Page 27 - 1897-08

Nr. 176.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

anume ferestrile dela locuinţa directorului aces­ E-ită oum mi-a istorisit el mie în 28 timp şi-a primit venitul din partea părin- care este osîndit la 10 Z^ 9 are8t ŞÎ 70 fl
tei şcdle, D-l Domeţiu Dogariu, încât fa­ Ootomvre 1855 păţaniile lui în temniţa din tâsoă, pe care o dăruise deja naţiunii. amendă pentra convooarea conferenţei ge­
milia intrigă înspăimântată s’a refugiat în­ Alba-Iulia: Mai târziu am auflit dela nisce stu­ nerale a alegătorilor români, va împlini
tr’o clasă din etagiul de sus, de unde a „DumneŞeule! când îmi vine aminte, denţi, oă l’au văZut trecând pe Câmpul pedâpsa sa mai târZiu.
început a striga ajutor. In fine, după ce oă aoei âmenl (Nemţii), pentru a oăror libertăţii, ou oapul desvălit, cu pălăria îd Principele moştenitor român. Marţi 12
vecinii au început a sări din culcuşurile oausă m’am luptat eu, şi care a triumfat, mână. Negreşit, semn de o sublimă pietate
Augustv., se va ofioia un Te-Deum la mănăs­
lor, sălbaticii au luat’o la fugă. cu ce dispreţ şi ou ce urgie se pârtâ în pentru acel loo. tirea din Sinaia pentru aniversarea nasoerei
A doua (Şi, directorul D. Dogariu a oontra Românilor, oarl îşi vărsau sângele, Sărmanul Iaucu! îşi va fi adus aminte
Prinoipelui Eerdinaud. Duoă Te-Deum Prin-
reclamat la diregătoria comunală şi de aici pe oâud ei erau alungaţi peste graniţă — de 3/15 Maiă 1848, când el a sosit aoolo
oipesa Maria va primi felioitănle oonsiliu-
’i-s’a răspuns că Domnia-lor ce pdte sâ facă stă să mi-se desfăşie inima. Când îmi vine ou oei 10.000 de „Moţi**; de oroanul de
lui de miniştri, şi ale Casei militare, regale
(sic!), că pentru Sâcele sunt numai 4 gen­ aminte, oă înainte cu doi ani, când eram viv&te, cu care l’au primit ceialalţl 30.000
darml! Tot cam aşa ’i-s’a răspuns şi în rob în Alba-Iulia, oum s’a purtat de infam fraţi, oarl aşteptau sosirea dânsului. Atunol şi princiare precum şi ale ofiţerilor regi­
anul trecut, când în urma altui bombar­ ou mine... gemea valea Târnavei de bucurie; âr aouma mentului 4 de roşiori, al cărui oomandant
dament ciangăesc reclamase la fisolgăbirău. „Era într’o după amiacjl; mă preum- gemea pieptul lui de jale şi durere. este Principele Regal. Cu acâstă ooasiune
se va da la oastelul Foişor un dejun. Prin-
Acăsta i-a răspuns râstit: ca să-i spună cine blam înaintea „arestului meu“, eram adân- Din Alba-Iulia l’a esoortat pe lanou
oipele Moştenitor împlinesoe 32 de ani.
e făptuitorul, căci el nu este dator sâ-l caute! oit în cugete, despre ironia sorţii faţă ou la Sibiiu, adjutantul comandantelui fortă-
Poftim, d-le Redactor, răspunsuri din poporul român, despre infamia omenilor şi reţei, Şandru, nbptea ou doi gendarml; se Predici. Mâue (Duminecă în 10 Au­
partea omenilor chiămaţl a lua măsuri pen­ despre aceea, că tot aici au fost arestaţi temeau, oă „Moţii** îl vor soote cu puterea. gust v.) va predioa în biserioa Sf. Nicolae
tru siguranţa cetăţenilor paelnicl! Horia, Caterina Varga, în urmă eu; ei în In Sibiiu a fost în cuartir la Elia Măoe-
c din Braşov (Soheiu) părintele Dr. Vasilie
laa
Nisce stări aşa asiatice nu cred să se mai fortârâţă, âr eu în oraş; de-odatâ funoţio- lariu. In Z urmâtore s’a înfăţişat la Mâ- baftu.
găsâscă unde-va ca în Săcele cu Ciangăii, narui Hoho, aere avea supraveghierea peste eelariu colonelul Baronul Heydte, şeful
căci în t6tă ţâra nu vei putâ întâlni un persona mea, vrând însuşi să se duoă la oancelariei guvernatorului şi l’a rugat pe Dr. Lneger ca nănaş într’o familiă ro­
mână. Din Viena ’i-se sorie „Patriei**, oă
nâm de omeni atât de nedisciplinaţi* *). preumblare, m’a provooat, ca să mă ’ntoro Măceianu să-l ispitească: „Ce dorinţă ar
Inzadar se nisuesce statul să-i cultive, fâ- în înohisore. avâ lanou pentru persâna sa“. lanou a Sâmbătă în 7 Aug. n. o. s’a săvârşit aoolo
cându-le şcole peste şcole, căci sălbaticul ră­ „Cine n’a fost rob, nu scie oât de răspuns : „Pentru persâna mea nu doreso botezul fiioei d-lui Dr. Niou cav. de Preda,
mâne tot sălbatic. un bun şi devotat partisan al causei ro­
soump e aerul.... şi sorele lui Dumnezeu.... absolut nimio. M’am luptat pentru tron şi
Dela gara Dârste astădl numai în- mâne. Nănaş la botez a fost Dr. Cari Lue-
L'am rugat să mă mai lase puţintel.... El pentru neamul românesc, nu pentru favo­
drăsnesce omul să vină cu trenul de nopte, n’a vrut; atunci l’am reflectat, oă îooă n’a ruri personale**. ger, primarul de aZl al Vienei. In sooie-
căci se teme să nu fiă bombardat cu petri şi L’au îmbiat ou două mii fi. salar, nu­ tate se mai aflau d-nii Dr. G. Popovioî de­
treout timpul pe oât aveam drept să fiu în
jăfuit ca în mijlocul codrilor. Caşuri ana­ putat, Dr. Eud. Procopoviol medic, Dr. V.
aer liber. mai să-şi ia locuinţa în Viena (e rea frioa);
loge „Gaz. Transilvaniei şi-a şi făcut da­ lanou a respins. Jliuţ adv., d-l de Onciul, Dr. Popesou etc.
„Hm! drept.... eu uitasem, biet de
toria de-a le înregistra la timpul său. Mai La masă d-l Dr. Lueger a ţinut un măgu­
mine, că eu eram rob... şi că robul n’are îmi spunea Măcelăria, că într’o dimi-
dilele trecute locuitorul din Satulung Radu litor toast pentru persona d-lui şi d-nei
drept.... El s’a răstit câtrâ mine.... dâr eu neţâ a găsit pe lanou în pat; plângea cu
R. Popia, venind pe înoptate cu trăsura Preda.
oa să-mi stăpâneso simţul, ce-1 are chiar atâta jale şi amar, aiât de teribil, încât îl
din Braşov, a fost întâmpinat în mijlocul co­
şi robul, ori pote oa să nu mă vadă umi­ ourgeau lacrimile, nu pe faţă, oi pe perină Nebunit de durere. In oomuua Franz-
munei de o câtă de Ciangăi, cari au alergat
lit înaintea sa — nu mai soiu nici eu — oa plâia. dorf din comitatul Caras-Severin ’i s’a în­
după densul mai bine de un chilometru, stri-
mi-am continuat drumul. Atunci el a de- Lacrimile lui să-l bată pe aoela, oare tâmplat Zd®! aoestea loouitorului român
0
gându-i: stai şi âly meg! Norocirea a mândat să mă prindă şi să mă duoă ou i le-a oausat! Vasilie Brebenar o nenorooire grozavă. In-
Ui
u
n
n
fost, că a avut cai buni, căci altcum cine
sila în arest; îndată ce am întrat, a lăsat tr’o sâră, pe oând el se afla încă în oâmp
scie ce ar fi păţit omul.
de au pus fiere (zale) pe ambele mele mâni... la lucru, ’i se aprinsese oasa, oe-o avea în
In fine Yă rog, D-le Redactor, să in­ S O I R I L E O i L E I .
şi, oh Dumnezeule !...** sat. Când el văZu flăcările, îşi aduse aminte,
seraţi acestea în diarul D-Yostră, ca să
lanou îşi intorse oapul, der eu am — 9 ţ2l) August. oă pe un oopilaşl de 6 ani ai său îl lăsase
cunoscă lumea cum trăesc Românii din
zărit două lacrimi, oarl ourgeau pe faţa singur aoasă. Aduoându-şl aminte de rău,
Săcele cu consătenii lor ciangăi, cari mai Regele Carol cătră prinţul Bulgariei.
densului ca msoe mărgele. După aoesta el o luâ repede la fugă şi ajunse aoasă too-
tot asupra Românilor comit sălbătăciile Regele Carol îndată după oe a aliat de
îşi aoopen ochii ou ambele mâni şi ou o mai în momentul, când cadavrul prefăcut
lor. Ar fi de dorit, ca domnii din Congre- oaiastrofa (esplosiei) din Rusoiuk a trimes în cărbune al fiului său fu soos din foo.
80:
gaţiune să interpeleze la proxima şedinţă vooe timpitâ şi plină de durere îmi Z* Principelui Eerdinaud urmâtorea telegramă :
„Dumnec)eule! cu oe credinţă m’am luptat Nenorooitul tată striga odată în mod în­
în cestiunea siguranţei publice, de care A. 8. R. Principelui Bulgariei, Rusciuk.
eu şi poporul şi âtă acuma sunt traotat grozitor numele fiului şi numai decât după
avem parte noi într’un stat ce-1 numim ci- Amintirea visitei A. V. Regale îmi va ră­
1
mai râu, decât inimicii. * aceea înoepu să vorbâsoă confus şi la ne­
vilisat, Pâte că măcar aşa se vor îndemna mânea tot-d’a-una soumpa. Am fost feri­
înţeles. Brebenar fu pus sub ceroetarea
să ia de a-se trimite pentru aceste 7 sate Apoi ca şi când ar fi vrut să alunge ciţi de-a vă primi, Monseniore, la Palatul
medicilor, cari au constatat, că nenorocitul
nu 4, ci măcar 40 de gendarml, căci dâcă, o cugetare, care-1 tortura... s’a oprit... De- Beleş şl a petrece ou A. V. Regală oeasurl
a nebunit de durerea sufletâscă, oe l’a
plătim dările cele mari cătră stat, atunci odatâ a sânt sus de pe scaun, s’a făout agreabile. Consider întrevederea Nostrâ oa
ajuns.
şi noi avem dreptul de-a pretinde măcar palid ca mortea, şi-a strîns ambii pumni, un gaj de trâimoia legăturilor de prietenie
atât, ca să avem viâţa asigurată. ca şi oând l’ar fi apucat sgârciurl; s’a ui­ şi de ounâ veoinâtate intre noi şi oele două Liga pentru propăşirea Dobrogei. Ia
Un Săcelean. tat cătră cer... nori negri şi fulger treceau ale nostre State. Ou emoţiuoe am aflat soopul de a se spori fondul pentru ridicarea
prin ochii săi... i-a eşit un gemet din piept, tristul accident din Rusoiuk, oare a făcut monumentului comemorativ al reanexării
Avram lancu în temniţa dela ca şi când îsbucnesoe furtuna în munţi. atatea victime, bper oă desastrul e mai Dobrogei, „Liga pentru propăşirea Dobro­
— „Oe cugeţl frate! funoţionarul puţin grav de cât ni-se anunţă. — Carol. gei**, a oerut şi direcţia Regiei monopolu­
Aiba-lulia. Hohn, după ce m’a vâcjut înfereoat, mi-a rilor Statului a pus la disposiţiă vaporul
— Un capitul din „Biografia lui Avram lancu - , tras, mi-a plesnit vre-o câteva palmi peste Nouele OSÎnde. Din Sibiiu ni-se sorie: „Orientul**, oare va faoe o esoursiune de
1 1
scrisă de Iosif Sterca Şuluţiu de Cărpeniş. faţă! Infam, de o miie de ori infam! der In săptămâna acesta au eşit din arestul plăcere la Tulcea, unde se pregătesoe o
norocul lui, că eram în fiere, oăol l’aş fi poliţiei d-nn Dr. Frăncu, Dr. Vecerdea, Za-
In luna lui Septemvre 1852 lancu, strălucită prooesiune la locul destinat mo­
isbit de s’ar fi lipit de părete *. hana Boiu şi Ioan A. de Preda, oarl au numentului de oătră Majestatea Sa Regele,
1
sub preteost fals, a fost înşelat să mârgă
6
la Alba-Iulia, unde imediat a fost deţinut. M’am încercat să dau conversării o fost condamnaţi la oâte trei Z^ a-rest şi oare a pus aoolo prima piatră fundamen­
altă direcţiune... câte 25 fl. amendă din oausă, oă astă-tomnă tală. Toţi banii oe se vor strînge sunt es-
*) Der fraţii lor dela Turda, Bagin, Şimleu, lancu s’a depărtat (din Blaşiti) plin au convocat adunarea alegătorilor români olusiv destinaţi acostai nobil soop. „Liga
Arad, Oradea-mare, Şomcuta etc. sunt 6re mai de bucurie şi plin de speranţă; în scurt din comitatul Sibiiului. D-l Dr. I. Raliu, pentru propăşirea Dobrogei** faoe apelul
disciplinaţi ?.. . — Red.
tasa, âr el o strînse la piept şi-i depuse copiii după flutur, căci nu era mamă, care căci prea se încordă şi nu-şl ţine în can­ găia, că n’a jucat nici cu celelalte, ci pu­
pe buze un sărut fierbinte. . . , . . să nu-1 dorâscâ ginere şi nici fată care să celaria nici un ajutor. Der las’, oă dâcă ţin s’a uitat numai la părechile dansatore
nu vrâ a-1 lua de bărbat. ne-om cununa, nu-1 voiii lăsa eu să nu-şl şi apoi s’a retras în odaia de-alăturl, cu
Prima veste ce-o primi d-na Docbia Marieta era încântată. Ea zimbea în- ţină ajutor !**... bătrânii.
dela fiica sa după eşirea din casă a lui destulită şi aştepta momentul fericit, în care * *
Drăgulescu, era, că peste cinci luni are să Drăgulescu să-şi împlinâscă cuvântul dat.
urmeze logodna. In casa tătâne-său, a lui Grăulescu, toţi Era în carneval. Damele din B. eu După ce s’a dus acasă şi s’a culcat,
Nu era femeiă mai mândră acum ca se aşteptau la rari şi fericite evenimente. săptămâni înainte începură a se pregăti Marieta totă nâptea n’a putut durmi li­
d-na Docbia. Peste cinci luni ea va ave Tote erau pregătite pentru nuntă. Mobilele pentru balul casinei române, care în acel niştită.
ginere advocat! Ah, socra d-lui advocat!.. erau cumpărate, hainele erau gata. Numai oraş era cel mai luxuos. Care de care se Când sosi diminâţa, colportorul dela
Din acea di începu şi ea a se îmbrăca în acestea au costat peste două mii de florenî. silia să-şi facă haină mai frumosă şi nu postă bătu la uşă. Intrând, el îi dete o
haine de mătasă şi-şi ţinu bueătărâsă, căci Domna Dochia, de altă parte, se îngriji, ca spunea altora, ca nu cumva să-şi facă şi epistolă şi un diar. Dâmna Dochia, după
ca sâcră a unui advocat avea să primescă cămările să-i fiă pline cu tâte cele de lipsă, altele asemenea. ce fata îi ceti epistola, care i-a venit dela
de aci încolo sărutări de mâni, şi mânile căci unui advocat îi trebuie doră masă Piă-care se gândea: Acum ori nici­ o prietenă din S., eşi, âr Marieta începu a
ei nu mai puteau fi deci aspre şi scorţose bogată, nu glumă. odată ... Să prindă adecă pe Drăgulescu, se uita în Ziar. Ochii ei deteră peste ur-
de lucru, ca pănă acum. Intr’acestea însă Drăgulescu tot mai căci deşi el nu ţinea sâmă de nici una, mătorele rânduri scrise cu litere mari şi
rar cerceta casa lui Grăulescu, ba în urmă după el însă tâte umblau. grose :
*
ooolia chiar şi pe stradă familia Grăulescu După mari şi multe pregătiri sosi în „Logodnă. Tînărul şi talentatul advo­
Trecură Şile, săptămâni şi cu ele tre­ şi ei asta nu voiau s’o observe. Nu, căci urmă şi Z^a balului. Damele se presen- cat din loc, d-l Dr. Cornel Brut Drăgu-
cură şi cele cinci luni. inimile lor rămăseseră pănă acum neatinse tară care de care în toalete mai scumpe „lescu, s’a logodit erl cu gentila d-ră Hor­
In lista advocaţilor din B . . . s’a mai de vermele înşelăciunei, care nimicesce li­ şi mai frumose. Cea mai luxuos îmbrăcată tensia Reasilvia Plopariu, fiica senatorului
soris un nume, numele lui Drăgulescu. niştea şi fericirea atâtor familii din socie­ şi cea mai frumuşică era şi de astă-dată „şi marelui proprietar din Roşiori**.
Abia îşi deschise cancelaria şi-l şi năpă­ tăţile alese. Marieta, dâcă o întreba cineva Marieta. Se şi întreceau tinerii care de Marieta îngălbeni şi începu să tre­
diră clienţii de tote părţile. Ceilalţi advo­ dintre rudenii, că de ce nu mai vine pe care se potă dansa cu ea. Unul însă, cu mure, apoi dete unţipet şi căZu leşinată la
caţi parte îl invidiau, parte se mirau şi-l la ei Drăgulescu, le răspundea astfel: care mai mult ar fi vrut să joce, n’a ju­ pământ.
lăudau pentru norocul, ce-1 întovărăşa. „Este atât de ocupat, încât nu-şl vede ca­ cat şi nici n’a vorbit cu ea. Se făcea ca Când şî-a venit în fire, fără să spună
Mamele cu fete mari umblau după el ca pul din lucru. Mi-e milă de el, drăguţul, şi cum nici nu ar vedâ-o. Ea însă se mân­ cuiva, cele cetite, se luâ prin portiţa din