Page 15 - 1897-08
P. 15
/
Nr. 173.—1897. GAZEJTA TRANSILVANIEI Pagina 3
Andantele de Haydn *şi în caprioiul „Ol un isvor de apă oristalină şi rece oa ghiaţa, sâtenesoă, âr revărsarea Braţ vj ului a d is rul târguşorului BurdujenI fiind însoiinţat
teanca" de I. Mureşianu. Acostă din urmă am plecat mai departe, în sus, spre pisoul trus o regiune întrâgă şi a oausat pagube în timpul nopţei că nisoe oontra-baudiştl
piesă a plăoufc publicului ou deosebire, atât „Baciului", astfel se numesoe punctul cel mai enorme oraşului Galaţi şi primului port al s’au refugiat în curtea oimitirului evreeso,
ca oomposiţ'ă pentru frnmâsele ei varia- înalt (2241 metri) dintre tâte oelelalte pis ţărei. Spune oă a primit o telegramă dela s’a hotărît să-i prindă espunându-şî viâţa.
tiunî pe motive românesci, oât mai vârtos curi aflătâre pe „Petra Craiului". Pe cât d-1 G. Cantaouzino, ministrul de finanţei, Inarmart ou un oiomag, se duse neînsoţit
oa esecutare din partea drăgălaşei conoer- de uşâră şi plăcută ni-a fost calea dela oare s’a deolarat gata a satisfaoe în parte de nimeni îu curtea oimitirului şi aoi după
tiste oare, deşi piesa este lungă şi are ZârneştI pănă la oasa de adăpo9tire, pe cererea locuitorilor din Bădălan, viotime âre-oare ceroetărî mai mult pe dibuite des-
multe părţi oomplioate, a eseoutat’o ou o atât de grea şi obositore a fost de aoi ale inundaţiilor, şi-i va scuti în aoest an de ooperi asounZătorea contrabandiştilor, oarl
adevărată şi strălucită bravură. Aplause pănă la pisoul „Baoiului". De vre-o cărare plata dărilor cătră stat. D-1 Plesnilă, pri erau în număr de trei. O luptă teribilă se
nesfîrşite au urmat după terminarea aoes- prin aoeste părţi nici vorbă. Omul trebue marul oraşului, a mulţumit M. S. Regelui înoinse atunol între dânşii şi primar. Cu
tei piese, aşa oă mioa Aurelia a trebuit să să se uroe pe unele locuri mai puţin peri- şi guvernului pentru interesul oare îl puu oiomagul primarul reuşi să dobâre pe doi.
repeţâsoă o parte dintr’ânsa. oulâse, pe unde umblă oaprele şi oile. După în oorotirea oraşului. Cel de al treilea însă văZându-se rămas
Cu mare interes am urmărit cele două o oale obositâre de 3 / ore, am sosit, fără In urmă s’a semnat de oătră miniştrii singur în luptă, soâse un revolver şi des
l
2
composiţiunî ale micei conoertiste: O ro a ni-se întâmpla ceva, pe piscul „Baciului". şi notabilităţile oraşului aotul oomemorativ cărca mai multe glâuţe în adversar. Ua
manţă şi un marş oriental. Ni-au plăout Aoi se desohide un orisont îndepărtat ou o şi-a fost zidit în peatra fundamentală de- glonte nemeri în oap pe nenorooitul pri
mult amândouă, der mai ales Marşul orien privelisoe admirabilă în tote părţile şi uu aer punându-se şi oâte un exemplar din mone- mar, care se rostogoli mort la pământ.
tal, oare pe lângă originalitatea oonoep- de munte prospăt şi curat, cum numai păstori tele naţionale. Etă şi textul actului come Criminalul a dispărut. Sgomotul armei deş
ţiunei, mai dovedesce şi mult simţ musioai lor le este dat a gusta. Pisoul acesta formâză morativ oare fu oetit de d-1 inginer JElie teptă pe mai mulţi loouitorl şi dâudu-se
înăsout. punotul de despărţire între hotarul Tran Radu: alarma, lumea alergă la cimitir, unde pri
C'un ouvâDt, mioa Aurelia Cionoa, — silvaniei şi oel al României, oeea ce se „Marea nenorocire oe a înoeroat Ga marul fu găsit ou oreerii sdrobiţl.
care nu ni-s’a înfăţişat nioi deoum oa o fe pote vedea de pe stâlpul de frontieră Nr. laţii în vara anului 1897 prin inundaţia
tiţă preoooe, mai mult instruită deoât ta 201, în oare sunt tăiate de oătră Ardeal apelor Brateşului a umplut de întristare pe
lentată — ni-a fâout impresiunea unei co literile iniţiale M. 0. („Magyar Orszâg",! M. S. Regele şi România întrâgă. Pentru ffiulţămită publică.
pile fârte normale, vii şi sănătâse, oare po âr pe partea de cătră România litera R. Pe a se pune capăt acestui rău, M. S. Regele Fiind lovit de nenorooirea oea mai
sede în adevăr un talent admirabil artis pisoul „Baciului" ne-a interesat deosebit a ordonat a se începe îndată luorările de
tic, ou care puţine fiinţe sunt dotate dela eooul de vre-o 10 silabe, oe se aude de apărarea oraşului şi s’a hotărît oa piatra grozavă din viaţa unui preot român orto
dox prin perderea prea timpuriă a soum-
natură. Nu putem, deoât să felicităm pe repeţite-ori. De-aoi, după o pausă mai fundamentală a luorărei să se aşeije la oa- pei mele soţii, — rudenii, prietini şi cu
părinţi şi să ne felicităm noi înşi-ne de sourtă am pleoat îndărăt. La 4 âre d. a. pătul apărărei despre linia oălei ferate Ga- noscuţi din patriă şi străinătate şi-au ară
ceea oe ne promite înoă de aci înoolo mioa am ajuns ârăşl la oasa de adăpoetire. De laţl-Bârlad, în presenta preşedintelui c o n tat oondolenţa lor într’un mod neaşteptat
Românouţă. De dorit ar fi numai — şi aoi ne-am reîntors pe oărarea însemnată ou siliului de miniştri şi a ministrului luorări- şi într’un număr atât de mare, înoât numai
2
suntem convinşi, că aşa va şi fi — oa pă roşu, ce duce prin „Prăpăstii şi „Ab’s". lor publioe".—Luorările oonstruirei digului, pe calea acâsta îmi 69te cu putinţă ade
rinţii s’o lase să sa desvâlte cât se pote La 7 ore am ajunsl’a gara din Zernesol, de vor fi conduse de eminentul şef al servi mulţămi. Ii rog deci pe toţi, primâsoă
mai liber şi neforţat, oăol atunci suntem unde venirăm ârăşl la Braşov ou trenul. ciului de studii şi constioţii de pe lângă adânoa mea mulţămită pentru oondolenţa
siguri, oă acestă genială fetiţă va ajunge Esoursiuoea a fost obositore, oe e drept, minieteriul lucrărilor publioe d-1 inginer arătată şi cuvintele de consolare atât de
la un grad forte mare de perfecţiune. dâr toţi oâţl am luat parte la ea am rămas Elie Radu, âr suprav ghierea eseoutării o
e
binefăcătore fiinţei mele sdrobite priu acâsta
Era p’aci să uităm încă un moment încântaţi şi mult timp vor rămânâ neşterse va avâ d-1 inginer şef din Galaţi Chiriae. grea lovitură.
însemnat: Aurelia Cionoa a primit două din memoria nâstră impresiile, ou cari DumneZeu să-i apere de atarl lovituri
buchete de flori fârte frumuşele, dela o ne-am reîntors din aoeştl munţi, pe cari — Cerşitoni infirmi la Iaşi. Illtă măsurile
atât de frumos şi amănunţit îi desorie d-1 luate de primăria din Iaşi în privinţa oer- amare!
fetiţă şi dela un băiat. Li-a mulţămit ou
Ioan Turou dela Făgăraş în sorierea sa şitorilor infirmi: Intr’o baraoă de scânduri Doboli inf. 3 (15) August 1897.
adevărată drăgălăşiă şi naivitate copilă-
„Escursiuni pe munţ'i Ţărei Bârsei şi ai din curtea azilului de aoolo se vor aşecja N- Puianu,
rescâ, îmbrăţişând şi sărutând pe fetiţă,
âr băiatului întimjendu-i mâna cu multă Făgăraşului". Cdt. 20 de paturi unde vor fi odihniţi infirmii preot român ort.
cari colindă stradele laşului. Primăria va
gvaţiă.
oheltui o anumită sumă pentru întreţinerea
Rămâne să mai spunem, că oorul de
Scirî din România. lor. Ei nu vor fi lăsaţi liberi de a mai cir ULTIME SCIRÎ.
copii al d-lui T. Popovieî, oare a eseoutat
cula pe strade. Er la tâmnă se speră a S8
trei piese, s’a purtat brav în ooncursul, oe — Serbările de inaugurare a noului dig „Kronstâdter Zeitung" din loc
l’a dat la acest concert. Păcat numai, că putâ faoe un azil special pentru aoeştl ne
• / la Galaţi. Vineri s’a săvârşit la Galaţi so norociţi. O adresă a primăriei îuvită pre primesce dela Bistriţă urmatdrea te
trenul, care i-a dus afară dela Braşov, s’a lemnitatea punerei pietrii fundamentale la legramă particulară:
îutârdiat cu o jumătate de oră, aşa că din construirea noului dig, oare să ferâsoă pe fectura de poliţie să strângă pe toţi in „ Adunarea tinerilor academici saşi
pricina acâsta a trebuit se se amâne şi în firmii pentru a fi internaţi.
viitorul oraşului Galaţi de ori oe inundaţie din Predeal a fost disolvată de cătră,
ceperea concertului, din care causă publi a apelor Brateşului. După ţinerea servi- — Ministrul domeniilor a acordat căpitanul poliţiei din loc“.
cul devenise puţin impacient, suma de 25,000 lei pentru cumpărarea uuui
oiului divin, s’au pronunţat disoursurile. D-1
Ionel Brâtianu, ministrul lucrărilor publice vaporaş pe sâma serviciului de inspecţie al
JEscursiune pe „Piatra Craiului' . a spus, că toţi funcţionarii statului, jude pesoăriilor statului. Acest vaporaş va fi L i t e r a t u r ă .
1
Alaltăerl săra (Sâmbătă) o societate din ţului şi ai comunei şi-au fâout datoria pe construit în şantierul dela T. Severin al
Braşov, constătâtore din 7 persone, pleoâ la cât a fost ou putinţă, însă elementul a fost Regiei monopolurilor statului. In editura librăriei Nioolae I. Ciurou
o esoursiune pe muntele „Petra Craiului", atât de puternic, înoât a eşit biruitor oau. — Comerţ ruşinos. D-1 Petresou, po din Braşov a apărut: Istoria Universală
pentru şoolele seoundare, de Vasile Goldiş,
de unde se reîntorse erl sâre. Despre aoâ9tă sând oraşului Galaţi o mulţime de neno liţaiul portului Constanta a pus mâna pe
frum68â esoursiune, unul dintre d-nii, cari rociri. Greşelile trecutului însă ne vor servi trei Evrei, cari voiau să plece la Constan- profesor. Volumul III. Evul nou. (Refor-
au luat parte la ea, ne comunică următo- de îndreptare în viitor. Construirea noului tinopol, atrăgând după ei mai multe fete maţiunea, Antireformaţiunea, Absolutismul
monarchio, Reacţiunea liberală şi absolu
rele: „Am plecat din Braşov Sâmbătă sâra dig se impunea oa o neoesitate neîntârziată minore din ţâră. D-1 Petresou i-a arestat şi tismul luminat, Revoluţiunea franoesă, Is
cu trenul pănă la ZerneştI şi de-aoi dim’- şi lucrările vor costa două miliâne şi ju fotografându-i, a trimes câte-o fotografia toria modernă.) Preţul 1 fi. 50 or.
nâţa la 4 âre am mers mai departe pe mătate. D. Dimitrie Sturdza, arată, oă anul prefecturei judeţului Constanţa, poliţiei aces
jos spre „Pâtra Craiului". Calea dela Zâr- acesta a fost un an de nenorociri oăcjute tui oraş şi legaţiunei române din Constanti-
neştl pănă la p61a muntelui numit a fost asupra ţării. Bâla Prinţului Moştenitor face nopol. D I V E R S E .
cât se p6te de plăcută şi uşoră. La casa ca M. S. Regele să aibă şi aoum laorăml — Asasinat. Din BurdujenI, la gra
de adăpostiră am ajuns la 8 ore înainte de în ochi. Ultimele inundaţii din ţâră au re niţa româno-austriaoă, se oomunioă Ziarului Culmea discreţiei. O petiţie nostimă
emâcjî. Aoi, după o pausă de o oră lângă dus la miserie o mare parte din populaţia bucuresoean „Dreptatea" următorele : Prima- de tot a primit cZilele trecute ministrul de
justiţie italian. Un judeoător din Anoona
declară, că demisionâză din post, fiind-oă
nevasta sa nu voesce sd-şl pună In „rubrică"
drumul şi 50 franol pe lună. Din aceşti tremura, „şi sunt oonvins, oă nimeni nu Lucrul era sfirşit şi totuşi nioi unul
numărul anilor. Ministrul italian dase o oir-
bani vei pute trimite ceva şi aoasă..................... merită acest post înaintea dumitale. Tre nu se putea urni din loc. Zăcea în atmos
oulară oa judecătorii să scrie, între altele,
Iertă-mă, domnişoră Elena, dâcă oetindu-ţî bue să eşl din atmosfera în oare te afli, feră oa şi o pîolă înaintea unei rupturi de
în rubrioa unei blanohete şi raporturile lor
aouma gândul, mă amesteo în cestiunl, pe sohimbarea de aer va reda fetii dumitale nori.... oa şi zăpăceala înaintea întâiu
familiare. Etă un pasagiu din aoâstă pe
cari pote n’ar fi ertat să le ating. Dum roşâţa, oare i se code, vei vedâ lumea, vei lui sărut.
tiţie: „Subscrisul oomunio aoi Ziua cununiei
neata ai cugetat acuma: „Voi trimite tot ounâsoe âmenii şi te vei întâroe cu espe- Da, ea simţi, oă c vremea să plece
mele în vârsta mea şi a oopiilor. Nevasta
acasă-şi — n’ai cugetat bine. Vei trimite rienţă — şi ou oeva parale. Şi acâsta faoe şi şopti un „mulţămesc!" âr apoi, oa şi
mea însă ou tâtă puterea se opune ordi
ceva pentru oa să faci bucurie tatălui du- mult. Fără de ele cu greu te vei putâ când altoineva ar fi vorbit din ea, aşa că
nului de a-şl spune numărul anilor, şi ast
m’tale. Der mai mult de buouriă nu vei oăpătui, căci tiDerii acjl se uită la Z ri® se îngrozi ea însa-şl auZind pe acest alt-
e8
fel, ou cel mai mare regret, eu nu pot să
8
pute ajunge cu ei, căci aceşti bani şi aşa şi.... chiar dâcă s’ar găsi vre-unul, oare oine-va grăind ou glasul ei, ea Z’ ®: «Vor
îndeplinesc porunoa d-v. Nevasta mea
sunt pierduţi.... de fratele dumitale. Res bucuros ar lua o fată săracă, trebue să-şi bele dumitale m’au convins... şi ini-au fă
afirmă, oă, abstrăgând ohiar dela indis-
tul însă îl vei păstra pentru dumneata, căci uăbuşâseă dorinţa, pentru oa să nu o es- out grea plecarea".
oreţie, vârsta ei nu are a faoe întru nimio
mai îutâiîi de tote ’ţl eşti datâre dumitale puDă pe ea şi pe sine sărăoiei . Privirile lor ee întâlniră din nou şi
2
ou buna funcţionare a justiţiei". ţ)iaru
ferioirea.... In ochii mari, albaştri ai funcţiona Elena zări în ochii lui ârăşl acel lustru italian nu spune oe deoisiune a luat mi
„Crede-mă, sunt atâtea fete tinere, rului, Elena zări un luoiu deosebit şi în frumos-fascinător. El îi întinse mâna şi îi nistrul faţă ou „discreţia" aoelei femei.
cari s’au insinuat la biroul nostru şi oarl vreme oe pieptul ei tînăr lupta cu păreţii Zise cu voce tremurată: *
aştâptă postul, pe care ţi-1 ofer dumitale, oorsetului, simţi cum sângele îi nâvălesoe „Să dea DumueZeu să te întorci tot
oare n’ai spus un singur ouvânt.... Lasă- în faţă. astfel, precum pleci!" In şcolă. Profesorul: (oătră şcolar) ;
mă, te rog, să isprăvesc.... Multe din ele O pausă se născu. Er ea? Spune-mî trei vorbe reflexive! — Şcolarul
l’ar şi merita pâte şi ceea oe fac acuma „Şi aoum alege, domnişoră Eleno, Inoonsoient, aprope hipnotisatâ astrîns Trei secunde. — Pro/.: Oe sunt acestea?!
nu e legal, dâr nimeni nu îmi va putâ oăol eşti liberă. Eu mi-am făout datorinţa între degetele sale mâna lui.... — Şcolarul: Eu atâtea am avut şi acestea
imputa, că m’am adresat chiar la dumneata, şi.... pote şi mai mult decât atâta. E Aşa se promite, când vorbesoe inima, m’au refleotat pe un an întreg.
uitându-ml de datorinţă, căci înainte de rândul dumitale să rostesol un da sâu nu gura.
acest pas, m’am interesat mult de dum- un nuJ u (Va urma.) Sextil PuţCariu.
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
nâta, te-am observat adesa-orl, mai mult Şi Elena a Z^ «da" şi a subscris con-
8
de cum presupui...." şi vocea tînărului traotul. Redactor responsabil: Gregorlu Maior.
