Page 19 - 1897-08
P. 19
Nr. 174. —1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
dintre t6te porturile românesc!, ce le vă- fost îudoită. La al 5-lea angajament, după — Mâne fiind a 67-a aniversare a ani şi 50 anî ai ferioitei sale căsătorii. Ră
cjuse până aouma prin Bănatul timişan. un corp la corp oprit imediat, în urma nasoerei M. S. împăratului Frantz Joseph, măşiţele pământesol ale scumpului şi ne
Amândouă aceste localităţi d-1 Oramussel unei riposte, prinţul d’Orleans primind o se va oelebra un Te-Deum la catedrala uitatului soţ, tată şi socru se vor înmor
le-a şi visitat în special şi a fost surprins lovitură de spadă în partea inferiâră a ab Sf. losif din Capitală La aoâstă ceremoniă mânta Marţi în 5(17) August la 4 âre d. a.
de înfâşişarea frumâsă a ţăranilor şi ţeran- domenului, direotorul luptei a oprit anga va asista şi d. Dimitrie Sturdza şi oorpul în cimiterul biserioei gr. or. din suburbiul
oelor, atât ou privire la port, oât şi la chip jamentul. După verifioarea şi examinarea diplomatic din Capitală. losefin. Cuprinşi de durere aduoem la on-
d-1 Oramussel a aflat confirmată aserţiunea rănii, doctorii ambelor părţi reounoscând, nosoinţa tuturor ounoscuţilor aeestă soire
— 0 scenă la telefonul din RusciuJc.
lui R. v. Waldheim (în „Oonducteur ), care oă rana prinţului d’Orleans îl punea în jalnioă.
44
Un amic din Rusoiuk al d-lui Radoslovow,
sorie despre ohipul Românilor dela Bocşa: condiţiunl de inferioritate manifestă, oon S i b i i u , 4(16) August, 1897.
şeful oposiţiei bulgare, dorind să servâsoă
„Unter den hi'esigen Romănen ist der ro» tele Leontieff şi d-1 Moworiohon, au pro Maria Gămulea, oa soţie; Reveioa, Nioolae,
pe corespondentul „Adevărului nu un in-
44
44
mische Typns nooh gut erhalten . Şi nu e pus să se oprâsoă iupta, oeea oe s’a adop Vasile şi Andrei, oa fii; Isaia Ignutesou,
terview, chiămâ pe d. Radoslovo'W la tele oa ginere.
mirare, pentru-că actuala poporaţiune ro tat într’un oornun acord între cei 4 mar
fon. Intervie'W-ul înoepu: — Care-i părerea
mână a Booşei şi a unor sate din vecină tori. După luptă şi pe când i-se pansa
d-vâstră asupra situaţiei aotuale; — întrâbă
tate este descendenta anticilor colonişti şi rana, Prinţul Henri d’Orleans ridioâDdu-se
44
oorespondentul „Adevărului . — Părerea ULTIME SOIRI.
legionari români din castrul stativ Bersovia a întins mâna contelui de Turin, adresân-
mea este oă d. Stoilow a oomis o prostiă
{astăzi Jidovini). Dela Booşa D-1 Cremaus- du-i aceste cuvinte: Permiteţi*ml, monse Gherla, 17 August. (Telegr. part.
mare ou interview-ul... înainte de a-şl ter
sel a călătorit spre Timişora. niore să vă strîng mâna, ceea oe contele de a „Gaz. TransJ) Andreiu Truţia, per
mina frasa, intervine la telefon o a treia
Turin se grăbi a o faoe. ceptorul comitatului Cluşiu, a răpo
Felix Faure în Rusia. D-1 Felix Faure vooe, oare deolară, oă aoâstă oonvorbire nu
sat astâcţi. înmormântarea se va face
va sosi ia Cronstadt la 23 August unde va Din oficer episcop. Puţini vor fi soi- pâte continua. („Drapel. ) Joi, în 19 1. c., înainte de amâŢi,
44
fi primit de Ţar. De aoolo va merge la ind, că noul episcop oatolio al Ardealului,
— Pentru premiul de 5000 lei, „ Heliade în Bonţ (Boncznyires.)
Peterhoff, oa să facă visită împărătesei. contele Augustin Majlâth, înainte de asta Rădulescu , care urrnâză să se acorde în i *
u
Sâra se va da la Peterhoff un prânz de cu 15 ani era ofioer la cavaleriă. După
1 gală şi o representaţie de gală. La 24 aoeea schimbâ sabia cu oruoea. Esemplnl anul viitor de Aoademia Română, unui Bruxela, 16 Aug. Socialiştii au
August: plecare la Petersburg, reoepţiune aoesta nu este unio în felul său. Papa Piu studiu despre Basarabia de la anul 1812 arangiat eri o mare manifestaţiă
pănă în timpul de faţă, s’a depus în ma contra miliţiei, la care au luat parte
de oâtră autorităţi, visită la mormintele al IX încă se (jice, că a fost mai întâiCi
Ţarilor, presentarea corpului diplomatio şi militar, apoi îşi schimbâ cariera. nuscript de mai multe mii de pagini de 20,000 de 6meni. Ei cutrierară stra
prânz la ambasada Franciei. La 25 Au eătră d. Zamfir Arbore. dele purtând în frunte stindarde
gust: revista trupelor la Tsarskoe Selo, Bistriţa-Predeal. In numărul de eri, — Statistică agricolă. „Mouitorul Ofi roşii cu inscripţiunea: „Jos cu da
prânz la Peterhoff. La 26 August; inspec la soirile ultime, unde se vorbesoe de opri cial publică statistica agricolă, tabloul rea de sânge! 41
44
ţia escadrei francese la Cronstadt, pleoa- rea întrunirei tinerilor academioî saşi în general pe judeţe de întinderea sămănătu- Colonia, 16 Aug. Lui „Koln.
rea d-lui Felix Faure. Bistriţa din partea poliţiei de-aoolo, s’au rilor din tomna anului 1896 şi primăvara Ztg. i se raportâză din Constan-
44
furişat în iuţâlă, nu soim cum, cuvintele lui 1897. Cantitatea de grâu sămănată în tinopol, că tratările de pace au dat
Tren separat la Zerneşti. Dumineoă 14
„din Predeal . Cetitorii au observat de si ambele anotimpuri este de 1 578 549 heo- de-o nouă piedecă, deorece Anglia
în 22 August va pleca la 5 ore 50 m. gur erârea. La Predeal, la Azuga, la Si
dim. un tren separat dela gara Barfcolo- tare; er oea de porumb de 1.823.281 hao- acum nu mai vrâ se recunbsca Turciei
naia eto. Saşii tineri şi bătrâni când se dreptul de-a ţinâ ocupată o parte a
meu la Zerneşti. Reîntoroerea va fi la 12 tare; apoi săoara cu 226.452 hectare, or
adună de dincâoe şi de dincolo de Car- Tesaliei pănă ’i se va plăti despă
bre şi 5 m. şi sera la 7 ore 20 m. Amâ- zul 669.193 hectare, ovăsul 285.830 hec
paţl se buoură de cea mai deplină liber tare, în total 4.862.286 hectare, în oare se gubirea de râsboiu.
nunte preoum şi bilete da drum se pot
tate, nu oa la Bistriţa, în oraşul înteme
căpăta la biroul orăşeneso de biiete de prenumăra şi culturile de cânepă, meiG, fa
iat de strămoşii lor. Deci era olar, oă fiind
drum de fer. sole, cartofi, tutun, sfeole şi fâneţe.
vorba de oprirea unei întruniri, acâsta se D I V E R S E .
Duelul dintre prinţul d’Orleans şi con putea întâmpla numai pe teritoriul stăpâ — Inaugurarea noului vapor român de
44
tele de Turin. Duelul dintre prinţul Henri nit de guvernul ungureso. oomerciil „Doâroyea s’a amânat pentru o Patria femeilor blondine. Dintre fe
0
44
d’Orlâans şi contele de Turin s’a petrecut dată nehotărîtă. „Dobrogea aşi plecat Joi meile svediene nouă din 4 oe părţi sunt
în pădurea Mareşalilor la Vauoresson, lângă încărcat ou oereale la Rotterdam. pilele blondine. Damele din oraşe sunt forte ga
A Y I S . In atenţiunea p. t. părinţi: lante şi oele de Drin provinoiă de aseme.
Versailles. Arma alesă era spada. Au fost acestea va sosi în apele române şi al doi
La şcola civilă de fete a Asociaţiunii din nea umblă forte bine îmbrăcate. Trăsurile
5 reprise. Prinţul d’Orlâans a fost rănit lea vapor de oomerciă al servioialui nostru
Sibiiu, înscrierile pro 1897/8 se fac din oaraoteristioe ale feţii, oe-i drept, nu simt
grav la mână şi la burtă. Contele de Tu maritim. Aoest vapor, oare pârtă numele
1—6 Septemvre st. n. 1897. Esamenele de de ,Bucurescl' este construit în şantierul prea frumose, dâr ceea ce e frumos la
1
rin a fost rănit la mâna drâptă. Prinţul y
emendare se ţin în 3, oele de primire în 4 ele, e oă nu se sulemenesc ou tot felul de
d’Orlâans a fost transportat la ducele de dela Kiel.
Septemvre n. c. Prelegerile se încep în 6
Chartres. Prooesul-verbal al duelului dintre sulimane, şi astfel le rămân faţa tot de-auna
Septemvre n. o. — Vinerea trecută au evadat dela narată şi netedă. Din ochii lor albaştrii
prinţul d’Orleans şi oontele de Turin, cjice
Didaotrul e fixat ou 2 fl. pe lună. salinele din Târgu-Oona trei din oei mai străluce nevinovăţia şi liniştea, âr buzele
oă lupta a început la 5 â^e dimineţa în
Taxa internatului e 200 fl. pe an. periouloşl deţinuţi. Ei se numesc Costaoha lor roşii nu le vecjl mişoâudu-se, ca şi când
pădurea Vanoresson. Lupta a ţinut 26 de
Pentru elevele oursului complemen Pele Verde, Roman şi Jean Sula. Tustrei nicî-odatâ o esoitatiune internă nu le-ar
minute şi s’a dat în 5 reprise, conduse în
tar, taxele sunt aoeleaşl. au fost condamnaţi la muncă silnioă pe
mod alternativ de oontele Leontieff şi de faoe să tremure. Şi într’adevăr femea sve-
Insinuările se fao la direcţiunea şoolei. viaţă. Costache Pele Verde, de fel din
contele Avogrado. La primul angajament diană e fârte morală si numai cu greu se
S i b i i u , lb August 1897. Strunga, a fost condamnat de curtea ou p6te omul aproDia de ea. Femeile bioi-
prinţul d’Orleans a fost rănit în regiunea
ua
Direcţiunea şcolei. juri din Iaşi, în (Ţ de 13 Deoemvre 1894. oliste svediene fără esoentiune Dârtă haine
pectorală dreptă de o lovitură de spadă,
El a comis o seriă de tâlhării şi un omor.
care nu părea, oă depăşesoe ţesătură celu Inngî, âr toaleta de promenadă e încheiată
Scirî din România. Ceilalţi doi sunt de fel din comuna Matca, pănă la gât. In Svedia oorsetul nu se prea
lară suboutanee. După părerea doctorilor
judeţul Teouoiti. CiroulărI au fost lansate
lupta a continuat. Al doilea angajament a — Duminecă s’a ţinut la Sinaia un pârtă, pentru oă femeia svediană nu-şl tor-
pentru prinderea evadaţilor.
trebuit să fiă întrerupt în urma unui corp consiliu de miniştri sub presidenţia M. S. turâză oorpul ou pante de fier. O femeiă
la corp. La al treilea angajament, oontele Regelui. In aoest oonsiliu, Suveranul a sem svediană din societatea înaltă caraoterisâză
pe ’compatriotele sale în modul următor *
de Turin a fost atins la faţa dorsală a mânei nat decretul regal prin oare consiliul de NECROLOG. Vasile Gămulea, după
Fetele nâstre tinere pot veni în atingere
drepte de o lovitură de spadă nedepăşind miniştri este autorisat, pănă la întâroerea durerâse şi grele suferinţe şî-a dat blân
ou bărbaţii atât de liber, îuoât mai liber
fesătura celulară suboutanee. La al 4-lea sa în ţâră, să iscălâscă decrete subreserva dul său suflet în manile Creatorului în 3 (15)
angajament, spada prinţului d’Orlâans a ulteriârei aprobări a M. S. Regelui. August la 1 6ră diminâţa în etate de 74 niol în America nu se pote.
La şoolă oopilele umblă împreună ou
oopiil, în timpul pausei se jâcâ împreună,
învăţătorul, se înţelege, îngrijesoe de ei,
A fost o sară frumosă aoâsta şi chiar Tit venea dela studiu din Berlin, era pen turile ou flori, oulegând garâfe şi cugetând
ca jucându-se, să nu trâoă peste marginile
şi Măriâra părea emoţionată, fără de a tru întrâga familiă cea mai sărbătorită cj’ la rolul, ce îl va avâ să-l joce la masă.
bunei cuviinţe. Dâr de aoâsta pază niol oă
putâ însă răspunde ou un sărut sărutului din an. Pe scări se întîlni cu Tit, oare eşia
e lipsă, deorece copila svediană de mică
Elenei. Iu sfîrşit Tit sosi. ohiar atunci.
se soiă să se păzâsoă pe sine, âr copilul
Buzele ei erau oroite pentru boze băr- In trăsura, care-1 adusese mai era d-1 „Domnişâra Elena, nu-i aşa? Elvira
se portă ou fetele în mod demn, oavalereso
bătesol. Răclean şi un străin, un prietin al lui Tit, mi-a soris mult despre dumniata. Cred, că
* şi le stimâză. Ibsen nu are dreptate când
* * oare venise din Berlin, oa să petrâoă oâte- vom fi prieteni! dise el într’o nemţesoă
14
cjice, oă la noi căsătoria este liberarea fa-
încă din tâmnă dela oulesul de vii va săptămâni în România. elegantă, întinflân dui mâna, apoi plecân-
iElena începuse să princjă colâre pe faţă. Elena stetea oam strîmtorată la o do-se spre buchet îşi scose un trandafir si meei. La noi fetele sunt independente, ofi-
oiile publice stau desohise înaintea lor, âr
Traiul şi aerul cel bun ajutară trupului ei parte, în vreme oe Tit îmbrăţişa pe ai săi şi-l împlântă în butonieră. „Permiţî, nu-i
în căsătoria, eoipso tocmai aoelaşl drept au
anemic şi de când buzele şi obrajii i se şi recomanda pe străin. D-1 Răolean tre aşa? şi apoi pleoâ mai departe.
44
oa bărbaţii lor . Nu peste mult timp fe
44
înroşiseră, era ou mult mai drăguţă. Fru când pe lângă ea o prinse de bărbiă şi La masă Elena se simţia fârte strîm meile în Svedia vor oăpăta şi drepturi po-
mosă nu o puteai numi, şi nici nu e co cjise prietinesoe: „Soii, că ai faţă bună. torată şi ar fi dorit mai buouros să mă
htioe. In anul 1893 parlamentul a primit
rect ăst termin, căol frumseţea femeâscă e Mă buour, că îţi priesoe aerul nostru. Ce nânce în buoătărie ou servitorele. Privirile
proiectul Drivitor la dreptul de votare al
44
ceva cu totul relativ, fiind măsurată cu mai faol? şi ne mai aşteptând răspunsul, răutăoiâse ale Mariârei inoă o supărau,
femeei, cu 58 voturi oontra 56, dâr fiind-că
gustul bărbaţilor, atât de diferit şi subiec trecu la grupul alor săi. oăol în ele îi părea că oitesoe o mustrare
nu era înoă majoritatea pretinsă de lege,
tiv. Drăguţă i ar fi (jis însă ori oine Elenei, Nesoiind oe să facă şi simţind, oă pentru-că nu a învăţat’o destul nemţesce, discutarea mai departe a proiectului a fost
după ce stătuse 8 luni la Răoleneştî, ârun preseuţa ei ar turbura numai fenoirea fa oa să pâtă vorbi ou vecinul ei la masă, ou
ounosoător ar fi oaraoterisat’o şi mai bine miliară, începu să strîngă flori. Odată ob străinul din Berlin. amânată.
pâte cu cuvântul: pioantă. servase pe Elvira şoptind ceva lui Tit şi Simţea ea bine, oă dela venirea lui
* L i t e r a t u r ă .
* * arătând spre ea şi aucji- pe acesta răspun Tit traiul se va schimba la Răolenesol şi
La Răoleneştî se făceau mari pregă zând: „Mai e vreme! * se temea de astă sohimbare, care va ourrna In Tipografia Diecesană din Caran
4
tiri. Stâlpii porţii erau înfăşuraţi cu ghir Toţi intraseră de mult în casă şi Elena şirul cjdelor celor fericite şi paoînioe de sebeş a apărut: Manual de tipicul bisericii
lande de brad, âr în curte fâlfăia un steag tot strîngea încă flori, aşa oă mâna ei mică până aci. ortodoxe orientale pentru elevii institute
tricolor. De câte-va cjile domna Răolean de abea mai cuprindea buchetul. (V urma.) Sextil Puşcariu. lor teologice şi pedagocice, întocmite de
a
număra nerăbdătore ceasurile, cari o mai In sfîrşit se decise să între şi ea, der Dr. luliu Olariu.— Preţul 40 mv
rlespărţiau de sosirea fitului ei iubit. Când nu merse deadreptul, ci înainta printre stra- *
