, şi oând a fost ohiămată la birou, funcţio­
mai bună decât a sa. Acesta era deja de crude şi ofensătâre, el le soia rosti ast-fel,
mie mi-au lucit atât de frumos în astă narul îi vorbise atât de frumos, înoât a
4 ani la universitate şi dâcă nu făcuse că ele deveniau balsam pe rănile oausate
sâră ! oonvins’o. De oum păşise în curte, inima îi
înoă niol un esamen, vina o arunoa tot pe bătea mai tare decât de obioeiă, dâr era de ele înşi-le. Ii desfâşurase înaintea ochi­
Istoriâra asta îmi amintesoe de una
tatăl său, oare nu-i trimitea bani de ajuns. lor totul astfel, precum desfăşurl o pân-
alta, oare în multe privinţe se asâm*nă cu mai mult teama, pe oare o simte orl-oine
Şi afară de aoeea bătrânul era bol- oând întră pentru intâia-âră în viâţă în­ zătură, aşa că dmtr’o singură privire poţi
ea, deşi s’a petreout în împrejurări cu to­
năvioios, putea să mârâ ori şi când, âr ea tr’un birou. Dâr oând i-se spuse oausa pen­ să ouprin4l întrâga ei suprafaţă.
tul diferite.
44
ar fi rămas atunci pe strade. La „noroc tru oare a fost ohemată şi ’i-se făou pro­ „E departe, domnişoră Elena, unde
Ţi-o voiîi povesti aiol şi, deşi pâte în
nu se putea ougeta. Nu-i vorbă, văduse ea punerea să plece în străinătate oa bonă, te sfătueso să te duci, şi o ţâră ou alte
ochii tăi vor luoi laorăml după oe ai ce-
căpătuindu-se fete sărace destul de bine, din palidă oe era se făcu albă. Presupu- obiceiuri şi ou alţi omeni, dâr orede-mă,
tit’o, nu faoe nimica! Ume4l, sunt oohii
ba o prietină a ei se măritase cu un mi­ sese ea aşa oeva, dâr totuşi nu se aştep­ omul bun ori şi unde află âmenl buni.
tăi ca atât mai plini de foo şi mai fru­
lionar din America. Dâr ea nu se prioepea tase, ca să i-se propună să plece aşa de­ Condiţiile sunt oât se pâte de favorabile:
moşi !
44
să umble după „noroc — şi îutr’nn oraş parte, într’o ţâră, despre al cărei nume nu­ Să oonversezl ou cele 2 copile nemţesoe
Ascultă!
mare oa Geneva el nu vine neoăutat. mai din şcolă îşi aduoea întunecat aminte. şi franţuzesoe şi să săvârşesol lucruri uşâre
Şi niol frumâsă nu era. Era vorba de România. de oasă. In schimb vei avâ întreţinerea,