Page 2 - 1897-08
P. 2
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 171—1897
Marile puteri vor lua măsuri pentru Spaniei: Conservatorii, disidenţii sub Silvela academiilor, preoum şi universităţilor din ofioerl va avansa eto. El afla tâte aceste»
oa drepturile creditorilor anteriori ai Gre şi liberalii sub Sagasta. Afară de aoeste străinătate. Dâcă se va întroduoe acâstă numai prin puterea mBgioă a baoşişnlui şi
ciei să nu fiă jignite prin plata aoestei in trei partide mai e şi o partidă a liberalilor, reformă, atunol, ce-i drept, disertaţiunile le comunica âspeţilor, dâcă îi dedeau, după
demnităţi şi iau în aoest scop sub controlul al căror şef este Mărtinez Campos, fără să nu vor mai putâ fi aşa uşor plagiate, dâr împrejurări, câte 5, 10, 20 de franci. Ase
lor administraţia veniturilor veohei şi nouei se mai pună în soootâlă şi mişcarea carlistă, luorate de alţii vor pute fi totuşi şi meni speoialităţl ar dispărâ negreşit prin
datorii publice. oare în vremurile din urmă a luat proporţii atunci. abolirea baoşişului.
3. Privilegiile şi prerogativele ce po îngrozitbre.
Manevre sângerose. Un atentat din
seda Greoia în Turoia înainte de răsboiQ, „Faţă de aoâstă stare de lucruri ou Congresul matematicilor. Se anunţă
cele mai infame a săvârşit cailele aoestea
rămân neatinse. adevărat îngrijitbre se mai ridioă şi opinia din Ziirich, că congresul internaţional al
honve4imea din Beszterczebânya contra
4. Gel mai târcjiu în 15 (jile după is- publioă»oare, orl-oe ar 4io® foile guverna matematioilor a fost închis alaltăerl, după
soldaţilor din batalionul al 2-lea al regi
călirea preliminariilor, delegaţii speoiall ai mentale, e forte esoitată în urma celor oe ce resoluţiunea sa asupra viitbrei reorga-
mentului de liniă Nr. 25 staţionat tot în
Greoiei, învestiţi ou depline puteri, se vor i-s’au destăinuit de cătră torturaţii din aoel oraş. Luorul se întâmplă astfel: Re nisărl a congresului a fost primită. La
transporta la Constantinopole, în soopul Montjuioh. 1900 se va ţină în Paris al doilea congres
gimentul de liniă Nr. 25 avu manevrele
înoheierei păoei definitive. „Pe de altă parte, admiţând, oă aoâstă sub auspioiile „Sooietăţii matematice" a
împreună ou honve4imea. Majorul Sohon- Franoiei.
Vor regula în aoelaşl timp oestiu- opiniă publică n’ar oonta de loc, se ivesoe ner comandă batalionului său asalt oontra
nile atingătore de schimbul prisonierilor, o o nouă greutate pentru guvernul, oare o honve4ilor. Soldaţii, se înţelege, au înce Sortea lui Andree. A4i se împlinesee
amnestie generală, libertatea navigaţinnei să fiă: Ţinuturile industriale, Aragonia şi o lună, de când balonul „Vulturul" s’a
put a puşca ou patrone orbe asupra inimi
şi despăgubirile de plătit personelor, oarl Catalonia sunt ou totul subminate de pro cului. Unii dintre honve4l însă, în loc să avântat în văzduh ou ouragioşii săi călă
au suferit stricăciuni în bunurile lor din paganda socialistă. Ţinutul agricol Andaluzia pusce şi ei ou patrbue 6rbe, au pus în tori. De-atunol întrâga lume civilisată 4*
faptul răsboinlui. e istovit, sărăoit de tot, şi culmea oulme- pus ci bucăţi de plumb şi ou aoestea au de 4i aşteptă ou nedumerire soiri despre
5. Delegaţii vor înoheia înafară de lor, finanţele ţărei sunt iu ruină tocmai Andrâe, der până aoum înzadar. Ce s’a
puşcat asupra soldaţilor dela regimentul
aoeste trei oonvenţiunl: întâia pentru re- într’un moment, în oare ea ar avâ mai Nr. 25. După detunătura puscilor honve4i- ales ou Andrâe şi soţii săi de călătoria?
gularea oestiunei naţionalităţilor; a doua multă nevoe de bani, de cât orl-oând. lor, între soldaţii batalionului lui Schonner Ajuns’a el 6re la polul nordio, sâu într’un
prin oare se vor determina relaţiunile oon- „Afară de aoestea mai e înoă o pri se au4iră ţipete şi vaete. Majorul Sohon- ţinut oe nu e locuit de suflet omeneso?
sulilor Greoiei în Turoia ou administraţiu- mejdia mare: e mişcarea cu caracter pur re ner numai decât dete signal pentru înoe- Ajuns’a el bre să vadă patria gheţei eterne,
nea imperială otomană; a treia, în fine, publican a Portughezilor, mişcare, oe ameninţă tarea fooului şi constată, că şăse soldaţi din sâu a că4ut jertfă fâoându-se martir al
pnvitore la delictele comise pe teritoriul să contagieze spiritele spaniole. batalionul său sunt răniţi. In urma cerce soiinţei? Cine ar sci să răspundă la aces
uneia din părţile contractante şi ai căror „Acestei stări de lucruri numai Ca- tării se constată, că mai mulţi dintre hon- tea? Pote, că Andrâe rătăcesoe prin ţinu
autori s’ar fi refugiat pe teritoriul celei novas cu îndârjirea lui ar fi putut să-i mai ve4l au puşcat ou buoăţl de plumb. Ră turile cunoscute din descrierile lui Nansen,
lalte părţi. ţie piept. Şi dâoă nu s’o ivi în ourând un niţii au fost transportaţi în spitalul mili seu p6te oă a ajuns mai departe şi soiri
6. Imediat după semnarea prelimina om energic, oare să menţină lucrurile pănă tar din Loşonoz. In cjiua următore a sosit despre el vor sosi mâne, poimâue, peste o
riilor va înoeta starea de răsboiii între Gre la o reservă în spre mai bine, Spania se la faţa looului câte-o oomisiune atât din săptămână, peste o lună — sâu, pote, nici
cia şi Turoia. prăbuşeşte din looul în care s’a mănţinut partea honve4ilor, cât şi din partea arma odată!... Drumul lui Andrâe era plănuit
Trupele turoesol se vor retrage ime cu atâta greutate..." tei comune, ea să oei’oeteze luorul. Comi- să mârgă peste marea ostioâ în Finlanda.
diat pănă la linia Salambriei şi vor ocupa siunile au şi arestat pe mai mulţi soldaţi Ouragiosul aeronaut se ooupa ou ideia, de
mai multe puncte, cu valore strategică
honve4l. a trece peste Oceanul Atlantio, dela insula
pentru Turcia, pănă ce Greoia va fi aohi- S C 8 B B L E O B L E I . Capul verde a merge apoi pănă îu Vene
tat oomplect indemnitatea, ce datoresoe Deputaţiă română bucovineană. „Neues zuela. Aoesta era planul său şi pentru
Turoiei. — 1 (13) August. Wiener Tagblatt" anunţă sosirea la Viena
acâsta oălătoriă 4' ® > oă are lipsă de 97
a
0
7. Relaţiunile normale între cele două Alegere de protopop. Despre alegerea a deputaţilor români bucovineni, d-nii Eu-
de ore. Iu Stockholm însă l’au făcut să’şl
State vor fi reluate imediat după semnarea de protopop român gr. or. în traotul Be- doxiiî baron Hormuzaohi şi dr. G. Po-
schimbe planul si-1 sfâtuiră, oă mai bine
preliminariilor. liu, din Bihor, primim un raport, din care poviol, veniţi pentru a cere guvernului
să pornâsoă dela Spitzbergen spre Polul
Supuşii celor două State se vor bu- oomunieăm următbrele : Devenind vacant, austriac ajutore pe sâma locuitorilor inun
nordio. Andrâe şi soţii de călătoria ai săi,
oura de deplină libertate pentru a-şl vedâ postul de protopresbiter al traotului Beliu daţi din Bucovina.
Frăokel inginer şi Strindberg fisio, sunt
de ocupaţiunl în cele două State. prin retragerea în pensiune a veteranului necăsătoriţi. Strindberg a fost mireleAnei
Anarchist arestat în Bucureştii. Din
8. Imediat după semnarea prelimina protopresbiter de pănă aoum, s’a publioat
BucurescI i-se telegrafeză 4' ului „N. Fr. Charlier, fiica renumitului astronom.
ar
riilor, posturile ocupate înainte de răsboiii conours pentru ocuparea acestui post, ou
Presse*, oă cu ooasiunea urmărirei unei
în imperiul turceso de cătră residenţii şi condiţia însă, oa fostul protopop pănă va Starea sanitară în Bombay. Situaţiu-
bande de falsificatori de bani poliţia din
consulii greoi vor fi încredinţate unor agenţi fi în viâţă să oapete din leafa protopopu nea sanitară a acestui mare oraş indian
capitala română a pus mâna pe un Italian
timpurarl oarl, pănă la înoheerea păcii de lui ales oâte 200 fi. la an. S’au presentat este forte oritieâ. Statistioele oficiale arată,
eu numele Polendrino, oare este persecu
finitive, vor lucra sub controlul puterilor, trei concurenţi: Yasiliu Beleşiu paroch în că numărul deceselor a fost mai săptă
tat de autorităţile dm patria- sa, ca dina
care-şi asumaseră protecţiunea intereselor Chitiohaz, Petru Serbu paroch şi administra mâna treoută de 1071, sâu 65.61 la 1000,
mitard perioulos. S’a aflat la el şi o cores
greoesci în timpul răsboiului. tor protop. în F. Gerişiă şi Gregoriu sâu aprope îndoit deoât de ordinar. Co-
pondenţă forte estinsă anarohistă. Se 4*® >
e
Procesele întrerupte de răsboiii se vor Giurca, soriitor la Cousistoriul aradan. Cest lera, oare face 2—3 victime pe săptămână,
începe după veohile prooedurl. din urmă, neavând ani de servioiă, n’a fost oă Polendrino va fi estradat. a făcut 200 săptămâna treoută; ciuma, care
Prooesele nouă se vor judeoa după admis în oandidare. Dintre ceilalţi doi, la Un primar omorît. Din Belgradul Sâr- nu mai coutenesee, a' făcut 18. Populaţia
dreptul internaţional şi stipulaţiunile oon- Blegerea săvârşită în oomuna Ucuriş în biei se telegrafeză, oă alaltăerl în 4iua mare este forte alarmată.
venţiunei încheiată între Turcia şi Greoia 19 (31) Iulie, d-1 Petru Serbu a întrunit 57 o bandă de tâlhari prinseră pe drumul
Aparate
de
Pentru
fotografie.
de
amatorii
la 26 Februarie şi 6 MaiQ 1896. voturi, pe când alţi trei membri sinodali ţării pe Vâlimir RimovicI, primarul oraşu fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite;
9. Turoia îşi reservă dreptul de a pro s’au reţinut dela vot. Din 72 membri sino lui Milanovaţ. Primarul fu torturat trei ore aparate pentru fotografii la moment, o re cum şi
pune puterilor revocarea firmanului impe dali îndreptăţiţi, au luat parte la alegere întregi de cătră tâlhari, pănă oând sosiră tote articolele necesare, se pot procura dela A.
rial basat pe oonvenţiunea încheiată între numai 60, oarl va să 4> toţi» afară de nisoe 6menl din satul vecin să-i dea aju MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
oă
Turoia şi Grecia la 9 Maiil 1891. trei, au votat pentru d-1 Serbu, care a şi tor, care însă veni prea târejiu. Nu se soie lauben Nr. 9. Manufactură fotografică tondată la
10. Representanţii marilor puteri se fost declarat oa ales. înoă, deoă tâlharii au fost prinşi. anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
preţurile gratis.
vor oonstitui în tribunal de arbitri pentru
Reforma disertaţiunilor de doctori. Se Bacşişul. Chelnerii din Paris sunt
tote diferendele oe s’ar pută ivi între
soiă, oă la universităţile unguresc!, rigoro- agitaţi de cestiunea baoşişulai. S’au format
Turoia şi Greoia pănă la semnarea defini
sanţii în drepturi sunt datori, după depu două tabere, una cu devisa: „trăâsoă bac Adunarea generală a despărţământului
tivă a păoei, şi-şi reservă a eseroita drep
nerea rignrdselor, se presente în scris nisoe şişul!" oealaltă „jos bacşişul!" Luptătorii XV! (Selăgean-Chioran) al Asociaţiunii
tul lor de arbitragiu, fiă personal, fiă prin
disertaţiunî, pe oarl deoanul universităţii din tabăra primă sunt, firesce, mult mai transilvane.
mandatari.
le împarte la doi profesori de speoialitate numeroşi şi de aceea argumentul d® căpe
11. Preliminariile de mai sus vor tre
pentru a-le esamina. Pentru acâsta ei pri tenia al contrarilor bacşişului, că un oetă- Din cuvântul de deschidere pliu de
bui să obţie sancţiunea M. S. Sultanului în
mesc un onorar de câte 10 fl. Dâoă pro ţân liber cu drept electoral trebue să con însufleţire naţională al veneratului direotor
termin de opt 49® după aooeptarea lor. al despărţământului, d-lui vicar Aliinpiu
!
fesorii află, oă disertaţiunile sunt buDe, sidere sub demnitatea sa de a trăi dintr’un
atunci rigorosanţilor respectivi li se şi dau venit, oare în fond nu este alt-oeva, de Barboloviciu, reproducem următorele:
Din Spania. diplomele de doctori în drepturi. S’a cons cât o milă deghisată, a avut pănă aoum ...Fericit e neamul, care-şl poteîmpru-
tatat însă, oă ou lucrarea disertaţiunilor încă fbrte puţin efect. Ifoile parisiane se muta idealul presentului şi viitorului său
S’a afirmat, că revoluţionarii din in s’au comis şi se comit abusurl colosale, de ooupă mult de acâstă cestiuue şi cele mai din priveliscea oontemplativă a tabloului
sula Cuba nu sunt străini de atentatul co nenumărate-orl, că cei ce au studiat drep multe ajung, în oe privesoe publicul, la îufăţişător de virtuţile străbunilor săi. Fii
mis în oontra lui Canovas ăel Castillo. Este turile la universitatea din Budapesta seu oonolusiunea, oă este o rătăcire a crede, şi fiice ale naţiunei române! Dâcă palpi-
deol interesant a oundsoe părerea şefului din Cluşiu, şi-au sohimbat împrumutat di* oă ne mai dând bacşiş s’ar eoonomisi aoeştl teză încă în inima vostră pulsul pentru
revoluţionarilor cubanl, Dr. Betances d<n 8ertaţiunile; unii au presentat disertaţiunî, bani, oăol îndată ce plata ohelnerului s’ar tot oe e frumos, mândru, măreţ, înţelept
Paris, privitor la atentatul asupra minis- cari ou ani de fid® înainte au fost luorate înoăroa în spinarea patronului, ar urma şi eroio, trebue să fiţi mândri de originea
trului-preşedinte spaniol şi la complicaţiile de alţii; ba s’a întâmplat, oă disertaţiunî neamânat o urcare a preţurilor în restau vostră, trebue să cădeţi îu genuaohî înaintea
politioe oe se pot nesoe în urma acestui luorate de unii în aoelaşl an, au fost pre- rante şi oafenele. Adevărat, oă întrodnoân- tabloului măestos, ce vi-1 infăţoşâză mama
atentat în Spania. Etă, după un raport al sentate de alţii sohimbându-le esolusiv nu du-se o plată fixă, specialitatea chelneri şi trupina original vostre Roma antică, din
lui „N. fr. Presse", oare este părerea nu mai titlul. Pe oalea aoesta au eşit dela uni lor îmbogăţiţi ar deveni forte rară, der acela vă puteţi forma idealul, care să for
mitului şef: versităţile unguresc! o mulţime de „doctori printr’asta ar peri şi specialitatea acelor meze orisonul vederilor nostre.
ce
„Dispariţia lui Oanovas, cjioe d-rul în drepturi", dpspre oarl se p6te 4i » că ohelnerl, oarl pentru bspeţl înfăţişau pănă Cari însetaţi de dorul isvorului lim
Betances, va ave oa urmare reohemarea lui şi-au furat diplomele, deoreee le-au căpă acuma un fel de omeni universali. Aşa era, pede al soiinţei, înţelepoiunei; aveţi în ve
Weiler, oăol oru4imile şi esecuţiile acestui tat pe basa soiinţei altora. Pentru oa în spune „Gaulois", pe vremea lui Napoleon dere figurile mâestose ale lui Cicerone, Pla-
general mai aveau în Spania numai un sin viitor să se ourme măcar în parte aoest iii un garson numit „le celebre felix", tone, Demostene, Seneca şi Virgiliu; dâoă
gur partisan şi acesta era Oanovas. abus, se luorâză în ministeriul unguresc oare în oafenâua de pe atunci Helder voiţi a admira eroismul: meditaţi asupra
„E forte probabil, oa recentele în al instruoţiunei publioe un proieot, după forma oraoulul tuturor ofioerilor. Falix faptelor lui Traian, ale lui Huniade; când
tâmplări să aibă oa urmare un „Pronun- care în viitor disertaţiunile de dootorl vor soia tote câte se petreceau în ministeriul de începe a se stânge in pieptul vostru fooul
oiamento". trebui să se tipărâscă cel puţin în câte-o răsboiO, adese-orl mai bine, decât ministrul iubirei de neam: priviţi la Muoiu Scevola;
„Trei partide se luptă pentru domnia 100 de esemplare şi să se trimită tutur însu-şl, el scia când cesta sâu cela dintre Er voi, femeilor române, luaţi-vă oa mo
