Page 29 - 1897-08
P. 29
Nr. 176-1897. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5
Corespondenţa „Gazetei Trans. u purtat cu consciinţă, ci au fost caşuri, ar cuteza să între cu puterea, nu va lipsi am avut altceva, decât simbria lucrului’
când puterea de viâţă a unui popor, deşi blăstămul lui Dumnezeu asupra ucigaşului nu avem de-a mulţămi sciinţei, căci nici
Tuşnad, 20 August 1897. sărac şi fără sciinţă, a dat năvală asupra şi lumea uimită va sări în ajutorul celui era iertat — Românului să înveţe carte,
Cu buouriă vin a vă arăta, că la băile I I altuia, care strălucea cu bogăţiile, era mare ce se luptă pentru drepturile sale cu ar — avem de-a mulţămi singur numai virtu
de aioî dotnnesoe o frnmâsă armoniă între ou sciinţa şi prin număr, der putred în mele cele mai cinstite, cu armele virtuţii. ţilor ereştinescl, ce le-am nutrit în peptu-
âspetii români, între cari vg^ui şi pe fostul urma destrăbălării moravurilor şi lăpădării Ea va sări în ajutor celui asuprit chiar şi rile nostre.
ministru Aurelian. Se vorbesce şi plănusce credinţei. Roma cea săracă a nimicit pe atunci, când acesta nu se va plânge, nici Din aceste două fapte orl-cine p6te
o escursiune „eu masae“ a âspeţilor dela Cartaginea cea avută, însă se destrăbăla se va boci ca o babă fără putere. împilat să vadă, cât sunt de mari stricăciunile
aceste băi şi dela Vâlcele, ba am aucjit că în urma datinelor rele. Germanii au nimi fiind, se va ridica, ca sărac va fi avut şi moravurilor rele şi cât de puternic e po
şi cei ou vilegiatura în Braşov, şi jur, cum cit împărăţia poporului roman, ou tote că vrăşmaşul însu-şl va fi înveninat de mij- porul, ce trăesce cu obiceiuri bune.
Dârste, Noul, Branul şi Râşnovul se pre Romanii erau mai mulţi, de mii de ori lâcele, cu cari a umblat să nimieâscă pe In societate se câştigă şi lăţesc mo
găteso să mârgă pe Sânta Maria mare la mai avuţi, căci sciut e, că Romanii tote altul. ravurile bune prin muncă, ce dela sine
Mediaş, oa despre o parte să vadă cursul bogăţiile lumei le-au strîns în casa lor. Au învingerea acâsta se câştigă numai face pe om mai bun şi mai plin de curaj.
Oltului şi romantioa vale a Ternavei-marî, înfrânt Germanii pe Romani, deşi aceştia aşa, dâca poporul trăesce în bune mora Munca însă nu pote să ţină neîntrerupt.
tera oelui mai dulce şi plăcut vin de Tran au fost cu mult mai învăţaţi, a fost nimi vuri, cari nu-1 vor lăsa să-şî uite limba ; şi Omul are lipsă de pausă şi aici se strică,
n
silvania, ţâra ' oare trăesa Românii ames cită domnia lor, deore-ce în ei nu era dâcă batjocorit va fi, nu-şl va schimba nu dâcă nu o sci întrebuinţa cum să cuvine.
tecaţi ou coloniei» teutonioe chiămate de viâţă, erau ca şi nisce mere sodomiane, mele nici când e urgisit, nu-şl va lăpădă (Va urma.)
Andreiu II regele Ungariei şi rămase rând cari sunt cele mai frumose, atingendu-le portul şi obiceiurile nici atunci, când domniă
pe rend în Transilvania în urma răsboelor însă cu mâna, ele se fac cenuşe. Ei erau bogăţii şi neatârnare ’i se vor îmbia pen
cruciate. mâncaţi pănă la ose de blâstămăţii şi lipsa tru ele. El nu se va ucide, căci în morali C o n v o c a r e .
de credinţă. Erau un mormânt, ce cu tatea lui va ţine de crimă, de păcat stri
Mediaşul e centrul Transilvaniei. Dâoă Onoraţii membri ai comitetului cen
prindea, la părere, omeni, dâr aievea erau gător la cer a-şl batjocori limba şi nu
totă acăstă provinoiă Traiană rivalisâză şi tral al reuniunei învăţătorilor români gr.
cadavre, trupuri răci. mele. Se va teme, că sufletele strămoşilor
întrece Elveţia, dâcă nu ou munţii, pădurile ort. din districtul Deva sunt invitaţi a par
şi apele sale dnloi, ourate şi pline de pescî, Nu fierul, nici sciinţele nu nimicesc săi îl vor blăstăma, pentru-că prăpădesce ticipa la şedinţa ordinară, ce se va ţine
cel puţin cu grâul său cel rumen şi mai pe popâre, ci ele se nimicesc numai pen ce ei i-au lăsat, ca să ţină şi apere. Sâmbăta în 16 (28) August o. la 8 ore a.
greu la cântar deoât cel "de pe Tisa, oum tru păcatele lor, căci „nu este popor, fia cât Se miră însă omul, că în timpul nos m. în sala scolei nostre din oraşul Deva.
e grâul de pe Seoaş de pe partea nordioă de neînsemnat, pe care Var pută nimici vrăş tru poporele, şi mai ales cele ce mai mult Obiectele sunt: 1) Raport presidial
a Ternavelor şi Mureşului, oum e Buoer- maşii, dâcă nu se mistue el însu-şî prin ne sunt espuse peirei. lapădâ din mâni cele despre starea reuniunei. 2) Raportul cassa-
păsare“ (Vegetius). Naţiunile sunt în clar mai vrednice şi mai uşore arme de luptă
dea, Mioăsasa, Şardu, Igbiu, Buoerdea vino9ă riului şi al bibliotecarului. 3) Statorirea
Cricăul pănă sus la Tergu-Mureşului; da cu adevărul acesta ; tocmai de aceea, orî-ce — armele, cari pe pitic îl fac egal în pu programei, locul şi timpul pentru ţinerea
popor, care voesce să nimieâscă pe altul, tere cu uriaşul, pe unul singur tot aşa de
am avut grâu de 82 chilograme suta de adunărei generale. 4) Propuneri.
oaută alte mijloce de luptă, cu cari să tare, ca şi pe mii la olaltă. Ele se despart
litri sâu hectolitru. H a ţ e g , 6 (18) August 1897.
potă învenina chiar inima. Şi anume aşa, de credinţă, de virtutea morală şi se fac
Apoi vinul aoestor ţinuturi nu are pă- Nicolae Şânzian, Nicolae Păcurar,
că-i ajută să-şi lapede credinţa, să-şî uite sclavii ticăloşi ai neruşinatei destrăbălări.
rechiă nici concurent în marea şi lata Un preşed. reun. notar.
de datinele cele bune, să-şî arunce portul, Unde va ajunge ţâra, ce hrănesce un ast
garia. Portul său, decă vă place costumul
bărbaţilor şi ou deosebire al femeilor şi fe cji de di să devină mai stricat, bine sciind, fel de popor? Ce se va întâmpla cu ea,
că întâmplându-se acestea nu numai îşi va când atacată va fi de inimic ? îşi va
telor e atâta de frumos, atâta de cu gust ULTIME SCIRL
uita limba, ci va şi batjocori-o, îşi va în schimba stăpânul, căci strănepoţii acelora,
lucrat şi colorat, înoât când vecjî copilele
mormânta consciinţă naţională şi va înceta cari au apărat’o însufleţiţi de credinţă şi
de pe Târnava mioă dela Cetatea de baltă Praga, 20 August. Astăiţl s’au
din mintea şi inima lui dorinţa şi voinţa încredere în Dumnecjeu şi de puterea nea
cu cătrinţele lor cele deschis roşii, ţi-se întemplat erăşî mari escese în ora
de a rămânâ oe au fost moşii şi strămoşii mului, sunt stricaţi, nu se vor mai putâ
pare că vec}l pe sicilianele din Italia şi şul Pilzen între Germani şi Cehi.
lui. In urma acestora sârele lui a sfinţit,. încurajia şi mult le va păsa, cui vor servi,
dâoă aoestea nu pârtă uloiorele ou apă şi Escedenţii s’au îndreptat în cele din
El nu mai are umbră. E înmormântat pen căci sciu ei, că un domn mai destrăbălat
lapte ca Italienele în vârful oapului, apoi urmă contra Jidovilor. Miliţia a tre
tru veci. decât imoralitatea, tot nu-şl vor afla!
oele de pre la gura Ampoiului dela Alba- buit se întrevină pentru restabilirea
Iulia, Bărăbanţiu o fac întoomai. Mortea acâsta e cea mai ruşinosă, E întrebare, că ce e de făcut în un ordinei.
căci însu-şl poporul şî-o face, devenind astfel de timp, ca să se încungiure răul?
Cred firm şi tare, că dâoă cei oe Constantinopol, 20 August. Mul
desfrânat, un gunoiă, ce îşi licitâză obi Nimic, decât ca orî-ce popor, ce voesce să
fiind anul trecut la Lugoşiu s’au întors ţime de Armeni au fost arestaţi,
ceiurile şi moralitatea. Decă s’ar nimici în trăescă, să se deştepte, să-şî dea bine sema
inulţămiţl şi voioşi, oei ce vor merge la domnesce mare panică. Lumea se
lupta cu braţul, ar fi cinste şi gloriă pen de lipsele sale, de rănile, ce-i acoper tru
Mediaş — oontras din Media civitas — se teme de isbucnirea unor noue mă
tru el. Istoria i-ar păstra ca o dulce amin pul, şi se caute mijloce de vindecare. E
vor întâroe cântând. celuri.
Corespondentul. tire numele, âr bărbăţia lui ar rămânâ ca de lipsă, ca orî-ce om, ce-şl portă mintea
o vrednică pildă de urmat. Aşa însă va în cap si inimă la locul ei, care scie preţui
spune, că a fost şi nimic mai mult. Lu însemnătatea fiinţei naţiunei lui, să se cu L i t e r a t u r ă .
Puterea moravurilor bune mea se va purta faţă de asemenea poporă gete şi întrebe cât de des asupra modului, In Tipografia Dieoesană diu Arad a
ca şi faţă de un suicid, ca şi faţă de unul, cum s’ar putâ ajuta mai bine poporului.
şi modul de a-le lăţi. oe se omoră pe sine: nu va vărsa lacrăml Cred, că o adevărată cugetare va ave de apărut: „A B Ccarie de cetire uentru elevii
clasei I, de losif Moldovanu învăţător în
pe mormântul lor, poeţii nu le vor cânta resultat convingerea, că arma cea mai pre-
Discurs ţinut de d-l Ştefan Boşian cu şi nici învăţaţii nu ’i le vor ţine panigi- ţiosă este moralitatea, sunt datinele bune, Arad, Nic. Stefu, Nic. Boşcaiu, Iuliu Grof-
ocasiunea adunării generale a despărţă rice, vorbiri de laudă. Un astfel de popor ţinerea şi desvoltarea lor; este hotărîrea şorean şi Petru Vanu, învăţători. Preţul
mântului XIV (Cluşiu) al Asociaţiunei 20 c.
va fi despreţuit, precum el a despreţuit neschimbată de a da o mai mare însem *
transilvane în Mănăşturul unguresc. *
ceea cei-a dat şi în ce l’a lăsat Dumnecjeu. nătate armei vechi şi pururea învingâtore,
Următorele cărţi nouă se pot procura
(Urmare.) Pe cât e de periculdsă însă o atare căci singur numai aceea însufleţesce po prin Administraţia fâiei nâsfcre :
Un alt soih de răsboih e răsboiul luptă, pe atât e de uşor a-o suporta şi a porul în iubirea şi alipirea faţă de limba
purtat pe terenul moral, în câmpul mora eşi învingător din ea, deore-ce ea se portă şi naţiunea lui. Ea şi numai ea pote da Carte de cetire pentru anii din urmă
vurilor bune. O astfel de luptă s’a purtat în fundul inimei, unde nimeni nu pote în adevărată putere şi preţ poporelor asuprite. ai şcolelor poporale şi de repetiţiune de
Fără de moralitate, fără de obiceiuri bune Dom. Dogariu şi Nicolau Pilţia. Preţul bro-
rar în trecut, mai bine tjis nici nu s’a tră, decă nu ’i se deschide. ]£r când cineva
ereştinescl, poporul e străin chiar la vatra şurat 70 cr., legat 85 cr. (10 cr. porto).
lui, aşa că fiind atăcat, el nu cunâsce lo- Manual de limba germană pentru
oul şi căile pe unde să scape. „Oui ’i se şcâlele pop. şi capitale rom. de I. Dorea.
oare din prilegiul ouomasticei lui i-a in lurile apei, în oare se aruncase în despera croesce rău, —- rău îi merge tot mereu . Preţul legat 30 cr.
u
vitat la oină. Afară de familia lui Grăulesou rea ei de odiniâră, âr vouă v’a redat odihna *
numai un 6spe mai era. Un tînăr, oare ou şi fericirea oasei. In sănătatea lui ridic Geografia Ungariei şi elementele din
glumele lui potrivite făcea mult rîs şi voiă aoest pahar!“ Moravurile bune se câştigă în socie geografia generală pentru şoolele poporale
bună tuturor mesenilor. El ooupâ loo lângă tate şi îşi iau hrană din vremurile vechi. de Dr. Nicolau Pop. Preţul 25 cr.
In casă se făou o linişte adenoă. Toţi Carte de cetire pentru scâlele pri
Măriora, oăreia, oum se vede îi părea bine Oe privesce trecutul, putem cjice, că
erau surprinşi de aoâstă descoperire. Tînă
că şl a căpătat un astfel de veoin. poporul nostru e forte înbelşugat în învă mare române de Georgiu Zaharia, învă
rul se simţia atins în simţul său de mo
Sosind vremea toasturilor, se ridioâ ţături. Poporul roman a fost tare, pănă a ţător. Partea I pentru anul al 3-lea de
destia şi stetea ou fata pleoată spre pă-
întâiîi d-l Grăulesou şi închina paharul pen fost moral, până a dat în mintea sa loo şcâlă, costă 24 cr. Partea a II pentru anul
rnâut fără a (j* un ouvânt; din ochii fe al 4-lea de şcolă. Preţul 28 or.
06
tru stăpânul casei şi familia lui, mulţămin- credinţei ; îndată ce a lăsat să ’i se strice
meilor eşiră laoreml şi era o soenâ din oele
du-le pentru inima bună, oe aceştia tot- moravurile, a început descompunerea, îna Aritmetica, eserciţii practice cu nu-
mai mişcătâre.......................................................
dâuna au arătat’o pentru el şi casa lui. intând cu paşi uriaşi spre scădere. Oând merii dela 1 — 100 după sistemul decadio
Dootorul Lăpădat, oam mişcat puţin Alaric a voit să ocupe Roma, poporul l’a pentru începătorii din anul I şi II de şcolă
de vorbele simple, dâr pline de sinoeritate * rugat să nu intre în ea, deore-ce acolo a de Dom. Dogariu şi Ion Dariu, învăţători.
ale lui Grăulesou, îi răspunse printr’un isbucnit ciuma şi fometea. Alaric ia dis, Partea I 30 cr. — Partea a II: Eserciţii
toast mai lung şi anume ticluit pentru ooa N’an treout două luni dela cina luat* că nu va intra, dâcă Roma ’i dă tot aurul, practice cu numerii dela 1—1000 după
:
siunea acâsta. Ii aduse aminte âspelui său la masa doctorului Lăpădat şi în biserica tot argintul, toţi sclavii şi tote instrumen sist. decadic. Preţul 20 cr. — Partea a Ill-a
Grăulesou de păţaniile, prin cari a treout din piaţa oraşului B. se săvîrşi oăsătoria tele, ce le are. La ce poporul prăpădit l’a dela 1 pănă la numerii 10,000,000 costă
şi de binefăcătorul fără nume, oare i-a scă bravului tînăr Petrea Grăulesou. In mo întrebat, că lui ce îi va rămâne. Alaric i-a 30 cr.
pat moş’ora din ghiarele eseoutorilor. „îna mentul, oând ei erau la altar, deşi era iârna, răspuns: rămână-vă vieţa. Li-a lăsat Ro Aritmetica. Eserciţii practice cu frân
inte de a goli aoest pahar“ — cjise dooto afară străluoea un sore frumos, oare prin manilor viâţă, căci soia el, că aoeea nu gerile 4 i l ŞÎ vulgare. Rapârtele şi
ec ma e
rul — „vrâu să vă împlinesc o veehiă do ferâstra biserioei le trimise două rade, ca mai are nici un preţ; era convins, că în proporţiuuile. Regula de trei simplă şi
rinţă, — dorinţa vâstră de-a soi, ome este să lumiueze pragul drumului fenoirei, pe stricăciunea lor, nici când nu se va mai compusă. Calculul procentelor, rabatelor şi
binefăcătorul, oare v’a scăpat dela năoas. oare plecase aoâstă tînără păraohiă. plămădi curagiu şi dorinţă de-a lupta şi al intereselor. Regula societăţii simplă şi
Etă-1!“ — (pse mai departe dootorul, ară Antoniu Popp. a-şl câştiga domnia lumei, ce au avut’o. compusă. Calculul alegaţiunii, al suprafe
tând spre Petrea Tâpăligă, care şedea lângă însemnat e şi trecutul strămoşilor ţelor şi al volumelor cubice. Pentru anii
Măriora — „Acesta era tînărul brav, oare noştri. Oă noi esistăm încă, nu avem de-a din urmă ai scolei primare de Ion Dariu,
Mândrei i-a redat viâţa, sooţ;ndu-o din va- mulţămi avuţiei, deâre-ce sciut este, că nu învăţător. Preţul 45 cr.
i
