Page 18 - 1897-08

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 174—1897

desminţire soirilor privitâre la o rupere a oăoî dâoă luorurile s’au petreout în adevăr a căror asistenţă periolitâză viaţa celor mai — In grele vremuri a oăloat Prinţul pe
relaţiunilor ou Turcia şi la o proolamare a aşa, oum le presentă interwievstorii de mai de frunte persâne. In oaşul oâud Spania acest pământ, dâr premejdiâse evenimente
Bulgariei oa regat. sus, atunci cererea unei satisfacţiunî a fost n’ar lua sâu n’ar îndrăsni se ia iniţiativa se anunţă pentru noi chiar în dina aniver-
* de prisos. „Figaro din Paris şi satirisâză aoestui oongres anti-anarhist, se orede că sărei a 10-a a întrărei sale în Bulgaria,
u
Al doiha interwiev, pe oare-1 publică ou asprime diplomaţia austro-nngară, soriind împăratul ’W’ilhelm al II al Germaniei, —
„Alkotmâny , este oam tot de aoelaş! ou- între altele: oare pănă aoum s’a arătat înverşunat pro-
u
prins. înaintea unui magnat ungur, oare „Consulul austro-ungar din Sofia a tivnio al aoestei secte, — va lua ini­
loouesoe în Constantinopol, Stoilov a de- primit ordinul, ca în timp de 48 6re să ţiativa, şi se orede că nu va rămânâ fără
olarat de asemenea, oă oele publicate de pretindă a i-se da din partea lui Stoilov aderenţi. — 5 (17) August.
„Lokalanzeiger sunt esagerate. In oe pri- deplină satisfaoţiune, la oas contrar să pă- Călătoria părechei regale române. La
u
vesoe însă raporturile Bulgariei ou Turcia, răsâsoă Sofia. Aha! Ce grozavă sensibilitate! soirea adusă erl privitor la trecerea suve­
Stoilov cjise între altele: Procederea diplomaţiei din Viena ni-s’ar fi Incidentul dela serbările din ranilor români pe la gara din Braşov,
„La început pnnoipele s’a basat pe părut de neînţeles în oaşul de faţă, dâoă Rusciuk. avem de observat, oă dâmna, oare în tim­
r
sprijinul Vienei şi oare a fost urmarea? n’ar fi toomai aoum aşa oăldurl mari, oarl Etă ce ’i se sorie între altele cjiarului pul cât s’a oprit trenul în gară, a salutat
aceea, oă poporul bulgar a ucis pe Stam- pe anumiţi domni sancvinid îi fac să se irite „Drapelul“ ou privire la serbările din Rus- pe M. S. Regina în vagon, nu a fost dama
bulov, pe care l’a considerat oa unâltă a pănă la turbare“. oiuk: In corpul oonsular şi în lumea poli­ de onâre Mavrogheni, oare se afla în tren
lui Kalnoky. După aceea principele s’a în­ După acestea foia parisiană (jioe, oă tică ofioială se comentâză mult lipsa con­ cu Regina, oi dna Grand, fiioa răposatului
tors spre Rusia, dâr niol din asta n’a tras Austria ar voi, eventual chiar cu forţa, sS sulului austriao dela paradă şi faptul că general Davila, oare petrece de câteva
niol un folos, oăoî pănă aoum numai ordi- pună un nou guvern în spinarea Bulgariei, numai oonsulatul austriao n’a arborat dra­ cjile în Braşov. Mai notăm, că la pleoarea
naţiunl umilitâre a primit din Rusia, des­ „dâr prinoipele Ferdinand până acum nu pelul. ittă oe am putut afla cu privire la trenului, care duoea părechia regală ro­
pre o sprijinire a aspiraţiuuilor bulgare însă s’a arătat, că ar fi dela natură fricos. El semnificativa abţinere a represcntantului Aus­ mână, s’a întâmplat următorul caracteris­
niol vorbă n’a fost. procedâză ou energiă şi hotărîre şi în oes- triei din Rusciu/c dela serbarea naţională bul­ tic inoident: Mai îutâiu s’a observat ou
„Principele a umblat rând ne rând pe tiunea aoâsta ş i . . . nu-şî va dimisiona mi• gară. Şambelanul Maroelle de Ceh de St. 6re-oare mirare, oă manevrarea trenului in
a
la curţile europene, dâr pretutindeni a în- nisteriul său . Katolna, oonsulul Austro-Ungariei şi deoan gară, fâoută cu soop, oa să se ataşeze la
timpinat primire reoe. După aoeste e9pe- al oorpului consular din Rusciuk, a primit trenul dela Predâl vagonul de mâncare,
rienţe, el şi-a făout soootela astfel: Dâcă Vineri o depeşă oifrată dela Contele Go- s’a făcut ou amândouă vagonele regale, du-
CKONXCA POLITICA. oându-le în sus şi în jos pănă la înoop-
nu voim sâ espunem Bulgaria unei revo- luohowsky prin oare i se comunică, oă nu
luţiunt, trebue neapărat să împlinim o parte [— 4 (16) August. va participa la serbare şi nu va arbora oiare. Mulţi au observat, oă aoâsta n’a fost
la loo, că trebuia să se faoă manevrarea
din aspiraţiunile Bulgarilor. Pentru scopul In cercurile politioe rusesol se dis­ drapelul pe palatul oonsular şi niol nu va
ou celelalte vagâne şi vagânele regala să
acesta nu pot aştepta sprijin dela Europa. cută mult planul unei noue alianţe a pu­ sousa absenţa sa. Decanul consulilor a co­
fi stat pe loc. Intr’aoeea s’a dat semnalul
Singurul mijloc pentru ajungerea scopu­ terilor. Unii pledâză pentru o alianţă în­ municat aoâsta verbal oolegilor săi cari,
de plecare din partea conductorului tre­
lui este, oa să esploatăm avantagille, oe tre Rusia, Franoia şi Anglia. Prinţul Mes- întrunindu-se, au hotărît oa d-1 F. Tho
nului. IndBtă după punerea în mişcare însă,
ni-se ofer din raporturile de vasalitate faţă cerslcy însă, conducătorul panslaviştilor din mescu, oonsulul României, să înloouâscă
conductorul vagonelor regale române a
ou Turoia. — Acest mod de vedere l’a Rusia, publioă un artioul în „Grashdanin , pe deoanul oorpului oonsular şi să presinte
u
fluerat pentru oprirea trenului. Acesta s’a
oondus pe prinoipele la Constantinopol. în oare oombate ou vehemenţă pe oei ce îu numele acestuia, felioitărl prinţului.
şi oprit şi atunci conductorul român, care
Aiol el s’a desbrăoat de eticheta europânâ pledâză pentru o astfel de alianţă şi ple­ Acest incident fârte natural şi esplioabil în
avea o mulţime de decoraţii pe pept, a
şi s’a purtat ca un vasal al Sultanului şi dâză tot-odată pentru o alianţă ruso-fran- urma plecarei din Sofia a baronului de Caii,
arătat, oă una din râtele dela al doilea va­
la tâtă ooasiunea a arătat, că el este va­ cesâ-germană. Anglia, cjioe el, este un duş­ agentul diplomatic al Austriei, a produs
gon regal, în care se aflau funoţionarii
salul Sultanului. Prin asta a oâştigat opi- man vechili şi neînduplecat al Rusiei. O mare sensaţiâ în oerourile politice ofioiale
curţii eto., se aprinsese şi era deja roşiă.
niunea publioă turcâsoă şi a făcut posibil aliănţă franceso-ruso-englesă numai adver­ bulgare şi a tulburat âre oum festivitatea,
Aoâsta nu s’a observat la pleoare. îndată
Sultanului, ca se satisfacă aspir aţiunilor, ce sarii Rusiei ar putâ s’o dorâsoâ. OrI-oe pas, după banchet consulii s’au întrunit şi au
au fost chiămaţî de şeful gărei meoanioi,
le au Bulgarii în Macedonia. ce l’ar face cu Anglia, mai ourând sâu mai redaotat o comunicare identioă guvernelor
cari cu diferite instrumente au potolit fo­
„Pe basa legăturilor de vasalitate, târcjiu va trebui Rusia să-l regrete, de- respective asupra aoestui inoident.
cul. Aoest iuoident a causat o întârfliere
Bulgaria pâte conta, oă la orl-ce conflict âreoe Anglia soie, oă victoria desăvârşită, In formă şi de fapt relaţiunile diplo­
de vre-o 7 minute. — In tot timpul, cât a
cu Serbia, ori cu România, principe'e Fer- ce-o va câştiga Rusia în Asia* va însemna matice dintre Viena şi Sofia sunt între­
stat trenul în gară şi s’a petreout aoest
dinand va fi învingător, oa favorit şi vasal pierzarea Angliei, din oare causă aoâsta rupte, de âre-ce agentul diplomatic şi oon-
inoident, Regele Carol nu s’a arătat de loo
al Sultanului... Noi de aci înainte numai nici dq pote fi sinceră faţă cu Rusia. Dâoă sulii austriaol au- părăsit Bulgaria. Dâcă
la ferâstra vagonului regal.
ou Sultanul vom ave de-a face; dela el voim să fim înţelepţi, aţuncl singura cale pănă acum nu s’a declarat în mod oficial
aşteptăm împlinirea aspiraţiunilor bulgare, ooreotă, oe trebue să urmăm, este de-a ne ruperea acestor relaţiunî este, că la Viena Profesorul Cramaussel la Bocşa. „Foia
u
pe care la Viena şi Petersburg înzadar am strădui, oa şi Germania să intre în alianţa se aştâptă oa imediat după serbările dm Diecesană din Caransebeş scrie: Vineri
căutat’o. Frincipele Ferdinand mai bucuros ruso-franeesă. O alianţă franoeso-ruso-ger- Rusciuk să se dea explioaţiunl categorice. în 30 Iulie avurăm onârea a saluta în mij­
sărută mâna stăpânului său, a Sultanului, mană ar fi destul de puternică pentru de-a Circulă svonul în cercurile guvernamentale locul nostru pe celebrul profesor Edmond
decât să se umilăscă înaintea miniştrilor de întări pe Rusia şi a slăbi pe Anglia. — ohiar oă imediat după întâroerea Prinţului Cramaussel, oare venise dela Lugoş pentru
esterne ai puterilor europene.“ Se vede, că prinţul Mescerski şi-a uitat de ia Sofia, d 1 Stoilow va depune demisia a studia şi fotografa interesantul port ro­
❖ duşmănia, ce esistă între Franoia şi Ger­ cabinetului. mânesc de pe aioi. Inteligenţa română din
Pentru orientare mai observăm aci, mania, — duşmăniă, oe ou greu ar putâ Asupra Rusoiukului serbările au fost loo l’a fprimit ou totă afabilitatea, îndrep-
că alusiunea, pe oare ministrul-preşedinte admite posibilitatea unei alianţe franoeso- de mare efeot, deârece pănă afli nu s’a tându-1 şi punându-i la disposiţiune tâte
Stoilov o făcuse înaintea raportorului fâiei germano-ruse, pomenit în aoest oraş aşa paradă şi nici cele de lipsă. Timp mai nimerit d-1 pro­
berlineze „LokalaDzeiger“ prin amintirea * odată n’a defilat atâta armată. In lagărul fesor mai oă niol nu şi-ar fi putut alege,
^nenorocirei întămplăte cu căţî-va ani înainte piarul frances „Le Gaulois“ repro- din Rusciuk au fost oonoentrate două re­ căci Sâmbătă în 31 Iulie era târg în Booşa-
1
în apropierea Vienei' , a fost referită direot duoând părerea unui diplomat străin, spune gimente de infanteria, două de oavalerie montană, şi savantul Frances a putut vedâ
la mârtea fostului arohi-duoe Rudolf şi de aoi oă necesitatea unei coiiferenţe anti-anarhiste şi câte-va tunuri. Dâr în lumea ofioială şi poporul adunat de prin diferite oomune
a provenit mai vîrtos supărarea oelor dela se impune. Mai mult de oât orl-oe altă diplomatică se discuta mai mult oonflictul din prejur, fotografând 18 figuri şi grupe.
Viena. Pasul întreprins pe oale diploma­ ţâră, se crede, oă Spania va ilua iniţiativa au8tro-bulgar. Ca epilog al aoestei serbări Se înţelege, oă mai tare i-a plăout portul
tică din partea ministrului de esterne vie- acestui oongres, oare să aibă de regulat o putem oiţa cuvintele unui bătrân bărbat femeieso dela Bocşa Română şi Vasiova (un
nes — după oum apare din oele de mai înţelegere internaţională asupra măsurilor politio care felicitând pe Suveranul său, suburbiu al (Booşei-montane), pe care l’a
sus — pare oă a fost însă prea pripit, oe trebueso luate împotriva acestor individ', s’a întors apoi cătră d-1 Stoilow (jmându-i: deolarat de oel mai frumos şi mai elegant

tul erau acoperite de oâţa somnului — âr capitală. Deşi mijlâoele le permiteau să ou părul oel buolat şi lăsat pe umeri, ţire, apoi ou altul mai des şi tot mai des,
looomotiva şuera adese-orl, căci prin Hei- tînă casă desohisă în Bucuresol, domna ou ochii oei negri de oărbune şi focoşi oa pănă oând întregul orisont se învăli într’o
veţia sunt multe tuneluri. Ce mult a şue- Răolean preferise să stea ou oele două fiice jăratioul, ou formele oele pline şi rotunde, manta sură, pe loourile, unde cu o âră
rat în urmă, şi ce tare se audia zuruitul ale sale, Elvira şi Mariâra, la moşiă, unde oare în fiă-care mişoare trada vînjoşia şi mai înainte lucea un alb neios...
roţilor! Erau într’un tunel de sigur. Elena în linişte se putea dedica ou totul orescerii vioiciunea tată-său, nu se putea împăca ou
De-odată simţi o mână caldă pe urne-
închisese ârăşl oohii. Se simţia aşa de bine oopilelor sale. Elveţiană, ou tâte oă Elena îşi dedea tâtă
rele ei. Inoă nu avuse vreme să-şi ştârgă
trupesce. Cruoea spinării nu o mai durea. Ea primise în tinereţe o educaţiă fârte silinţa să îi placă. laorămile, când dâmna Răolean îi d's® ou
Se răflîmâ de oeva. îmbătată de semn ste- bună, aşa că ounosoinţele sale îi cădeau Elena sosise tâmna şi la începutul un glas mângăitor: „Nu mai plânge, Eleno.
tea nemişoată, aprope fără oa să cugete. bine acuma, când avea să dea fiicelor sale iernii aparţinea deja âre-oum familiei, aşa Elvira te aştâptă în odaia ta, voind să-ţi
De-odată simţi însă, oă faţa ’i-se râ- o oultură mai estinsă. Ii lipsea numai un oă fără ea par’oă n’ar mai fi fost de gân­ spună oeva! a
oesoe, — acel simţământ, pe oare îl ai fel de bonă, care avea să oonverseze ou dit viâţa celor dela Răelenesol. In astfel de
când devii palid, şi ţipă. Băgase de sâmă, ele nemţesoe şi franţuzesoe şi de aoeea îmgrejurărl e natural, oă gândurile şi do­ Pe oât de dulci au fost aoeste cu­
oum aoel oeva, de oe se răzima, se ridioa scrisese Ja un birou de bone în Geneva. rul do casă o apuoau tot mai rar. vinte, pe oât de gîdilitâre mâna oe i-a
mângâiat părul, pe atât i-a cădot de greu
tot mai sus şi 5 degete le simţi apăsân- Aleasa a fost Elena. Nnmai odată o ouprinsese dorul de
Elenei în ăst moment să se scâle şi să as-
du-i pieptul. Elena o avea bine în familia Răclean, ai săi mai năvalnic. Era în presâra de
oulte. Ajungâud însă în odaia sa, o podi­
La ţipetul ei, un bătrân se sculâ din oăoî prin purtarea ei modestă îşi câştigase Orăoiunul oatolio. diră laorăml de fericire, şi ne mai putând,
somn şi dădu la o parte perdâua de pe îndată simpatia tuturor. Dâmna Răolean o Elena stetea îngândurată la ferâstră, deoât să îngâne un: „Şi asta, şi aeta“, se
lampă. Toţi se uitau cu ochi somnuroşl şi iubea oa pe o oopilă a ei şi astfel Elena privind la neaua, oe oădea în fulgi mari arunca în braţele desohise ale Elvirei, pri­
miraţi la ea. Iu colţul opus al vagonului nu avu să simtă niol-odată greutatea dis­ acoperind bracjii din ’naintea ferestrii, a vind neîntrerupt la brădişoanul împodobit
durmia un tînăr, horoăind sgomotos.... preţului, ou oare de obşte sunt întimpinaţî oăror verde înohis contrasta atât de fru­
de luminuţe de pe masă.
In sfîrşit sosi. oei de stratul ei sooial. Elvira era ou un mos cn albu zăpezii. Pentru întâia - âră
* an şi jumătate mai mare decât ea, ou tâte era departe de oasă în presâra de Crăciun, „Vedl, oă moş Crăoiun nu te-a uitat
* *
astea între ele se lega o prietinie dintre aoâstă fii, oare ohiar şi pe oel mai nesim­ nici aiol, oăoî pe cei bravi nu-i uită nioâirl",
Familia Răoleon locuia la moşiă, oele mai strînse. Ea sămâna mult cu ma- ţitor om îl umple ou oele mai dragi amin­ dise dâmna Răolean, oare intrase pe furiş
câte-va ore departe de Ploeştl. Domnul mă-sa: seriâsă, tâoută, oeva cam bigotă, tiri dm oopilână. Peste gândurile ei ţe­ ou Mariâra,
Răclean era deputat în cameră şi afa­ slabă oa fisio, dâr ou oalităţl morale emi­ sute în laorăml se lăsa încet nâptea, mai Lângă brad erau patru daruri scumpe,
cerile îl ţineau aprope tot anul legat de nente. Numai Mariâra, fata oea de 15 ani, întâiO acoperind pământul ou un văl sub­ între oarl 50 franci într’un plio.