Page 23 - 1897-08

Nr. 175.-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

l’a silit să se supună unei operaţiuni, de îmbuourător incident. Aiol s’au rostit mai menţa judeoătorilor. Apărătorul termină
altfel de6tul de greve, dâr oare a reuşit multe toaste pline de entusiasm la adresa pledoaria printr’un elogiii la adresa d-lui
— 7 (19) August.
perfeot. Operaţiunea s’a făout în presenţa distinsului ospe. D-1 vicar într’o cuvântare Canovas.
gjQF" Din causă, că legea pentru re­ M, S. Regelui Alexandru al Serbiei şi a avântată şi-a esprimat deosebita buouriă, Angiolitto mulţumesoe apărătorului său,
pausul de Duminecă (art. de lege 13 din 1891) d-lui Al. Oatargiu, unchiul regelui Milan. oă pbte bineventa la oasa sa pe un repre- declară că n’are niol un oomplioe şi n’a
prescrie repausul şi pentru rjiua de bt. Şte­ Acjl fostul Suveran al Serbiei se află în sentant adevărat al soiinţei şi omul trimis asistat la nici .o întrunire seoretă. Expune
fan ce cade mâne în 20 August calendarul afară de orl-ce pericol şi cjilele aoestea va de Dumnecjeu, oare şi-a pus frumbsele sale teoriile sale anarchiste, vorbesoe de parti­
gregorian, numernl proxim nl foiei nostre pleoa la Karlsbad, unde se află şi fiul său puteri spirituale în serviţiul limbei şi oau- dele politice, de resbelele din Cuba şi Fi-
Ta apărâ numai Sâmbătă, sâra. regele Alexandru. sei aoestui popor dosădit. D-1 învăţător lipine. Preşedintele îi retrage cuvântul pen­
Aleosiu Fedoroa l’a felicitat oa pe un fost tru oă vorbesoe de subieote străine oausei.
Principele moştenitor român. „Timpul* Concert. Cele două oântâreţe braşo­
coleg pe o trâptă ou el, şi ajuns acum După cetirea sentinţei, oondamnatul
anunţă, oă starea sănătăţi a A. S. R. prin­ vene, d-şbrele JElla şi Lula Gmeiner vor da
prin genialitatea sa la stadiul oel mai înalt este reeoudus în lanţuri în celula sa.
ţului Ferdinand faoe progresele oele mai un concert în 3 Septemvre în sala de con-
al carierei profesorale şi ca pe un proto­ Numai 200 de persbne au asistat la
satisfăoătore. A. 8. Regală a eşit alaltăerî oerte dela Redoute. La aoest oonoert va
pop al dascălilor români, oare nealterat audienţă.
pe baloonul palatului Foişor, unde a stat da concursul său esoelenta orchestră diri-
de jertfe lucră într’un mod superior la mă­ Madrid, 16 August. Consiliul de res-
mai mult timp pentru a admira, după o giată de d-1 Brandner. Tot-odată a promis
rirea numelui de Român. bel a condamnat pe asasinul d-lui Canovas
lungă întrerupere, frumseţea împrejurimi­ şi d-1 dirigent de musioă R. Lassel bine­
Dr. Weigand li-a răspuns într’o vor­ la mărie.
lor oastelului. In puţine c}ile A. Sa va voitorul său oonours. Este de aşteptat şi
bire de tot frumâsă şi olară. A înoeput Preşedintele oonsiliului de resbel a
putâ părăsi palatul pentru a face preum­ de dorit, oa publicul braşovean să înoura-
aşa: „Tot ce am făcut şi fac pentru po­ pleoat la Saint-Sebastien pentru a supune
blări. — Acelaş cjiar afl&i că principele gieze prin partioipare cât mai numărosă
porul român, fao d:n inimă*. A cjis apoi sentinţa aprobârei oăpbanului general.
moştenitor va rămânâ t6tă vara la Sinaia pe tinerele cântăreţe, cari ş'-au câştigat
între altele: poporul român trăesoe între Se cjioe, că supliciul aplicat va fi aoela
şi numai la tbmnă se va duce la San-Remo un frumos renume şi în afară de oraşul
vitrege împrejurări, dâr oondiţiunea oar- al strangu'ărei.
eâu la Oorfu. lor natal. Bilete pentru acest concert se *
dinală la prosperarea şi binele său este, ca
Dela poliţiă ni-se trimit spre publi­ vând începând dela 20 August st. n. în preotul şi învăţătorul să-şi împlinâscă chiă- — înmormântarea solemnă a lui Ca-
librăria d-lui W. Hiemesch, âr în cjiua con­
care următorele: In sensul § 27 al noului marea ou inimă şi consciinţă. A finit ou novas s’a făcut în 13 Aug. după ameacjl. —
certului la oassă. Preţurile sunt următb-
statut de pedepse, se îndatoreză toţi bioi- urarea: „să trăâsoă poporul român în veoll* Gardul era format de trupe pe tot drumul
rele: balcoD şi fotoliu 2 fl.; I Parohet
oliştii, oa să-şi provadă bioiolul ou un nu­ Aceste ouvinte, eşite din inimă, au fost oortegiului. Mulţimea era imensă. S’au de­
P50 cr., al II-lea Parchet 1-20 or. I Rang
măr, oare se p6ţâ căpăta dela subscrisul urmate de vii aolamărî. pus peste 1000 de corbne.
1 fl; Parterr de sus 80 cr., Bilet de in­
oănitanat ou 40 or. bucata. Numărul are In asistenţă se remarcau representanţii
trare : galeriă 60 or.; parterr 50 or. Stu­ După amâcjl, asooiat de Rev. D-n
de a se pune cel mult păuă în 31 August vicar şi de învăţătorul A. Fedoroa, a mers Reginei, ai guvernului; toţi şefii oposiţiei,
denţii 40 cr. începutul la 7V bre sbra.
a. o. la biciclu, într’un loc uşor d9 obser­ 2
în oomuna din apropiere Ceheiul-Şimleu- toţi diplomaţii şi numărbse delegaţiuni.
vat. Toţi bicidiştii, cari voesce să bicicleze Musica orăşeuesoăva concerta de sâră lui, şi aici la învăţătorul Ioan Oegariu, Totă garnisona a defilat pe dinaintea oor­
in intravilan, se obligă, ca în prpsenţa unui şi mâue sâră (Vineri) în grădina otelului
unde înoă aducându-’i-se înainte un feoior tegiului.
funcţionar de poliţie să dooumenteze, prin „Pomul verde*. — Mâne, la 11 bre a. m.
şi o fată şi întrebându-i, a făcut însem­
o cursă de probă ou bioiolul, cumcă sunt va concerta pe promenada de jos.
nări de dialect, moravuri şi datine. înţele­
pe deplin destoiniol îd aoâstă cursă. Căloa- Anunţ şcolar.
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma gând poporul, că la ei este un domn mare
rea acestor disposiţiunl se pedepsesoe, cu
A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Yiena din ţâră străină, oare luoră pentru binele Aduoem la cunosointa On. părinţi şi
2 pănă la 10 oorbne său ou arest corăs- Tuclilauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de său, s’a adunat într’un număr mare în tutori, oă însorierile la şoola super, de fete
pundător. Braşov, 17 August n. 1897. — fotografare, articolele sale necesare pentrua fo ocolul casei învăţătorescl şi aoolo a fă­ ou internat în Arad şi împreunată cu cur­
Căpitanatul orăşenesc. tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­ out frumâse ovaţiunl Ilustrului bărbat, mul- suri preparandiale pentru oandidatele de
nând preţurile. învăţătâre se vor efeotui în cjilele 1 — 5
Din Chior ni-se sorie: In 8 1. o. s’a ţămindu-i prin rostul unui om ales pen­ Septembre st nou.
ţinut alegerea de învăţătbre la şcbla ro­ tru sufletul său bun, oe-1 are oătră Ro­ Elevele au să dooumenteze ou atestat
mână de fetiţe gr. oat. din orăşelul Şom- Dr. Weigand în Selagiu. mâni. public şcolastic clasa absolvată îu anul
outa-mare, fiind alâsă d-ş6ra Rafia Ravelea, Şimleul-Silvaniei, 15 August n. 1897. Sâra s’a întors ârăşl la Şimleu. Mâne treout, la din contră au ase supune unui
esamen de primire.
fiioa fostului prof. gimn. Pavelea din Nă- oălătoresoe mai încolo spre Sătmar. Pli­
Erî a ajuns în mijlooul nostru renu­ Prelegerile se îuoep în 6 Septemvre
săud, producând diploma de cnalifioaţiune nirea dorinţelor nostre ferbiuţl, să-l con­
mitul filolog şi fitoromâu Dr. Weigand. Oa şi elevele interne solvegc pentru întrâga
ou calcul! aprbpe din tâte'studiele ou „emi­ ducă şi urmărâscă în tbte faptele sale. procesiune la an 140 fl. şi didaotru 20 fl.
pe un profet îl aşteptam ou toţii după ce
nenţă*. Pbte servi spre laudă acelor Şom- ainjisem, că e pe pământul Sălagiului prin F. Elevele esterne ale şoblei solvoso 2
cutanî, cari şi de astă-dată au fost la înăl­ fi. la lună, preparandele esterne 4 fl. Taosa
comunele Portiu, Ip şi Zoan. In Şimleu a
ţimea ohiămărei lor nebăgând în sâmă da­ dâ însoriere e de 2 fl- Pentru instrucţiunea
ajuns numai sâra la 7 bre, unde se înouar- Procesul Angiolitto.
tina rug'nitâ de a patrona pe cineva din pian la 3 bre la săptămână se solvesce 5
tirase întâiu la o ospătăriă, dâr la învi- fl. la lună. Solvirile se fao antioipativ. Ele­
alte oonsideraţiunl, decât singur hărnicia şi Etă detaliile prooesului oe s’a făout
tarea Rev. D-n vioar al Sălagiului şl-a stră­ vele interne au a fi provgcjate ou următbrele:
capacitatea. Avem speranţă, ba suutem şi mutat loouinţa la dânsul. anarohistului Angiolitto, asasinului lui Ca- a) o madraţă, 6) un oovor de pat, c) două
asiguraţi de oătră omenii competenţi, oă Astăcjl la 8 bre diminâţa a asoultat novas. perine ou 4 feţe, d) o plapomă ou 2 le-
nou alâsa institutoră va corăspunde aştep­ Madrid, 16 August. Se dă cetire unei pedee, e) două lepedee de pat. /) şâse şter­
serviciul divin în biserica română gr. cat.
tărilor publioului, oa o pedagogă şi Româuă deolaraţiunl scrise a lui Angiolitto în oare gere de faţă, 2 de şters lavorul, g) şâse
şi la fine a sorutat prin oărţile biserioesoî şervete, h) vestminte de oorp din fiă-oare
bună. Tocmai de o asemenea persbnă a povestesoe istoria sa dela 1885. Angiolitto
mai vechi. înainte de amefil a făcut studiu J / duzină, ciorapii şi fustele să fiă de oo-
2
fost mare lipsă la şcâla din Şomcuta-mare. a oonoeput crima sa, fără mol un oomplioe,
limbistio între poporul român de aici, pertrao- lâre închisă, i) o duzină batiste, Ic) ouţit,
Prelegerile se vor începe la 15 Septem- în timpul eseouţiunei de la Monţjuich. A furouliţâ, o lingură de supă şi una de cafea,
tând şi conversând cu ţărani de diferite etăţi
vre st. n. — Imparţialul. de ambe secsele. Era cu mare atenţiune la ales revolverul pentru că nu ounoscea ma­ 2 pocale de apă, lavor, perie, de dinţi,
nipularea explosivelor. săpun, peptenl şi un parapleu.
B61a regelui Milan. Asupra bolei re­ prouunciarea fiâ-cârui sunet şi aooentuarea Desluşiri mai detailate se pot oere
gelui Milau i se scrie din Yiena „Timpu­ cuvintelor, luând despre tbte notiţe şi cule­ Proourorul oalificâ fapta lui oa orimâ sâu în persbnă, sâu în soris dela direoţiunea
lui* următorele: Surea dată de unele cjiare gând poveşti, aneodote şi poesii din graiul de asasinat ou premeditaţiă îu contra unui şcolară strada Deâk-Ferenoz Nr. 27.
străine şi române, cum-că fostul rege al poporului. membru al unei autorităţi coustituite şi Arad, în August 1897.
Serbiei ar suferi grav de o pneumonie este Prâncjul l’a luat la masa ospitală a oere pedâpsa cu mbrte.
Direcţiunea
cu desăvârşire neîntemeiată. Regele Milan, D-lui vioar Alimpiu Barboloviciu, la oare Locotenentul de artileriă Gorria, apă­
şcolei superiăre de fete cu internat.
în urma unei eseursii de vânătore, a căpă­ a participat şi o societate inteligentă, din rătorul acusatului, pledâzâ slăbiciunea de
tat o tumbre la un genunchiQ, fapt, oare Şimleu şi jur, invitaţi anume din aoest spirit al iui Angiolitto şi faoe apel la de­

:
tre străini, mai uşor se împrietmesc b- Elena, căol avem motiv de a fi, mai ales dum- duce ou fruntea ridicată şi să-i cjiol „Să nu mă mai săruţi!*
menii. Iutreg esteriorul lui şi fineţa pur­ nâta. Vecjl, şi fetele sunt soldaţi, şi măcar „llltă-mă oum am plecat*. Şi el atunol va „Am arătat numai oum faoe Titl*
tărilor sa'e îi dedeau aoel timbru, pe oare odată în viâţa lor au să lupte cu duşmani oădâ înaintea dumitale în genunchi ca îu- „Mişelule!* cjise ea rîcjând....
t
adese-orl îl aflăm la bătrâni şi care te faoe aprigi. Er dumnâta ai învins un duşman, naintea unei sfinte şi îţi va cjioe...* *
* *
uşor să te destămuesol unui astfel de om. pe oare te asigur, înoă mol unul dintre „Ce?“ întrebă Elena ou un rîs şiret.
Când treuul se opri în Viena, Elena
Şi Elena avea lipsă da destăinuire, soldaţii femeescl nu i’a putut înfrânge!* „Să dea Dumnecjeu să cjioă gân-
00
se deşteptă. O durea capul şi nu soia unde
âr Wollf, oare prioepuse dela început to­ „Nu-i aşa? Pot să fiu mândră. N’ai deso eu ! Prosit !*
tul, începu să o desobse. idee ce bine îmi oad vorbele dumitale!* „Tot?* se află. Lângă ea zăceau două sbiole gble
de Madeira. Era singură în oupeu.
E atâta ferioire să poţi spune oui-va Wollf bău. „Şi soldatul nu bea ducă „Mai e întrebare ?“
Spăriatâ se souiâ şi întrebă pe oon-
oe ai pe inimă, când ea ţi-e plină şi mai învingere? Hai să joc eu rolul de vivan- „Haide de, dâr e tare !“
duoteur despre tovarăşul ei de drum.
ales oâDd te pot! lăuda ou faptele istovi- dieră! Prositl* „Aşi, de unde, ţi-se pare numai! Aşa !“
„S’a dat jos ou câte-va staţii înainte!*
site, când ai scăpat de o mare primejdie Elena goii dintr’o înghiţitură paharul. „Şi apoi după un an“, începu ea ui­
prin propriu-ţî eroism. „Ce bun el* Dâr Wollf mai ceti în vor­ tând de sine, „9eu, în fine când vom fi De-odată pricepu tot şi oăcju plân­
gând pe fotei. Conduoteurului i-se făofi
Şi aşa te apropie aşa o mărturisire bele ei încă o însuşire a vinului, oă era amândoi, s o i . . . apoi îi voi spune oum am
milă de ea şi îi cjise cu glas blând:
de cel, oârui îi mărturisesc!, mai ales oând tare şi îmbătător. scăpat de Tit şi oât de greu a fost să scap „Te vei întîlni cu el in Viena*.
vecjl. că-t* aprobă ţinuta şi-t! dă drept! „Piol, oă fetele nu au putut să-i ra­ de e l . . . Cum mai întîi m’a luat de mână, Dâr Elena dedea numai din cap.
Er "Wollf o lăuda mereu. siste pănă aouma; începu ea princjend uite aşa, şi mia tot vorbit vorbe, al oâror „E, de sigur în gară, pofteşte num i
După oe isprăvise ou totul Wollf scose limbă ; şi îţi ored, căol e frumos băiat. „Şi“, parfum mă ameţiau, oum m’a apucat apoi Să ohem un espres ? ... Dâr trebu9 să ta #
din gâmantan o stiolă de Madeira şi două continuă ea ricjend ou hohot, „drept să-ţi de talie.... o, pardon, iârtă-mă, dâr...“ scoborl, căci spre Geneva plâoă alt tren !“
pahare şi întincjendu-i unul plin îi cjise: spun şi mie mi-a oăcjut greu să mă fereso cjise ea retrăgându-şî mâna.
Când aucjl numele Geneva, sări în
„Asta merită să bem una pentru Ar­ de el. De nu era aduoerea aminte a am­ „Oe are a faoe? Faţă de mine nu
pioiore şi ca esaltatâ strigă : „Nu, nu ; nu
mul dumitale caracter, pe oare să ţi-1 ţină ploiatului*, — şi vooea începu să i-se în- ored că esistâ pardon mult, noi suntem ca
la Geneva ! Rămân îu Viena !*
Dumnecjeu tot astfel! moie în lacrăml, „n’ai idee ce om bnn e frate şi soră.... Ştiu eu bine manevra lui
Şi se pierdu prin stradele Vienii.
Madeira plaoe la fetele, oar! nu l’au amploiatul ă l a . . . şi oât îl plao...“ Tit, Mai întâiu de mână, apoi de braţ, de
băut înoâ. „Şi el încă are motiv să te iubâsoă talie, apoi te strînge în braţe, iţi ridioă Sextil Puşcăria.
„Şi acum să fim veseli, domuişbră mai mult ca ori şi când, când te vei putâ oapul de bărbie şi te să... aşa, ee?“