Page 21 - 1897-08

ifftc&m ifiafelătutissa. „Saseia" iese în fli-care iii.
ti Tljcinilt AbuDameuie pentru Anstro-Unearta:
StWi yt*t& atare JSSf. H(J. Pe un an 12 fl.. pe şose iuni
6 fl-, pe troi luni 3 fl.
Btwisovi tiottnz t'uSa u.a ao
r-'inxMss, — Xnanxtwir-ta no i* N-rii de Duminecă 2 8. pe an.
Pentru lomânia si străinătate:
■KtjfcKATfc »« pridesoi» Adml-
altlraţluno în Btsşov ţi Ia ur- Pe un an 40 franol, pe şăae
saăt6rele Birouri ia jinuooiurl: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
ta Yiena: if. Duktt, Se&trick N-rii de Duminecă 8 franol.
Hehaie'K, Rudoif Monte, A. Gvpelikt Se prenumără la tăte oficieie
Nachfolger; j! ti coti Oppekk, J. poştale din întru şi din alarâ
Skmntbcr, In Budapasta: X. V. şi la dd. ooieotori.
0oldbvrgerg, Xr.ksUm Semat: în ligamentul pentru Brasor
Bucurosul: Ipertct Ratai, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
eursaie do Konmanlo: In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
borg: Karoivi <â IXebman*. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Intorţlunllor: o suri» luni 5 fl., pe trei luni 2fl. 50 or.
sarmond po » ooidnâ 8 er. ?; Cu dusul în casă: Pe un an
80cr. timbru pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fli Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 16 bani. Atât abonamen­
Heoiame po pagina a 8-a o tele oât şi inserţiunile sunt
serii 10 or. său 30 buni. a se plăti înainte.
Nr. 175. Braşov, Joi-Vinerl 8 (20) August 1897.

De-ale Asociaţiunei transilvane. cjis mai sus, că avem o miiă şi o Suntem conscii cu toţii de acâstă ni-o impun contrarii românismului»
sută de trebuinţe, unele mai mari situaţiă critică şi seim şi simţim, că cari propagă în poporul nostru o
Proiectul „Cassei naţionale*'. decât altele, şi este numai o urmare va deveni pernicibsă, dâcă nu vom cultură străină.
E vorba de una din cele o miiă tirescă a lucrurilor, care vrend ne- lua măsurile cele mai grabnice, ener­ Şi o propagă cu sistemă şi cu
şi o sută de trebuinţe, ce le avem vrend ne îndemnă se cumpănim şi gice şi practice pentru a combate re­ mari jertfe bănesc!. Dovadă multele
noi Românii pe tbte terenele vieţei se stabilim, care dintre aceste nu­ lele ei efecte. foi periodice, broşuri şi cărţi ma­
nostre. merose trebuinţe este cea mai ur­ Este bre proiectul „Casei na­ ghiare de tot felul, ce se împart
gentă, cea mai mult reclamată de ţionale" o asemenea măsură, un ase­ gratuit printre cărturarii români, mai
Comitetul central al societăţii
nbstre literare şi culturale, care portă starea actuală a poporului nostru. menea mijloc, care să ne pbtă duce ales printre cei din ţinuturile mixte;
acţî încă titlul de Asociaţiunea tran­ In momentul, când se tracteză la scop cu o oră mai curând în îm­ dovadă sunt sforţările, ce le fac pe
silvană, numesce acbstă trebuinţă de-a băga 100,000 fi. într’o clădire, prejurările de adî? terenul învăţământului cu ajutorul
„Casă naţională". Se înţelege sub desfăşurând tbtă influinţa morală şi Acesta este întrebarea, ce ni se visteriei statului guvernanţii de astăc}!.
acbsta o clădire mare şi frumosă, angajând mijlbcele materiale, de impune înainte de tbte. Căci bine Asociaţiunea transilvană nu este
ce ar fi a se ridica în Sibiiu, ală­ cari dispune acţî Asociaţiunea nbs- să distingem: nu se trateză aici de-o o societate cu scopuri politice, der
turi cu şcbla de fete a Asociaţiunei tră, trebue neapărat se ne punem îmbunătăţire eşită din vre-un prisos, îşî are misiunea ei pacînică de-a
şi care se aibă vre-o 20 de încă­ întrebarea: care este folosul, ce-1 ce ni-l’am agonisit, ci de-o încordare aprinde în tot locul făclia Jimbei şi
peri, şi adecă o sală mare cu scenă, pbte trage poporul nostru nemijlocit nouă şi extra-ordinară a puterilor a literaturei române. Ce s’a făcut
întocmită după modelul salei Ate­ şi fără întârcţiare din acestă jertfă, nbstre materiale pentru a ridica Aso­ şi ce se face din partea ei pentru
neului român din Bucurescî, ca se ce ar aduce-o Asociaţiunea cu aju­ ciaţiunei un palat. împlinirea acestei misiuni? Ore prin
pbtă servi pentru prelegeri, concerte, torul munificenţei naţionale? Decă însă ni-am băga tot capi­ ridicarea proiectatei „case naţionale"
representaţiunî teatrale şi totodată Pbte fi cât de strălucit edificiul talul, de care dispune Asociaţiunea va putâ servi ea necesităţilor popo­
şi pentru conveniri sociale; câte-va proiectat, pbte se întrunescă la un şi ce l’am pute aduna prin contri- rului nostru în lupta de apărare con­
salbne pentru societăţile române din loc, pe lângă biblioteca şi biurou- buirî într’o clădire şi am angaja ast­ tra propagandei maghiarisatore ?
Sibiiu, cum e casina română, reu­ rile Asociaţiunei, tbte reuniunile ro­ fel şi pe viitor pentru întreţinerea Aceste întrebări ni-se impun
niunea de cântări, cea de agricul­ mâne din Sibiiu, cari mai înainte ei, înfiinţarea şi susţinerea museelor când ne gândim )a lipsurile, ce se
tură etc.; mai departe localităţile erau restrînse la localităţi parte mare proiectate etc. nouă capitale, adu­ resimt în tbte părţile din causa, că
proprii ale Asociaţiunei, şi adecă: închiriate; pbte se se întemeeze în- nate tot pe acâstă cale, ce am do­ nu se desfăşură o lucrare sistema­
sala şi odăile laterale pentru biblio­ tr’ensul şi museul istoric şi etnogra­ bândit? Am ave o întăritură de tică, prin care să fiă ajutorat popo­
tecă, biuroul Asociaţiunei şi al re­ fic, care după mulţi ani se aducă pâtră menită a servi ca adăpost lup­ rul mai cu succes şi mai potrivit
dacţiei foiei ei, o sală de şedinţe, folbse istoriei nbstre naţionale şi tătorilor pentru cultura naţională; trebuinţelor lui actuale.
pe care se o potă folosi şi alte so­ sciinţei, dăr întru cât va pută veni dâr ce sbrte pbte ajunge pe luptă­ Sunt alte trebuinţe mult mai
cietăţi, în fine vre-o patru salbne un astfel de edificiu în ajutor popo­ tori, decă în timpul, când ni-se cere mari şi mai urgente, decât „Casa
pentru un museu istoric şi alte pa­ rului nostru în timpul de faţă a stă- să întrebuinţăm şi cel din urmă ban naţională" proiectată. In cjecî de
tru saldne pentru un museu etno­ rei sale asuprite, când el pe tbtă pentru a-le da mijlbcele de-a se puncte se recere ajutor pentru a
grafic, ce ar fi a se înfiinţa. linia şi în tbte punctele se vede apăra, organisa şi concentra în tbte putâ resista în lupta culturală na­
constrîns se susţină o luptă despe­ punctele ameninţate, ca să fiă feriţi ţională. E lipsă de cărţi, de scrieri
Aşa se presentă proiectul „Ca­
14
sei naţionale , care ar costa apro­ rată în contra sistemului cutropitor a căde pradă lăcomiei inimicului, instructive poporale, de şcble, de bi­
ximativ vre-o sută de mii florenî. de esterminare naţională? ni-am risipi puterile materiale pen­ blioteci şi cabinete de lectură po­
In Selagiu, în Bihor, în Sătmar, tru a înălţa un monument de petră, porale etc. Dâcă e vorba de a se
E proiectat ca acestă clădire se în Marmaţia, în comitatele secuescî, care ar fi menit să se ridice numai jertfi un capital de 100,000 fl.,
se facă prin Asociaţiune şi cu între­ în al Cluşiuiui, al Dobâcei, al Albei- în timpuri pacînice, după o victo- atunci aceste trebuinţe sunt a se
buinţarea fondurilor disponibile ale Inferibre, al Huneddrei, al Ternavei toriă câştigată? acoperi mai întâiu.
Asociaţiunei, făcendu-se pe lângă mari şi mici: pretutindeni, unde po- Asociaţiunea nbstră are o chiă- Numai după ce se va satisface
acesta apel şi la munificenţa naţională poraţiunea nbstră română trăesce mare mare faţă cu poporul şi nu esigenţelor criticei stări actuale,
prin arangiarea unei loterii de bani amestecată cu elementul maghiar, numai odată s’a accentuat din tbte dându-se poporului pretutindeni spri­
şi prin colecte.
propaganda anti-românescă, susţinută părţile în cursul anilor ultimi, că jinul necesar cu urgenţă, şi numai
Nu se va afla nimeni între noi, cu mijlbcele statului şi ale Kultur- activitatea ei trebue să se estindă după ce prin desfăşurarea unei ac­
care se nu recundscă, că o astfel egyleturilor, a ajuns la un punct şi cât mai mult în straturile poporu­ tivităţi sistematice în direcţia acâsta
de clădire a Asociaţiunei, cum are a luat nisce proporţii, ce au adus lui, ca să-l deştepte şi să-l câştige lupta nbstră culturală va fi organi-
de gând s’o propună comitetul cen­ în cea mai mare strîmtbre poporul pentru causa culturei nbstre naţio­ sată, ne vom putâ gândi la îmbună­
tral la viitdrea adunare generală, ar nostru şi causa culturei lui naţio­ nale. Acâstă problemă este îndoit tăţiri cum ar fi ridicarea proiectatei
fi de dorit se o posedem. Dâr am nale. de mare în lupta de concurenţă, ce $£ase naţionale".

î OJLETONUL „GAZ. TE,ANS." Nu dor că Elena i-ar fi plăcut intr’un Cel oe îngrijesoe, oa oerbului setos insectul şi pe Tit prin rotunjala lor vînjbsă.
mod deosebit, dâr ca cunoscător o aflase să-i isvorasoâ apă în oale, îngrijesoe şi de
încă n’o văzuse nici când aşa fru-
şi el pioantă — şi ea era dor singura fată cei doritori de a se întâlui între patru oohl, mâsă pa Elena, căci nu e mai frumbsă o
Pe t r e n . la RăeieneştI, de oare te puteai lega. ca să esiste vre-o grădină în apropiere. fată, decât în momentul când se soie ne­
Xoyelă. Dmtr’o singură privire el a înţeles’o A fost după amâcjl. Prâucful oel bun văzută de nimeni şi se întinde după plac.
Ei. şi a sciut, care dintre cunoscutele manevre îi făcuse pe toţi să oaute un loc de odihnă, „Elena!“ voi să strige Tit, dâr vorba
(Fin e.) de a subjuga o fată, era în oaşul de faţă âr arşiţa sbrelui oa să rămână în odăi ou îi rămase în gâtlej şi rămase nemişcat, pe
Temerea Elenei a fost drâptă. cea mai promiţătâre. jaluziile lăsate. Numai Elena preferi umbra oând o adiere cochetă de vânt îi desvelea
De oâod venise Tit, se schimbase mult Se arăta reoe şi nepăsător faţă de ea, unui nuo şi luându-şl o oarte, pleca în şi îi aooperea ârăşl vederii o parte din
în traiul dela Râcleneştî, mai ales pentru numai câte-odată îi arunca oâte-o privire grădină. jarretiera Elenii.
Elena. duiosă sâu câte-o vorbă tremurată, oarl Tit nu avea obioeifi să dbrmă după E un erou de epopee cel ce îuviDge
Pentru Mandră, oare îşi petreoea mai puteau fi comentate în sute de feluri şi to­ amâcjl şi îşî luase puşouliţa de vânat, ple­ pe orî-oe duşman, dâr oel ce în faţa unui
tbtă cjiua ou Nâmţul, ea nu mai esista, er tuşi nu se comenteză deoât într’uu singur când după păsări. astfel de tablou s’ar fi îutors să plece, ar
d-na Răclean era atât de ocupată cu Tit, fel. După cjile câud nu vorbea ou ea, îi Cum rătâoea prin grădină, rămase de- fi fost uu erou şi mai mare, sâu un prost
îooât numai rare-orl îşî aducea aminte şi dedea câte-o roşă, sâu îi strîngea mâna, odasă stîlpit pe loc. Ca la 20 de paşi, ou- potenţat.
după ce o săptămână nu i-a strîns’o.
de ea. Numai Elvira rămăsese ca şi mai fundată în oetit, zăcea întinsă pe un ţol Şi Tit nu era nici una din două. Deol
’naiute. Şi astfel a adus’o pe Elena în starea Elena înaintea lut. De sub haina ei uşoră rămase pe loo. Nu mult timp însă.
aceea periculbsă, când în jignitul ei suflet
Şi i-ar fi ajuns Elenei prietenia El- răsărea o pulpă rotundă, pe oare un ciorap Când întinai puşoa asupra unui dobi­
dragostea se lupta cu ambiţia, câud în oree-
virei, dăr şi Tit ii spusese dela iutâia în­ negru şi subţire era întins, de par'oă voia toc, îl vecjl îndată mişcându-se neliniştit,
rni ei se puteau nasoe cugete, ca: „Te oreefi să respire prin ochiurile sale aeriane at­ că
tâlnire: „Să fim prietini! * deşi nu scie oe va să (j’ puşca. Acelaşi
1
cu puterea superiorului în mână? Ha! O mosfera cea umbrită şi parfumată a foilor instinct îl are şi femeea oând e un bărbat
* *
* vorbă numai diu partea mea şi eşti în ge­ de nuo, preoum un oal de cursă îşi întinde aprope şi vede mai mult deoât ar trebui
Dâcă trăiescl doi anî la Paris şi alţi nunchi înaintea mea ! u nările când se pregătesoe de fugă. O musoă să vadă.
doi la Berlin, sci cum să umbli cu tetele. Dâr chiar aste cuvinte le aştepta Tit se aşecjâ pe pulpa desvălită, fără să soie Câud Elena îl zări pe Tit, sări ca
Şi mai ales câud ai atât,a esperienţâ, pre­ şi bucuros ar fi căcjut în genuuohl. pe ce tesaur se pune şi atunci muşchii pi­ muşcată de şerpe în pioibre şi, roşie ca
cum o avea Tit. ciorului se oonstrînseră involuntar, spăriând tricotajul unei baletiste, voi să pleoe.