Page 17 - 1897-08
P. 17
simţ*, Kâmimst .,8 a*Bta" iese în flă-care di,
ii .p Aaonamenie pentru Austro-Dagaria:
i»ago"?f piaţa- S?j. 30, Pe un an 12 11.. pe şese ioni
Scjisoîî bafeRStaa&a ®», sa 6 fl:,' pe trei luni 3 fl.
{«licosc. — SJ>inuBOHiş4« na N-rii de Dumlnaoâ 2 A. pe an.
-otrimet Pentru România si străinătate:
(«SERftTE se primesc ia Atlml-
Klotraţlans în Braşov şi sa ar- Pe un an 40 franol, pe ?6se
,îint6roio Birouri do aiiunolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
tn Viena: M. Duktt, Jfiinrtch N-rii de Dumlnooă 8 franol.
it'Mieii, Rudolf Xostt, Ă. Oppiliki Se prenumără la tâte ofioioie
Haohfoleor; inUrn Opptlili, J. poştale din întru şi din atară
D&uubcr, în Budapesta: A. V. li la dd. colectori.
Solibergcrg, Ickstein Ber.wx; In tmainenim pentru Btasor
Bnoureseii Igencc flatat. Sur- administraţiunea, piaţa mare,
ouisale de Eonmanie; în Haro- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bur^: Karo'ntt <ft Lubmam. I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul InaarţiunUor: o senă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
jiarmond pe 8 eoionă 0 ix. vi Cu dusul în casă: Pe un an
a-Qor. timbru pentru o publi i l l T U L XjZS. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după h»k 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
barili si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Eeolame pe pagina a 8-a o :: tele căt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. sbu 80 bani. a se plăti înainte.
\) fli
Nr. 174. Braşov, Mercur! 6 (18) August • iî 1897.
• Uni ;:-; ■. .1 • .: . . , i!
Din cansa s-tei sărbători diarnl nu va tărîrei luate într’una din adunările Stând astfel lucrul, vedem, că nistrul-preşedinte Stoilov le-a făcut înaintea
apăr6 pănă Joi sâra. generale, încă înainte de întrunirea este de lipsă, ba chiar o datoriă na raportorului fbiei berlinese, sunt de urmă
dela 15 (27) August a. c. Tăcerea ţională şi publicistică se ne dăm şi torul cuprins:
De-ale „Asociaţiunei transilvane"'. însă, ce o observă cu privire la noi părerea, franc şi în consciinţa Modul, oum se judecă oesfciunile bul
acestă cestiune, ne inspiră temerea, respunderei, ce-o avem cu toţii faţă gare este în general râu şi nedrept, oăol
Peste 4ece (file 36 va întruni că nici în urma votului majorităţii cu marele şi urgentele trebuinţe cul ele se judecă ou totul altfel, de oum se
praotică acâsta atunci, oând e vorba de
eraşî adunarea generală anuală a din Martie a. c. nu s’a putut aplana turale ale poporului nostru, şi se oestiunile europene. E nedrept de-a gene-
Asociaţiunei. Seim, că in Martie a. cu guvernul afacerea modificărei tit cercetăm cu tătă seriositatea acest ralisa caşul isolat al lui Boicev, pentru
c. s’a ţinut o adunare generală ex lului pretinsă de el. proiect, făcut cu un zel de-altmin- de-a face responsabil pentru el întreg oor-
traordinară din causa pretensiuni- Ori cum ar fi, credem, oă co trelea fârte lăudabil pentru progre pul nostru ofioereso şi pe toţi Bulgarii,
condamnându-ne pe toţi pentru sâvîrşirea
lor, ce le făcea guvernul cu privire mitetul ar face fârte bine, decă va sul Asociaţiunei. aoestei crime. Acesta în adevâr o mare ne
la schimbarea titlului Asociaţiunei. face lumină încă înainte de aduna dreptate non plus ultra, dâoă pentru o anu
Ce şi cum s’a hotărit în cestiu- rea generală asupra acestei penibile mită nenorocire, ce s’a întâmplat cu câţi-va
nea acesta de eătră adunarea din afaceri. Intrevorbirî cu Stoilov. ani înainte în apropierea Vienei ar voi oineva
Martie, este bine cunoscut tuturor. S’a (fia, ŞÎ cu drept cuvânt, că Cestiunea oonfiietului isoat între Aus- sâ facă responsabilă Austria şi Ungaria,
precum şi pe popbrele acestor ţâri.,. Au
Cu tote astea, va fi, credem, la loc afară de cestiunea modificărei sta tro-Ungaria şi Bulgaria începe să devină rind despre procesele electorale din Gali-
se reamintim, că majoritatea mem tutelor, una din cestiunile cele mai tot mai interesantă. Soim, oă conflictul a ţia, nimenea nu se gândesoe, ca să vor-
brilor presenţî la adunarea extra importante, ce va fi adusă de co fost provocat din oausa unui interwiev pu besoă din acest incident despre oorupţiu-
ordinară din Martie a decis se se mitet înaintea adunărei Asociaţiu blicat în tfiarul berlines „Lokalanseiger *. In nea electorală austriacă. Dâr dâcă în Bul
1
răspundă la provocarea ministrului, nei, va fi propunerea comitetului acest interwiev se spunea, oă mimstrul- garia îi năpădesce unui alegător sângele
pe nas, numai decât se profită de ocasiune
declarând, că adunarea cedeză pre- central, ca pe partea de cătră parc preşedinte bulgar Stoilov ar fi făcut îna
pentru a staoa ou patimă guvernul nostru,
siunei şi admite eliminarea cuvântu a intravilanului din Sibiiu, Strada intea unui corespondent al numitului tfiar numindu-1 barbar şi asupritor al libertăţii
lui „transilvană din titlul actual al Morii nr. 6, să se ridice o casă na berlines nisoe deolaraţiunl forte vătămătore electorale.
44
Asociaţiunei. Minoritatea, stând pe i ţională, care să cuprindă un museu pentru Austro-Ungaria şi chiar şi pentru Eu aşa-dâră am protestat în contra
basa statutelor, a lost în contra ori istoric, un museu etnografic, biurou- casa domnitore austriacă. Declaraţiunile, în acestei generaiisărl — tfi Stoilov — şi
se
cărei schimbări a titlului, care este rile Asociaţiunei, o sală mare pen modul oum au fost publioate de „Lokalan- aoesta este totul ce am cjis. Tote celelalte
interefisă chiar prin disposiţiunile tru prelegeri, concerte, representaţii, zeiger“, au produs mult sânge râu în cer sunt neesaote, scăloiate şi falsificate şi le
clare ale statutelor, abstragend dela conveniri, şi localităţi corăspuncjă- curile diplomaţiei austro-ungare şi la urmă, desmint în modul oei mai energic şi ho-
netemeinicia şi nedreptatea preten- tore pentru trebuinţele societăţilor cum soim, luorurile au ajuns pănâ la atât, târît.
siunei ministrului în genere. române din Sibiiu. Acestă clădire că din partea mimsteriului de esterne din Din tote acestea urmâză, că între
Destul, că vederile oportuniste ar recere suma de 100,000 fl., care Viena s’a cerut satisfaoţiune dela guvernul Austro-Ungaria şi Bulgaria nu esistă motiv
au învins la adunarea din Martie şi, sumă ar fi a se acoperi din fondu bulgar. Ba o telegramă mai nouă din So pentru un conflict. E mare nesocotinţă din
în urma acesta, comitetul va fi fă rile Asociaţiunei, ce se vor pute fia spune, oă şi guvernul german şi italian partea Austro-Ungariei, că se supără pe
cut negreşit o nouă representaţiune investi în realităţi, din venitul unei ar fi intrevenit în oausă, sfătuind pe gu noi şi că ia contra nbstră măsuri nemoti
la guvern, arătând, ce s’a hotărît în loterii de bani şi, în fine, din colecte vernul bulgar, să nu întârefie de-a da cât vate. Ou punerea în joc a popularităţii
Martie şi cerând aprobarea statute şi din contribuirî ale fundatorilor, mai curând celor dela Viena satisfaoţiunea mele personale, eu am înobeiat oonvenţiu-
lor. Trebue se presupunem, că pană precum şi din alte donaţiunî spe cerută. nea comercială cu Austro-Ungaria. Păşirea
acuma comitetul central al Asociaţiu ciale. In acestă situaţiune înoordată, presentă Austro-Ungariei însâ pote avâ urmări fârte
nei va fi primit un răspuns dela minis Proiectul acesta, lucrat de cătră deosebit interes enunoiaţiunile energice, oe păgubitdre pentru interesele ei economice in
tru şi că numai în legătură cu acest o comisiune de cinci membri din Si le-a făcut ministrul-preşedinte bulgar Stoi Bulgaria. Monarohia (austro-ungară) face
răspuns a anunţat şi în ordinea de biiu ai comitetului central al Aso lov în două interwievurl, ce le-a avut de forte mari importuri în Bulgaria. O aoţiune
(fi a adunărei, că va da un raport ciaţiunei, nu este un proiect de tăte curând ou nisoe corespondenţi ai (fiarelor diplomatică uesocotită însă ar putâ uşor
deosebit în causa modificărei statu (filele şi prin urmare merită a fi dis uugurescl din Budapesta. îndemna pe consumenţii bulgari, oa să rupă
telor. cutat şi cumpănit cu totâ seriosi- Unul dintre aceste interwievurl îl ve legăturile comeroiale ou Austro-Ungaria.
E lucru firesc, că membrii Aso tatea şi din tote punctele de vedere, dem publioat in numărul de astăcjl al lui In fine, ce privesoe călătoria principe-
ciaţiunei vor aştepta cu încordare ce ni-le indică interesele nostre de „Budapesti Hirlap“. înaintea unui oores- lui Ferdinand la Constantinopol, Stoilov (fise,
acest raport. Se păte, că comitetul desvoltare culturală şi în special in pondent al acestei foi, ministrul-preşedinte că acâsta s’a făout la invitarea Sultanului,
ne va da desluşire în cestiunea mo teresele Asociaţiunei transilvane, cu bulgar a deolarat, că raportorul lui „Lokal- ou care Bulgarii stau astâcfi în cele mai
dificărei titlului deja în raportul ge ale căreia puteri şi sub a căreia anzeiger“ a reprodus în mod neesact cu bune relaţiunl. Principele anume a voit,
neral, ce-1 va publica, conform bo- egidă este vorba de-a se realisa. vintele lui. Declaraţiunile, pe cari el, mi ca prin acâstă visitâ să dea o străluoită
FOILETONUL „GAZ. TRANSA Mai greu s’a despărţit Elena de bu- ochii ei, âr în cenuşiul spâlăoit şi ud al părător îţi zîrăie mereu în urechi, âr la
nioă-sa. pupilelor luoiau par’că nisoe racfs întune- lumina cea slabă a lămpii vecjl mereu aoe-
Aoâstă bătrână, oare o cresouse dela oate, oorl spuneau: „De ce n’ai mai aştep leaşl feţe somnurâse. Şi cum o durea pe
Pe t r e n . mârtea timpurie a ruume-si, care îi deve tat puţin? Şi aşa nu mai aveam mult. Mu- Elena tot trupul pe bănoile cele de lemn
nise o a doua mumă, trebuia lăsată acuma riam oel puţin ferioită... Dâr nu faoe ni ale olasei III! Şi totuşi pentru un suflet
Novelă.
Ei. singură. Era deja ârbă şi numai Elena o mic ! Du-te nu mai şi fii norooâsă. Eu mi-am oa al ei tâte aste incomodităţi erau priin-
(XJ r ma r e.) prioepea şi soia să o facă să nu-şl simtă trăit partea mea. De un luoru poţi fi. sigură: oiâse, oăol uruitul roţilor te ameţeşte şi
pierderea vederii. Legătura dintre ele era Dâcă mi-ai amărît (filele din urmă, mi-ai şi nu-ţl dă răgaz să cugeţl un gând în între
Curios!
ou atât mai strînsă, cu cât amândouă au scurtat amărăoiunea!“ gimea lui, împrejurimea te pliotisesoe şi te
EleDa era oa niol-odatâ de veselă.
treout pe nesimţite prin aceleaşi stadii. Bătrâna se smulse uşor din ultima obo8esoe, âr durerile despărţirii îţi stâr
Nu-şl putea însa-sl da sâma pentru-ce.
Cât timp era înoâ copilă, bătrâna o cres îmbrăţişare şi depărtând pe nepotă-sa lin nesc laorămile. Şi plânsul te m6ie şi aduce
Ajunsă aoasă, istorisi tatălui său des
ouse mare, ea îi dăruise lumiua, pe oare dela sine, şopti: „Du-te acuma!“ apoi oând somnul mângăitor. In ochi ai mereu aoel
pre pasul, oe l’a făcut, îi spuse, oă se bu-
oohii desarmaţl ai oopilei înoă nu o putea aucfi, cum uşa se inohise, ţipă răguşit, prinse înţăpâtor simţământ, oa şi oând ţi-ar fi in
oură, că va vedâ lumea mare, oă are să i
distinge, âr mai târziu, când bunica orbi, cu mânile de oâte-va ori prin aer şi oăcju trat un fir de geană sub plebpe şi mereu
trimită din economisell şi oâte şi mai oâte.
Elena era aceea, oare îi arăta ceea oe oohn pe un scaun.... trebue să-i ţîi închişi, âr ostenâla trupâsoă
Pe cât de iute se decisese, pe atât ei slăbiţi nu mai puteau cuprinde. Se ores- Când fiul ei se întârse dela gară, se şi sgomotul monoton dă gândurilor timbrul
era de firmă în kotărîrea sa. Un cunoscă
cuseră una pe alta. Cine o va duce de miră văcjend, oă bătrâna nu plângea. îna aromirei şi al visurilor.
tor ar fi efis îndată, oă acestă fată, oare
acuma pe bunica la preumblare şi cine va intea furcii de tors împletea lâna de pe „Cum îi voiă găsi la reîntâroere... Să
trăia fără ideale, şi-a oâştigat de-odată o
împleti părul cel lung al Elenei? Mergeau oaier şi şoptea încet, ferioită: „A(fi am să-ţi mă întorc tot ast-fel, mi-a spus.... Ce a în
ţîntă, pentru oare e în stare să săvârşâsoă 44
atât de sigure uni lângă alta şi era atâta leg ooefile una de alta! ţeles el bre?... Dâr dâcă a înţeles aşa oeva,
ori şi oe.
farmeo în dibuirea orbei prin părul oel Natura îşi mersese mersul său obici pbte fi sigur... Şi tata mi-a spus la gară
Dâr care era astă ţîntă? greu şi mătăsos!... nuit şi ferioitor. Luându-i oe-i era mai să mă păfiesc de ispite, oa şi când eu n’aşl
Elena însa-şl n’ar fi soiut răspunde la Şi aoum trebuiau să se despartă — scump i-a luat şi mintea să înţelâgă pier fi destul de cuminte..,. Şi aşa se uita ou
întrebare. Era însă fârte neprobabil, că pentru tot-dâuna! E grozavă astă vorbă, derea şi i-a lăsat numai imaginaţiuuea unui ochii lui mari albaştri la mine când mi-a
ţîntă ei era să câştige bani pentru frate-său. mai ales când o sci ou siguranţă, oând o oopil, oare pâte însufleţi păpuşi. spus, oă sunt pbte tineri, oarl nu s’ar uita
Bătrânul orologier îşi esplica însă lu aucfi şoptită de cel ce îşî simte sfirşitul. * * la bani, câDd n’ar fi constrînşI.... M
*
crul astfel şi de aoe9a despărţirea de fiioâ- Când pleca la gară, văcju pentru în- Uf! Ce nesuferit e aşa un uruit de Numai ţipetele trenului o mai deştep
sa nu a fost atât de grea. tâia-oră de când orbise bunioa, laorăml în tren oâud ai vrâ să cugeţl! Acelaşi ton su tau din aste gânduri, oarl încetul ou înoe-
