Page 26 - 1897-08

Pagina. 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 176—1897

Proclamaţia Şerbilor din Ungaria. liei Regale Române, a strălucit ca racfele vid deseohilibrat, autor al esplosiilor din voia să dea foo bombei la Bauoa otomană’
sorelui îu întunerio, a spulberat intrigile şi bois de Boulogne şi de pe piaţa Concor­ se rmmesee Karabet. Pretinde oă au sosit
Seim, că congresul naţional bi­ a servit oa un gaj de o mai strânsă legă­ diei. Câte-va cuie conţinute în tubul, oe a din Rusia acum două cjile, dâr s’au găsit
sericesc al Şerbilor a fost amânat tură între oele două state veoine. Din te­ isbuonit aefi a fost proieotate la o distanţă la dânsul fotografii făcute aici la o dată
din partea stăpânirei unguresc! şi legrama M. S. Regelui României adresată mică pe trotuoar. S’au găsit rămăşiţe de anterioră. Karabet refusă să dea alte in-
membrii congresului s’a depărtat, A. S, prinţului Bulgariei, se vede oă Su­ hârtie, pe care erau scrise: „trăâscă liber­ formaţiuni.
fără de-a fi putut isprăvi nimic. veranul nostru a ştiut să inspire vecinilor tatea; trăâscă Polonia. Bomba de dinamită, oare a făout ex­
împrejurarea acâsta i-a amărît noştri, oă România viare de ce sâ se târnă de Despre primirea la Petersburg se de- plosie în palatul Porţii a fost arunoată prin
fbrte mult pe Serbî. T6te gazetele Bulgaria şi oă din aoâsta din urmă, în per- peşâză: ferâstră. Soirea care cjioe, oă tinerii turci
serbescî din Ungaria, precum şi cele sonă Suveranului său şi a miniştrilor săi, Duma (oonsib’ul muuioipal) va oferi ar fi participat la aoeste atentate este falsă;
din Serbia au scris cu fbrte multă nu doresoe de cât să trăiască în relaţiunile un banchet în onârea d-lui Faure, la 24 oâte treia antentate au fost comise de Ar­
indignare despre acbstă nouă volni- oele mai prietineşti ou veoinii oarl ocupă August. Ofioerii şi mateloţii franoesi, meni.
ciă a stăpânirei unguresc!. Membrii uu loo oinstit în istoria emancipărei nostre. vor primi oadouri dela municipalitate;
congresului au hotărît se înainteze împrejurarea oă şi primul ministru acesta va oferi d-lui Hanotaux, admira- Vandalismul Ciangâilor săceleni.
în causa acesta un Memorand la român, d l Sturdza şi d-1 Brătianu, au te- lului Gervais şi generalului Boisdeffre,
Maiestatea Sa, er pe de altă parte legrafat după visita d-lui Dr. Stoilov, arată vase smălţuite. Fiă-oare corabie franoesă Na este pentru prima-6ră, ca
se dea o proclamaţiă cătră popor, oă înţelegerile dela Pelsş nu se mărgineso va primi o oupă mare şi pahare. trebue se ne ridicăm glasul în con­
arătându-i acestui, ce volnic şi ne­ numai la nisoe impresiuni personale, ci oă tra esceselor ciangaescî din Săcele,
drept este guvernul unguresc faţă există o prietenie reală făcută pe oonside- şi nu este an, în care se nu aucfiru,
de Serbî. raţiuni politice. Atentatele din Constantinopol. că şcâlele române din Săcele sunt
'*> ■ /
Proclamaţia acesta, adresată că­ Organul ofioios al d-lui Sturdza, „Vo­ Din Constantinopol se telegrafâză cu atacate şi bombardate cu pietrii de
14
tră alegătorii congresului, o vedem inţa Naţională a publicat, după pleoarea data de 18 Aug.: aceste ante-postur! ale civilisaţiunei
publicată acum în fbia serbescă „Bra- ospeţilor bulgari, un artioul fârte simţitor O bombă, care n’a făcut explosie a maghiare dela răsărit.
-nilc din Neoplanta. Eată ce se spune asupra visitei bulgare, piarul oitat dove- fost aruncată lângă direcţia poliţiei. Şi acum ne vine o astfel de
u
între altele în proclamaţia : desoe însemnătatea acestei visite pentru Doi indivicjl suspecţi, având la ei di­ scire. Scrishrea, ce-o publicăm mai
pacea în Orient şi înlătură însinuaţiile ten- jos, nu are lipsa de comentar. De
Stimaţi alegători!! Sunt trei (Jeei de namită, au fost arestaţi la Banca otomană.
denţiose, împrăştiate de cfi l opoziţio­ s’ar întempla asemeni lucruri din
are e
ani, de oâod noi luptăm în congresele nâs- Un atentat cu dinamită s’a încercat
niste din Bulgaria, asupra unor neînţele­ partea Românilor, cele şepte sate
tre contra puterei statului, dâr nioi-odată în contra unei aripi a palatului Porţii.
geri oe ar exista între oele două ţări. ar fi pline de gendarmî, p6te şi cu
nu ne-am aflat într’o situaţiune mai grea Mai multe ferestre au fost sfărâmate;
miliţiă. Ast-fel înse, fiind vorba de
oa aefi. Guvernul a voit să ştirbâsoă auto­ pagubele materiale sunt uşore. Se vor-
Ciangăi, ajung şi patru gendarmî şi
nomia nostră şi s’o vateme, când ou pute­ besce şi de câţi-va răniţi. nicî aceştia nu-s nicăir! când e vorba
rea s’a îuoercat să ne impună o constituţia Călătoria lui Felix Faure. Autorii acestor atentate ar fi nisce
se se pună mâna pe răufăcător!.
biserioâscă după placul lui. Noi am vrut S’anunţă din Paris: Armeni.
să lucrăm, dâr puterea statului prin prooe- In urma acestor evenimente s’a pro­ Aceştia sunt buuî numai pentru
D. Felix Faure a plecat la 8 ore şi paza „hoţilor de păgubaş! . Astfel
11
derea sa nedrâptă ni-a zădărnicit lucrarea dus o panică mare. Magasinele au fost în­
jumătate diminâţa la Dunkerque. Era în­ selbătăciile cresc şi înfloresc în cele
nostră. Nioi-odată nu ne vom învoi, ca pu­ chise, dâr după cât-va timp s’au deschis
soţit de d-Dii Hanotaux, de amiralul Bes- şepte sate vecine ale Braşovului.
terea statului să dispună după plao asupra din nou.
nard şi locotenentul-general baron Frede- Nu cred bre autorităţile din
congreselor nostre şi aceste să devină numai La 6 6re sâra peste tot domnea o or­
ricks, ataşat militar rus. La plecare mul­ acest comitat, că este timpul su­
nisoe eseoutori ai voinţei guvernului. Guver ţimea a strigat: Trăâsoă republioa, trăâscă dine perfectă. Conduita poliţiei şi a trupe­ prem se se pună capăt selbăteciilor
nul nu ne-a lăsat să lucrăm, deoreoe am lor a fost minunată.
Rusia, trăâscă Faure! de felul acesta?
ţinut la drepturile nostre autonomioe garan­ Peoe minute după pleoarea d-lui Felix * Der se lăsăm se vorbâscă co­
tate prin lege eto. Faure, s’a produs o detunătură mică la pi­ Cu data 19 Aug. se telegrafâză tot respondenţa însa-şî:
Se spune la urmă, că membrii ciorul chioşcului de pe bulevardul Mogenta, din Constantinopol: (Comunicat oficial.) —
congresului au ales o comisiune de în vecinătatea gării. Nimeni n’a fost rănit Eri la 3 ore după ainâcjî, o bombă înoăr- Satulung (Săcele), 6 (18) Aug. 1897.
20, care se redacteze un memorand şi nici pagube materiale nu s’au produs. cată cu dinamită a făcut explozie în cori­ Stimate D-le Redactor! S’a scris în
cătră Maiestatea Sa, în care se arate Incidentul se consideră oa fără însem- dorul oare duce în salonul de reoepţiuni mai multe rânduri în ştim. D-V6stră <fi
ar
tbte nedreptăţile, ce li-s’au făcut nătate. al Porţii. Un servitor a fost omorît, trei au „Gaz. Trans. asupra sălbătăciilor Cian-
41
Şerbilor, în decurs de 30 de anî, de In totă oălătoria sa dela Paris la fost răniţi. Câte-va părţi ale clădirei au fost găilor din Săcele, dâr cu tâte astea nu s’a
când se află sub stăpânirea ungu- Dunkerque, d-1 Felix Faure a fost aclamat strioate. La aceeaşi oră s’a arunoat o bombă luat nici o măsură pentru înfrânarea şi
rbscă. Proclamaţia sfîrşesce spunend ou entusiasm. Autorităţile din Avras şi într’o stradă din Pera, dâr n’a făcut ex­ disciplinarea acestor copii răsfăţaţi ai stă­
Şerbilor, se nu slăbescă în lupta Amiens au exprimat satisfaoţia lor patrio­ plozie. pânirei, căci acum mai că nu e (fi lăsată
pentru aperarea drepturilor lor, ci tică pentru călătoria preşedintelui republi- Autorii acestor atentate sunt doi Ar­ de Dumnezeu, în care să nu se ilustreze
cu cât timpurile sunt mai grele, cu cei în Rusia. Iu momentul plecării s’a au­ meni, cari au fost îndată arestaţi. Un alt Ar­ prin câte-o bravură de-a lor.
atât mai mult se se organiseze şi zit strigăte entufiaste de: Trăiasoă Fran- mean a fost arestat la Banca otomană în Duminecă în 3/15 August pe la orele
se-ş! strîngă şirurile pentru lupta, oia! Trăiască Rusia! Trăiască Faure! momentul când voia să aprinejă o bombă 11 din nopte o câtă de flăcăi a pornit din sus
ce are se ducă la învingerea popo­ D-1 E’aure s’a îmbarcat pe bordul lui ou 4 fitiluri. în jos olălăind pe strada principală şi trecând
rului serbesc. „Pothuau“ ou d-1 Hanotaux, admirabil Ger- S’a deschis o cercetare în contra pe lângă şcâla românâscă dela biserica sf.
vais, generalii Borsdefcre şi Fredericks în celor trei culpabili. Pedepsele se vor aplioa Adormiri din Satulung, a început a răcni
mijlocul salvelor de artilerie şi uraleior după lege. S’au luat măsurile de ordine şi a striga, de gândea omul, că vin başi-
România şi Bulgaria.
mateloţilor escadrei din radă. necesare. Peste tot domnesce linisoe. buzucii. Aceste ţâră sălbatice au luat de-a
44
tt
Cu privire la visita Principelui Bulgariei „Pothuau va fi escortat de „Suroouf şi Porta a trimis nisoe ordine fârte se­ rondul şi au stricat tâte policidrele (scaunele)
în România oficiosul „Mir‘‘ scrie următorele: „Bruix“. vere ale Sultanului tuturor valiilor şi co­ de pe la porţile Românilor, âr unde n’au
Negura pe care pressa oposiţiooistă Etă şi amănuute asupra esplosiei din mandanţilor militări, reoomandându-le să îm- aflat de acestea, ci numai petroi, au luat
din oele două ţări dunărene, a arunoat Paris: pedeoe excesele în contra Armenilor şi fă- petroii şi i-au prăvălit în mijlocul stradei,
între aceste două poporă, s’a împrăştiat Prefeotura de poliţie nu dă nioi o în­ oendu-i personal răsnuncjători de menţi­ numai ca să-şi bată joc de Români. Reîntor-
aoum. semnătate esplosiei de aeji dimineţă, oare nerea ordinei. Peste tot domnesce linişte aioi cându-se pe la şcolă, au început a bom­
Visita pe care A. S. a făout’o fami­ pare, că a fost provooată de aoelaşl indi- Armeanul crestat în momentul oând barda ferestrile şeoloi cu bolovani, şi

fetei acesteia, căci domnii nu s’or înrudi Şi începu ooconiţa Marieta să plângă, mai sărbătoresc vestmânt, ca şi când ar fi plăcâ pănă la nebunia. Marieta cu multă
cu un cismaş ca tine nicl-odată. Şi apoi, dâr plângea de uda pământul, âr ma- vrut să uite jalea îndelungată, de care a graţiă şi afabilitate îl îmbiâ să ia loc pe
drept să-ţi spun, eu încă m’am săturat de-o mă-sa plângea şi ea, căci nu avea mai multă suferit în decursul iernei. un fotoliu aprope de ea.
aşa viâţă. Imprăştie-ţi calfele şi lasă-ţi minte decât Marieta ei. Sârele arăta călătorilor şi muncitori­ — Credeam, că nici adi nu vei veni!
măestria, că cj gu eu nu ma, i vrâu să fiu Dâr n’ar fi avut de ce plânge, căci lor dela ţarine trei ciasuri după amâcll; — Mii de scuse dragă, dâr am fost
slujnica lor!“ .. . Petrea Tăpăligă nu era un tiner de des- radele lui ardeau ca şi o inimă îndrăgos­ atât de ocupat, încât eri mi-a fost cu ne­
Grăulescu nu s’a aşteptat la aşa vorbe preţuit. El rămase credincios meseriei pă­ tită, străbătând prin ferâstra de jumătate putinţă să vin. Tot momentul îmi este
dela nevasta lui. Era cam îngrijat, căci rintelui său şi era copil de trâbă, cu pur­ deschisă în budoarul elegant al Marietei,
scump şi chiar şi adi, de-aşi fi putut re-
simţea el, că drumul acesta nu merge spre tare bună, sîrguincios, isteţ şi pe lângă care îndestulată cu sine şi cu noua-i toa­
sista dorului, pote că n’aşî fi venit, căci
bine. N’a stat mult de vorbă, ci a eşit în­ acestea frumos. Era singurul fiiu la părinţi, letă, ce atât de bine îi şedea, se uita într’o totă clipita o folosesc pentru a studia, ca
gândurat, mergând în treburi de-ale lui. cari erau bogaţi, mai bogaţi şi mai cu oglindă mare de Veneţia.
cu atât mai curând să-mi isprăvesc studiile
* minte ca părinţii Marietei. Petrea Tăpăligă — „Acum sunt gata... ba încă nu, şi să pot ajunge la ţinta fericită, de-a te
era îndestulit cu cercul în care s’a născut, să-mi pun şi două bobocele de trandafir
„Pentru ce eşti aşa supărată, draga avâ pe tine, ângeraşul meu.
nu-i era ruşine de meseria sa, ba din con­ în păr... Aşa, acum e bine! Oe putere fer-
mamii? Oe ţi-s’a întâmplat? Spune, scumpa picând acestea, Drăgulescu îi predete
tră, era mândru de încrederea publioului mecătore voiţi esercita asupra lui?! O, cât
mea, de ce plângi ?“ şi de diplomele şi medaliile de onore, ce de frumdsâ sunt eu adl!“... un frumos buchet de rose şi viorele.
Marieta mai sughiţa de câte-va ori, le câştigase la mai multe esposiţii din ţâră Intr’acea s’aude bătând la uşă. Marieta — O, ce frumose sunt!
apoi începu: şi străinătate. tresări. Ea soia bine, cine are să între şi inima — Ca tine şi ochii tăi!
— „Inchipuesce-ţi, mamă, obrasnicul Un asemenea tînăr în ochii omenilor începuse a-i sbocoti. Repede mai arunca Mulţămesc, răspunse ea zimbind cu
acela, Petrea Tăpăligă cismarul, îmi ţinu cu minte şi cu judecată nu-i de despre- o privire în oglindă şi apoi se lăsa cu o fericire. Dâr nu ţi-a fost milă să le rupi?
drumul şi mă înfrunta, pentru-că n’am vrut ţuit! negligenţă aristocratică într’un (fotoliu şi — Pentru tine, drag idol al iuimei
să joc cu el la maialul din săptămâna tre­ * - cu un glas sonor clise: „Intră!“ mele, aşi rupe chiar şi stelele de pe ceriu,
cută. Va’m spus eu, că nu-i de noi să In pragul uşei apăru tînărul Drăgu- aşi despoia sorele de radele lui şi luna de
mergem la petreceri de acelea şi să ne Era o (fi frumosă de Haiti. Ţarinele lescu, un bărbat plăcut şi inteligent, dâr graţia ei, numai să sciu, că pot să-ţi câş­
amestecăm între măestrii. Acum vedi ce erau bogate, livecjile pline de flori, dealu­ şi forte cochet. Ii săruta mâna şi-i adresa tig o clipă be bucuriă.
batjocură mi-se întâmplă! Oh, oh! ce ruşine, rile răsunau de doinele frumose ale păsto­ câteva cuvinte măgulitore, potrivite spiri­ Drept mulţămită, Marieta îi netecli
ce ruşine!!“ rilor şi totă natura era îmbrăcată în cel tului unei femei doritore de a seduce şi a obrazul cu mâna ei albă şi mole ea mă