Page 25 - 1897-08

liAuttain, Aâaiiiitnţimt, .,&aieta“ iese în flâ-care di.
?i ?!pofr?J!î ADoaamentB pentru Anstro-Dngaria:
«(atu mir* Nr, 3& Pe un an 12 fi., pe şeşe luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Horisozl Boftranoat* za S'i
i)iîini9ic. — AUjuwiotpî» aa it, N-rii de Dumineci 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate:
IRSEKATE »» primesc la Adml- Pe un an 40 frânei, pe fise
nlitratlana In Braşov *1 5o nr luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
taâtârele Birouri Os snunslurl: N-rii de Dumlneoă 8 franol.
tn Ticna: X, Duktt, Bttnrwk
3tkc.Uk, Hudoif Mont, X, Opptlikl Se prenumără la t6te ofioiele
Kochfolger; intern OoptUk, J, poştale din Intru şi din atară
.Dannebcr, tn Budapesta: X. 7. •i la dd. ooiectori.
Qoliberptrg, fckitiin Btmat; tn imamul pentru Brasor
Bucuresoi: Xgtnce Batal, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
euzsale de Boumanie: tn Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
boiL: Karoiyt ct Litbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul ln»Brţlunllsr: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
jfiurmond pe e cui ouă 3 ct. şi Cu dusul In casă: Pe un an
SOcr. timbru pentru o publi- (2iT-u.mer de 3D\xaaoJLn.@cei 32) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări meu dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă ţi Snyoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Keolame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile eunt
seriă 10 or. său 80 bani. a se plăti Înainte.
Nr. 176.—Anul LX. Braşov, Sâmbătă-Duminecă 10 (22) August 1897.

Jocul s’a reînceput. naţional român" se datâză deja de actelor volnice ale guvernului un­ dietă, când la alegerile trecute s’a
vre-o patru ani şi pănă în (Jiua de guresc şi mai ales în contra măsu­ dovedit, că alegătorilor nemaghiarî
Am amintit în numerul trecut adl ea nu a fost clarificată între noi rilor luate pentru a sugruma parti­ le este ertat să alegă numai când
de Duminecă, că despotismul ungu­ Românii şi între guvern. Despotis­ dul nostru naţional şi dreptul de în­ şi cum voesce guvernul, său la din
resc ârăş! a început se şî jâce jocul mul nu cumpănesce, nu judecă, nu trunire al Românilor. Acest protest, contră să se pregătâscă a fi ciomă­
obicinuit. ţine sâmă nici de dreptate, nici de întitulat „Protestarea Românilor din giţi, maltrataţi, ţinuţi c|il© întregi
La Sibiiu şi la Braşov bărbaţii, echitate şi acâsta o va face mai ales Transilvania şi Ungaria în contra sub cerul liber, departe de locul de
cari au convocat astă-tdmnă confe- atunci când nu va da de o resis- asuprirei maghiare", a fost împărţit alegere, ba chiar împuşcaţi.
renţele române în ajunul alegerilor tenţă cum se cadă, care să-l mai de cătră tinerimea năstră între mem­ Din incidentul amintitei broşuri
dietale, sunt prigoniţi şi aspru pe­ înfrâneze. brii conferenţei interparlamentare şi răspândite Ja Bruxela, au scris arti-
depsiţi pe cale adminstrativă poli- Aşa şi aici. Ministrul de interne în tăte cercurile politice din Bruxela, cull şi mai multe foi ungurescî, ca
sa
ţienâscă. călăresce mereu pe aşa c}i direc- şi a fost răspândit şi în tăte cen­ „Egyetertes", „Magyarorszag", „Al-
Ei n’au făcut alta, decât aceea ţiă a partidului naţional, ca să-şî trele din străinătate. kotmany" etc.
ce au făcut sute şi mii de fruntaşi motiveze ilegalităţile şi volniciile Printr’ânsul se protesteză în con­ Ce di© Ungurii despre plânge­
ai partidelor ungurescî tot cu ace­ săvîrşite în contra libertăţii năstre tra prigonirilor sistematice, în con­ rile Românilor ne este prea bine
laşi scop, de-a lua posiţiă faţă cu cetăţenesc!. Dâr încă nu a fost adus tra decisiunilor ilegale ale miniştri­ cunoscut. Tot aceea şi âr aceea!
alegerile dietale. Şi totuşi au fost la acel punct, ca să fiă constrîns a lor privitâre la partidul naţional ro­ Nemulţămirea o pun în spinarea
împedecaţî şi adunările conchiămate spune, ce înţelege sub acea direcţiă mân şi la oprirea conferenţelor lui „agitatorilor", a „iredentiştilor" etc.,
de ei au fost oprite! şi întru cât direcţia partidului na­ naţionale, în contra călcărei drep­ er pe poporul „valah" îl declară de
N’a ajuns înse eu atât, ci au ţional român este necompatibilă cu turilor electorale, în contra legilor cel mai pacînic şi blând, şi susţin,
mai fost pe de-asupra traşi la răs­ ordinea legală şi cu constituţiunea escepţionale susţinute faţă cu noi că-i trebue numai pâne şi mălaiu,
pundere şi pedepsiţi pentru adună­ statului? Căci a suspiţiona numai Românii şi, în tine, în contra poli­ ca să fiă pe deplin mulţămit. De
rile, cari nu s’au ţinut. pe Români ca ar avă scopuri de-a ticei de maghiarisare şi de desna- trebile şi machinaţiunile irredentiş-
La Braşov, în urma recursului, răsturna ordinea în stat, său chiar ţionalisare. tilor unguri din dieta ţăranul român
ministrul se vede constrîns a recu- de-a se rupe de el, fără a aduce So’nţelege, că de orî-cine în nici habar nu are. Aşa-dâr ce mai
nâsce, că adunarea alegătorilor ro­ dovedi temeinice pentru acesta, nu orî-ce formă ar fi spus, adevărul us­ umblă tinerimea română din Bruxela
mâni, anunţată în tâtă regula, n’a însemnă decât a comite o faptă, tură amar pe despoţî. Aşa s’a în­ să acuse pe Unguri? Ce mai umblă
fost împiedecată de autoritatea lo­ pentru care ori şi care ministru, orî tâmplat şi la Bruxela. După răspân­ „Valahii" de-acasă să se plângă de
cală, ci numai în momentul din şi care guvern dintr’un stat în ade­ direa broşurei amintite, deputaţii asuprire ?
urmă a fest oprită printr’un ucaz văr constituţional ar trebui să fiă unguri Ion Azboth şi D. Pazmandy, Interesant e, că c|i are ca acela
fîşpănesc, adecă printr’un factor, care pus în stare de acusaţiune. siDgurii cari representau acolo, la al „partidei poporale" maghiare „Al-
după lege nici n’are dreptul de-a se Der, cum am c|i > deşi istoria Bruxela, interesele despotismului na­ kotmâny", se văd cu tăte acestea
s
amesteca aici. dateză acum de patru ani, de când ţional maghiar, simţindu-se cu musca silite să mărturisâsea, că guvernul
In loc de-a trage dintr’asta con- cu procesul Memorandului, noi Ro­ pe căciulă, au credut, că trebue să unguresc de ac}î se razimă în vol-
secenţa, făcând dreptate şi dând sa­ mânii încă nu ni-am putut trage so- facă ceva, pentru ca să slăbâscă pu­ niciă şi puterea lui şi-o arată prin
tisfacţia dreptului de întrunire căl­ cotâla cu guvernul asupra ordonan­ terea adevărului, ce vorbea din es- călcarea drepturilor cetăţenilor; se
cat în piciâre al alegătorilor români ţelor, ce a aflat el cu cale să le punerile scurte ale protestărei date vede silit a recundsce în deosebi că
din acest comitat, ministrul întă- aducă în contra organisărei şi a func- la lumină de cătră tinerime. nu respecteză legea de naţionalitate,
resce sentinţa primelor două in­ ţionărei partidului naţional român. Astfel aceşti delegaţi maghiari der tot-odată se silesce a dovedi, că
stanţe administrative şi, declarând A rămas acesta fărte impor­ s’au grăbit a publica în „Indepen­ în privinţa acâsta şi Ungurii ar fi
vinovat pe proprietarul fâiei nâstre tantă şi gravă cestiune, ca să fiă denţa Belgică" o declaraţiă, în care soţi de suferinţe cu Românii, âr în
d-1 Dr. A. Mureşianu, care a convo­ de-ocamdată, nu resolvată, ci ţinută înşirând argumente de ale lor, ajung ce privesce „idea de stat maghiar"
cat adunarea, îi stabilesce pedepsa cu numai aşa încât-va în evidenţa opi- în cele din urmă a conchide, că şi suprimaţia naţiunei maghiare, nici
8 (jile arest, care să se pătă schimba niunei publice prin câte-va protes­ pănă când Românii vor umbla cu „Alkotmany" nu vrâ să între cu ni­
şi în amenda de 80 fl., şi cu 50 fl. tări mai mult său mai puţin neme- plângerile lor înaintea străinătăţii, meni în tocmâlă.
amendă, âr în cas de neplătire cu rite şi reuşite. în loc ca — lăpădându-se de pasi­ Din tote rees două lucruri clar
*
5 cjile arest. vitate — să mergă în dietă şi să le şi limpede: întâiu că Maghiarii ori
Ministrul o spune verde, că de O astfel de protestare s’a făcut arate acolo, nu va fi cu putinţă de ce partidă ar fi nu-s de lecuit
aceea prigonesce pe convocatorii şi cu ocasiunea conferenţei ultime nici o lecuire. cu argumente în ce privesce fana­
amintiţi ai adunărilor românesc!, interparlamentare de pace, ce s’a O f6iă din Yiena, „Vaterland", tismul şi şovinismul lor de rassă;
pentru-că îi are în prepus, seu are ţinut anul acesta în Bruxela. face o bună observare cu privire la al doilea, că toţi sunt conscii de
dovedi, că ei au lucrat în direcţia La iniţiativa tinerimei române acesta, cjicând, că este o adevărată marele lor păcat naţional şi de
partidului naţional român, care, dice, universitare din Bruxela, care este batjocură a cere dela Români şi dela aceea îi dâre când lumea cultă, îna­
a fost disolvat. constituită în societate, s’a tradus celelalte naţionalităţi nemaghiare să intea căreia voesc să trâcă de nepri­
Istoria cu „direcţia partidului în franţuzesce un protest în contra părăsâscă pasivitatea şi să intre în hăniţi, afla despre nelegiuirile lor.

FOILETONUL „GAZ* TRANA- Indrăgostindu-se de Dochia cea blândă se uite cu alţi ochi la el. Mai ales când frumdsă cu şăse ferestri spre stradă, cu
a măestrului său, nu se lăsa însă înşelat Măriăra, fetiţa lui, isprăvi cu scolele cele coridor de sticlă şi cu grădină de flori;
de nimenea, ci o ceru pe acăsta şi o şi mari — învăţase pare-mi-se şi preparandia, bani încă avem, numai aşa de-ar avă toţi
De pe căi rătăcite. căpătâ. Potlogar îi dădu ca 4 f o că­ — la sfatul nevestei începu şi el a se arăta domnii. Ce ne mai trebue a o u m ? . . . Mă­
es re
— Novelă. — suţă mică, ce avea într’un colţ în strada mai des printre 6menl. Era mândru, că riăra năstră e mare, e învăţată şi alţi copii
Că Ion Grăulescu de unde s’a ivit „Plăcintelor", şi aşa Grăuleseu la patru ani apucase a-şl face şi el loc printre domni afară de ea nu avem. Ve4l, că după ea
în oraşul nostru, scie Dumnedeu; bag după aşe4area sa în oraşul nostru ajunse şi la urmă nu mai era un bal, un concert, umblă tot tineri din cei mai de frunte din
sămă din lumea totă, căci de atunci e măestru de sine stătător. un teatru, la care să nu fi luat parte şi oraş. Drăgulescu, care a4l-mâne şl-a des­
mult, pot fi 30 de ani. Era tînăr; par’ că-1 familia Grăulescu. chide cancelariă, în tot ceasul ar vră s’o
De sîrguincios şi lucrător bun, ce era,
văd : să fi fost pote de 20 de ani, cu mus- în scurtă vreme îi merse vestea, încât tre­ Măriăra adevărat, că trecea de cea ia; tot aşa Iovulescu subnotarul public,
taţe mici, negre şi frumuşele; totă averea bui să-şi iae pe lângă sine nu numai uce­ mai frumosă fată în oraş. Părinţii nu mai Dumbrăvan medicinistul şi câţi alţii.
lui era calabalicul din spate, în care se nic, ci şi calfă, căci lucrul se sporea di de sciau ce să-i facă şi cum să o desmierde, „Ei, dragul meu, dăr lumea de a4î 0
aflau trei schimburi de pânză, dură, o haină altfel, nu ca cea de pe vremile năstre. Un
di şi singur nu putea răsbi. întru atâta o aveau de dragă. La fiă-care
pentru lucru, slabă şi petecită, şi o căciulă tînăr advocat, ori medic nu se păte înrudi
* petrecere ea era cu haină nouă, şi încă ce
de miel. Hainele mai bunişăre erau pe el. haină, că nu era fată îmbrăcată ca ea în cu nisce cismaşl ca noi. De vrăi să nu
Legate într’un ştergar avea două său trei „Pănă omul e calic nu-i socotit în părţile acelea! strici norocul Măriorei năstre, tu trebue să
hărţii, din cari una era cartea de botez nimic", picala asta pănă la un timp s’a Mamă-sa, Dochia, purta rendul casei, te laşi de măestriă şi să ne facem domni,
său estrasul matricular, ăr celelalte erau potrivit şi lui Grăulescu, căci atât ca calfă ăr domnişora Marieta, cum îi plăcea a se căci modru avem.
nisce adeverinţe de purtare bună şi sîr- la soorul său, cât şi după ce se făcu măes­ numi de când a început a umbla la baluri, „Ve4l tu bine, că a4l domnii ne pri­
guinţă dela mâestrii, la cari a lucrat. tru de sine stătător despre el nu se vor­ cât era cjiua de mare cânta la pian, cetea vesc ou ochi răi, pentru-că noi ca măes-
A stat ca calfă în lucrătorea măestru- bea alta, decât, că lucră bine, frumos şi tri ducem casă şi rend ca ei; ăr măestrii
lui Potlogar patru ani de-arendul, şi asta că-şl ţine terminul hotărît, şi altă nimic. romanurl şi cocheta cu tinerii, cari se ne privesc cu ochi şi mai răi, căci prea
preumblau pe sub ferăstra odăii ei.
vreme a fost de-ajuns, ca să-i cunoscă toţi Mai târcliu însă, după ce prin hărni­ mult ne-am ridicat peste ei. Nu suntem
* *
hărnicia. In ruptul capului umblau neves­ cia Ini ajunse la o avere frumosă şi şî-a «• * nici în car, nici în teleagă. Eu însă mai
\
80
tele măestrilor să-l peţăscă pentru fetele deschis lucrătore într’o casă mare din strada „Ione dragă", — (fi într’o di Do- vrău mortă decât ca să nu fac dămnă din
lor, căol pe cât era de vrednic la lucru, principală, ăr în locul celei vechi şl-a zi­ chia cătră soţul ei: „Dumnedeu sfântul ni-a Măriăra mea. Tu dăr lasă-te de măestriă,
pe atât era de chipeş şi frumos. dit alta mare şi frumosă, lumea începu să dat blagă destulă, avem casa nostră, casă căci ţl-a fost destul; nu mânoa norocul