Page 28 - 1897-08

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 176—1897

călduros oătră toţi Românii, să vie în oât românâscă, nu trebueso suferite în oomite- spirit oontrar Jidano-Maghiarilor, avea fdrte orele 6 şi J30 prinsdre ou un individ, oă
mai mare număr să asiste la aoâstă ser­ tele unor asemenea sooietâţî. mare treoere la noi, fiind mai lăţită oa trece lângă bariera Pievnei peste şine în
bare. orl-oare dintre foile unguresol. Ministrul, momentul oând va sosi trenul, s’a împe-
Inaugurarea monumentului dela Res- se vede, n’a mai putut suferi ca Jidanii I deoat şi a oădut pe şine tocmai când era
Sc61ă agronomică cu limba de propu­
boenl. Monumentul oe patrioţii ofioerl ai săi să fiă batjoouriţl chiar în Canasnul lor să-şl eseoute rămăşagul. In urma maşinei
nere română în Bucovina. Cu înoepntul regimentului de RăsboenI ridioă pe locul jidovesc, în Ungaria. a rămas o massă informă fia carne. Mânile
(Jilei de 1 (13) Ootomvre a aoestui an se unde a urmat bătălia marelui Ştefan cu şi pioiorele erau rupte, capul spart oribil.
1
va desohide în Rădăuţi (Bucovina) o scolă Turoii, se va inaugura numai în a doua Dar veninos. „Epooei i-se comunică,
11
agronomică ou limba de propunere română. jumătate a lunei Septemvre din causă oă oă (jilele treoute s’a întâmplat în PăşoanI Unul din raportorii noştrii se găsea din întâm­
So61a se va înfiinţa pe oheltuâlft ţărei. în August d-nii ofiţeri au a fi ooupaţl ou (Moldova) o mare nenorooire. D. Theodo- plare la faţa locului, în momentul când
Fraţii noştri bucovineni sunt f6rte veseli concentrarea de reserviştl. Pe piramida resou, arendaş din localitate, voind să oiD- maşina a zdrobit pe nenorocitul Zamfir.
de înfiinţarea acestei sodle, mai ales fiind­ înaltă de aprâpe 5 metri va fi inolavat un stâsoă pe lucrătorii de pe moşia sa, le-a dă­ 0 descoperire înfiorătore. La trenul
că ei sperâză, că prin acesta s’a făcut nu­ ruit un vas plin ou raohiu. Toţi acei oarl de Iaşi, care a sosit Vineri diminâţa la
medalion de bronz representând pe Ştefan
mai înoeputul ridicărei şi altor scdle, atât au băut din vasul dăruit au fost imediat 6rele 8, în gara de Nord din Buouresol,
cel Mare, datorit daltei d-lui Constantin
de necesare pentru poporul român bucovi­ Hegel, ilustrul autor al statuei lui Miron apucaţi de teribile sgârciurl de stomac şi s’a găsit, la o rdtă a vagonului de bagaje
nean. Ji îngrijesoe ÎDsă mult împrejurarea, au înoeput să se tâvălâsoă pe pământ în cu no. 32.684 un pioior de om, oare era
Costiu. Serbarea, prezidată de d. V. A.
oă după un paragraf al statutului nouei prada celor mai groznioe dureri. Doi lo- 9trivit şi agăţat de câpăţîna roţii. De si­
Urechiă, va fi splendidă.
scdle, deşi se cjioe că limba de propunere ouitorl din comuna Buşteni au şi murit în gur, că uu accident s’a întâmplat pe drum,
e limba română, totuşi se dispune, ca şco­ 0 familiă întregă pe patul de morte urma acestor dureri, âr alţii opt sunt grav dâr niol meoanioul niol şeful trenului
larii, a oâror limbă maternă este limba ger­ Mare nenorooire s’a întâmplat în familia boinavl şi starea lor este ou totul despe­ nu sciu nimic şi nu-şl pot da sâma de
mană, să fiă instruiţi în aoâstă limbă. In unui bogat cetăţân din Budapesta, cu uu- rată. Justiţia a început oeroetările pentru aoâstă înfiorâtdre descoperire. Se face oer-
adevăr, disposiţiunea aoesta e de neînţeles. mele Carol Solimalz, proprietar a vre-o 7 a se vedea dâoă mârtea nenorociţilor pro­ oetare,
Nici la una din scolele nemţesc! din Bu­ oase mari şi frumdse din Budapesta. Joi p vine din abuzul de aloool, seu dâoă oausa
covina nu se ţine sâmă de şcolarii români, treout săptămâna, toţi membrii familiei, atâtor decese este prdsta oalitate a rachiu­ Doue temei înecate. Femeia Mariţa
' oa ei să fiă lustruiţi în limba lor maternă. constătătdre din stăpânul şi stăpâna oasei, lui, amesteoat ou diferite substanţe otrăvi- Alexandru Ionescu, soţia notarului şi fata
Pentru oe ore la o sodlă românâscă să se un tînăr de 15 ani, patru fetiţe şi mama tore, întreg terguşorul este viu emoţionat Bica, fiica primarului din comuna Yişanie
dea iustruoţia în două limbi, de dragul stăpânei casei, — au mâncat o supă de bu­ de aoesta teribilă întâmplare şi aştâpcă judeţul Râmnicul Sărat, (România) scăl-
unor elevi străini? Cu drept ouveut Ro­ reţi. In cjiua aceea nu li-s’a întâmplat ni­ cu nerăbdare resuitatul oeroetărilor parohe- dându-se în apa, care trecea prin sat, s’au
mânii bucovineni să tem, nu cumva să mic. A doua (jî însă, Vineri nâptea pe la tului. înecat. Soţia notarului se dusese mai la
ajungă şi acâstă soâlă cu timpul un cuib 1 oră, fetiţa cea mai mare, în etate de 13 mijlocul apei înotând şi fiind apucată de
de germanisare pentru ei. ani, înoepu să se vaete spunând, că ei îi Eserciţiile flotilei român8. Săptămâna câroei a început se strige, fata primarului
viitâre d’.vizie'e de mare şi de Dunăre ale i-a sărit în ajutor şi a fost tîrîtă în adânc
este râu. Stăpânul oasei, Sohmalz, durmea
Cabinete de lectură in Bucovina. Fraţii flotilei române vor înoepe eseroiţiile şi ma­ de cătră femeia îngrozită.
afară. Când membrii familiei se duseră la
noştri bucovineni se întrec întru înfiinţa­ nevrele pe Marea Nâgră. Iu vederea aces­
11
el oa să-l deştepte, acesta spuse, oă şi el La „Pomul verde se va începe mâne
u
rea de cabinete de lectură române pentru tora îuoruoişetorul „EHsabeta îşi regulâ^ă
e bolnav. S’a trimis în apropiere după un Dumineoă, un oiolu de representaţiuuî ale
popor. In timpul mai nou, după cum aflăm torpilele automob’le spre a le lansa sub
medio. Pănă când a sosit medioul, toţi ensemblului de 19 persone Somossy. Direo-
14
din „Patria , s’a înfiinţat un asemenea ca­ direoţia d-lui locot.-colonel Mănesou. La
membrii familiei se bolnăviră. Luni dimi- torul trupei Heinrioh Petirsch-Zeller ne
binet de leotură în suburbiul CaUceanea staţiunea de lansare din Constanţa se con­
nâţa stăpânul casei a murit îutre crâncene promite şi amănunte privitor la produoţiu-
14
din Cernăuţi sub numirea „Sentinela . tinuă da asemenea cu regularea torpilelor
dureri. Marţi diminâţa a murit şi fiica cea nea acestei sooietăţl, oare, precum ui-se
Acest cabinet s’a înfiinţat la stăruinţa d-lui automobile dela torpilorele „Smeul“ şi Nă-
n
mai mare. Atât tata, cât şi fiioa răposată spune, va represeuta chiar şi operete. Pre­
a
Dr. Niou Blăndu. Adunarea de oonstituire luca , sub comanda d-lui major Spiropol.
erau aşezaţi pe catafalc într’o sală mai ţul de întrare 50 cr.
s’a ţinut în 8 Aug. n. c. şi s’au ţinut ou mare dela mijloo, âr în odăile de pe dela-
Direcţia Ateneului român din Buou-
aoâstă ooasiune vorbiri fdrte însufleţite pen­ turl zăoeau ceilalţi membri ai familiei lup­ resol a comandat în străinătate un tron Concert. Musioa orăşenâsoă, care pănă
tru cultura naţională a poporului român. aoumoonoerta în fiă-oare săptămână cel puţin
tând cu mortea. Pănă atjl încă nu soim, lucrat târte frumos şi artistio destinat pen­
Ca preşedinte a fost ales d-1 Alesandru de 2 ori la „Pomul verde , în viitor nu va
11
cari şi câţi dintre ei au mai murit. Doo- tru Suveran, oa să servescă când Regele
Baron Hormuzachi. Alt oabinet de leotură mai ooncerta aoolo, ci looul concertelor se
torii înoă n’au putut constata ou siguranţă Carol va presida în sala Ateneului vre-un
e pe oale a se înfiinţa în comuna Mar­ causa perioulului şi nenorooirei. Forte pro­ congres internaţional oe s’ar ţinâ în Bu- va anunţa la fiă-care oas prin cj' are şi prin
ginea. Românii cărturari ai acelei comune babil, oă e vorba de-o îuveninare prioi- plaoate. Mâne sâră, Dumineoă, va conoerta
vor înainta cât mai curând guvernului sta­ curesol. la restaurantul de pe promenadă. In pro­
nuitâ de supa de bureţi; unii însă cred,
tutele noului oabinet pentru întărire. — In gramă sunt 10 puncte, între cari şi fanta­
oă din răsbunare membrii familiei au fost Inspecţia pichetelor dela Prut. Mai mulţi
adevăr, Românii buoovinenl prin aoâstă miş­ sia românâscă „0 nopte în pădure şi
11
otrăviţi din partea cui-va. Solimalz era, ofiţeri au pleoat în inspeoţia pichetelor de
care a lor premerg ou uu esemplu din cele oum am (jis, om forte bogat, dâr şi forte pe frontiera română dela Prut, d-nii oolo- „Doru vieţii , oânteo.
11
mai frumose. Ei, se vede, au aflat calea
sgâroit. nel Il’esou, comandantul regimentului 4 de Ospeţii cari vin la Braşov pot flaa
■cea mai drâptă şi mai nemerită, ce duce
artileria din Roman şi maiorul Fruntjâ, tot oele mai bune, mai ourate şi mai higienice
la cultura şi deşteptarea poporului român. F6iă umoristică oprită. Ministrul un- din acel regiment, au sosit în Unghenl şi
Se reoere numai, oa oabinetele să fiă oon- gureso de interne a oprit de-a mai întră odăi la Yilla Kercsoh, aflătâre pe prome­
de acolo au pleoat pe frontiera Prutului, nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­
duse de bărbaţi naţionalişti şi prin ele să pe teritoriul ungar fâia umoristioă „Kike-
spre a studia locurile unde urmâză de ase cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă
se dea poporului nostru numai şi numai riki“, oe apare în Viena, pe ouvânt, „oă
înfiinţa oompăniile permanente pentru paza niol nu trebue b’rje. Odăi multe şi pe ales,
oultură naţională română, âr nu să se pro­ fiă-oare număr al numitei foi era plin de frontierei, luorările oare vor începe în cur­
11
cure pe sâma poporului oărţl de cetire ru- batjocuri în oontra Ungurilor . Iu urma clădire în stil modern şi elegant mobilate,
sul lunei Ootomvre. Aoâstă oomisiune va ou aşternut nou mobile nouă, sorvioiu
8esoI, cum a făcut păoătosul învăţător ru- acâsta ministrul de oomeroiu înoă a sub-
studia şi punotele unde paza frontierei prompt, âr bacşişuri nu se dau. In grădină
temsat Carieviol, oare fără soirea presiden- tras debitul poştal numitei foi. E de în­
trebue să fiă mai mare, precum şi numărul restaurant şi musioă mai în fiă-oare <ji- Se
tului şi fără hotârîrea comitetului a procu­ semnat, oă foia umoristioă germană „Ki-
pichetelor oare trebueso construite din nou. pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
rat pentru cabinetul româu de lectură din keriki“ este o fâiă anti-semită. Ea batjo-
luna, cu săptămâna şi cu 4' > costând
ua
Corceşti vre-o 30 de cărţi rusesc!! Ast-fel ouria în primul loc pe Jidani şi numai în 0 prinse re nenorocită. „Drapel. din
11
dela 1 fi. pănă la 4 fi. pe cji-
de fiinţe păoătâse, oărora le plaoe a vorbi al doilea loo pe Unguri, sprijinitorii Jida­ Buouresol sorie: Individul Zamfir Radu, în
mult în limbi străine, decât în limba lor nilor. Toomai pentru că era redaotată în vârstă de vre-o 18 ani, făcând erl pe la
fundul grădinei şi pleca spre mora din ca­ săcat, bani nu mai veniau de nicăirî, âr de cele ce se petrec pe-afară. Toţi sciau, De multe-orl nenorocirea te învaţă
pătul oraşului. de dat trebuia să dea mereu, căci afurisită? sciau şi părinţii ei şi spuneau şi doctorii minte, mai multă minte, de cum ai învăţa
* * de domniă costă bani. Sacul se golise pănă şi toţi câţi cunosoeau pe Marieta, că ea, la şcoli. Grăulescu din domn calic, ce era,
%
în fund, dâr Grăulescu tot trebuia încă se după ce şi aşa-i slabă şi sdrobită sufle- se făcuse ârăşl măestru bun şi sîrguincios.
Unde să se fi dus Marieta ? întreba
dea, căci domnia se legase de el ca rîia de tesoe, nu va putâ suporta lovitura ce-o aş- Lucrătorea şl-o făcuse tocmai în odaia,
mamă-sa îngrijată, vă4ând, că se apropiă
âie. AcţI o haină pe datorii, mâne alta, tâptă. Gingaşa copilă avea să fiă cea din- care servia pentru toaletă Marietei, pe
sâra şi ea nu mai sosia acasă. Pe la drele
poimâne alta şi aşa tot mai adânc, tot tâiti, care să cadă jertfă greşelei săvîrşite care însă astădl ârăşl o numia Măridră.
8 însă o căruţă închisă se opri la porta
mai adânc pănă când la urmă bietul Grău­ din uşurinţa părinţilor ei. Toţi o compă­ Balurile şi petrecerile rămaseră şi ele de-o-
casei lor. Din trăsură se dete jos medicul
lescu nu mai scia unde-i stă capul de da­ timeau şi le era milă de ea, căci cui nu dată cu trecutul cel frumos. Mama şi fata,
Dr. Lăpădat, de braţ cu Marieta, care era
torii. Câtva timp o mânase el cum o mâ­ i-ar fi milă când vede, cum păcatele pă­ ca şi Grăulescu, se puseră pe lucru şi
veştedă la faţă, ca eşită din mormânt.
nase, căci lua dintr’un loc pentru a plăti rinţilor se răsbună asupra copiilor nevi­ munciau de-opotrivă toţi trei.
— Pentru Dumnecjeu, ce s’a întâm­
în alt loc, dâr la urmă ’i s’a înfundat. Ves­ novaţi.
plat? Marieta mea, Marieta mea, unde ai De lux şi îmbrăcăminte după modă
tea îi mersese prin oraş şi nimenea nu mai Şi Marieta, o tînără copilă era nevi­
fost şi ce-ai păţit? întreba mamă-sa. niol vorbă nu mai era. Clavirul l’au vândut
vrea să-i dea bani împrumut, âr terminul novată, şi tocmai pentru-că era nevino­ unei cresoătdre franoese, tot aşa şi alte lu-
— Fi-ţl liniştită Domnă, cji medi­
se
de plată se apropia. Căsuţa lui, pe care vată Dumnezeu şi-a făcut milă de ea. Când orurl mai preţiose din casă, căci aveau de
cul. Lăsa-ţî-o în pace, căci are lipsă de
şl-o agonisise cu multă trudă şi năcaz, primejdia era mai mare, âtă că părinţii
odihnă!................................................................. a plăti şi ici şi oolo. Nu umblau la nimeni,
acum era în ghiarele esecutorilor. ei primesc o scrisore fără nume, în care
* * oăol de-o parte îi reţinea ruşinea, de alta
* Pacea şi fericirea sburase din casa li-se face cunoscut, că un creştin îndurător sărăoia. Numai cu familia dootorului Lăpă­
E lucru sciut, că după o nenorocire lui Grăulescu, ca şi cum n’ar fi fost nici­ a stat bun pentru tdte datoriile lor şi li-a dat mai trăiau în legături de prietenia,
vine alta. Marieta fu scăpată din gura odată. Intre nevastă şi bărbat intra eârtă: scăpat moşiora dela tobă. căci aoâsta nu era făldsă şi niol nu se ve-
morţii, în care se aruncase în desperarea bărbatul făcea imputări nevestei, că ea l’a Când aflară acâstă veste, Dochia şi selia de nenorocirea altuia. Dochia ce-i
sa, dâr acum bătea la uşa părinţilor ei o îndemnat să se lapede de măestriă şi să se Grăulescu începură să plângă de bucuriă. drept, dâoă ar fi putut, n’ar fi lăsat din
altă nenorocire, căci nenorocire este, când facă domn, âr nevasta îi dicea aşa: tu eşti Nu sciau, oine p6te să fiă acel creştin mi­ ale ei, dâr n’avea încătrâu, oăol mucul să-
cineva prin nesocotinţa lui ajunge din bo­ bărbat, tu ai fost capul casei; de ce te-ai lostiv, căci ar fi mers să-i sărute mâna şi răoiei îi arsese degetele.
gat sărac. \ acăţat de domniă, dâcă n’ai fost harnic a-o să-i mulţămâscă. Dâr nu ne vom lăsa — îşi *
In acâstă stare ajunsese acum Grău- purta ?! gândiră ei, — pănă nu vom afla, oine este
lescu cu Docbia lui. Măestria, plugul lui Mai erau trei (Şil® pănă la licitaţiă. binefăcătorul nostru şi cui avem să mulţămim Odată, în presâra cailei S-lui Nioolau,
de aur, o aruncase din mână; isvorul i-a Marieta, care .ştetea în pat, nu scia nimic fericirea regăsită! * îi vedem pre toţi la masa d-lui Lăpădat