Page 3 - 1897-08
P. 3
Nr. 171.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
del pentru idealul vieţ.ei vostre umbrele tăm în terenul cultural al nâmului nostru Galaţi, spre a pune piatra fundamentală Paris, 12 August. Lui „Figaro“
olarifioate a mamei Graehilor şi a Veturiei! arborele iubirei reoiprooe nefătărite şi ră a căii ferate de apărare a Galaţilor. ’i se raporteză din Madrid, că Au-
Dâr ne-a năsout şi crescut la sinul ei dăcina aceluia să o udăm cu sudorile nos giolito (acesta e numele adevărat al
— Din Tîrgovişte se oomunioă „Libe
biserioa şi mama naţiune română, şi în tre, âr Dumnezeul părinţilor noştri îl va ucigaşului lui Canovas) a declarat
ralului" următorul oas: Mai nopţile trecute
timpurile mai apropiate de no\ bărbaţi pă roura ou harul ceriului şi acela va produce judelui de instrucţiă, că în scurt timp
Leibu Ast, a oăruia fiică Săli întreţinea
trunşi de misiunea lor apostolică, ale căror fruotele oulturei poporale, oare va îndulci anarchiştii vor comite noue atentate şi că
relaţiunl de dragoste ou Gbiţă Ionesou, ser
nume şi memoriă e gravată nu numai pe viâţa sărmanului popor român ţăran, al oă- cea dintâiu victimă are se fiă preşedintele
gent musioant în Reg. 3 Dâmboviţa 22, aju
paginele istoriei, dâr şi în saorariul inimei ruia suflet a fost usturat de amărăoiunea Faure. Ministrul de esterne spaniol
tat de oei doi fii ai săi şi de alţi coreli
nâstre ou litere neşterse, pentru că le-au sorţii sale... a făcut pe cale telegrafică cunoscută
gionari, a torturat în mod barbar pa mu
însoris ei însi-şl înoă trăind prin sohnţă, ...Suntem, on. adunare, în evul progre guvernului frances acăstă declara-
sioant. pe care-1 surprinsese la amanta lui.
saorilioarea "de sine, iubirea şi zelul învă sului; nu ne mai este iertat să stagnăm. ţiune a atentatorului. Din mărturi
Starea victimei este din oele mai grave.
păiat pentru renascerea şi oroireB viitorului Să grăbim ou toţii, bărbaţi şi femei, inte sirile acestuia, judele de instrucţiă
Barbarii agresori au fost arestaţi. Tot ora
nâmului nostru. Aoeste figuri măreţe şi ne- ligenţă şi tineri plugari, dâr mai vârtos in- a primit convingerea, că Angiolito
şul este viu indignat de aoâstă răsbunare
muritâre sunt: Sinoai, Bărnuţiu, Şiuluţiu, teliginţa — oare naţiunei datoresoe posi- n’a lucrat de capul lui, ci ca mem
barbară.
Şaguna, Vanoea, Cipariu şi Bariţiu, ale ţiunea onorifioă, oe ocupă în sînul nemului, bru al unei bande organisate de anar-
căror spirite clarificate în regiunea nemu- pentru-că ea ne-a năsout şi oresout — să — Conjunctivita granulăsă In armată. chiştî.
rirei şi ajl phnâză asupra destinelor bi- ne înrolăm sub drapelul „Asooiaţiunei", După datele oficiale, âtă situaţia bolnavilor
serioei şi nâmului nostru, şi cari toţi au înscriindu-ne oa membrii, peutru-oă numai de conjunctivită granulâsă (bâlă de oobl)
fecundat prin sudorile ingeniului lor şi au atunol va pute <jioe fiă-oare oărturar ro în armată pe timp de la 16 pănă la 30 D I V E R S E .
încăljit prin fooul iubirei lor de neam te mân, că este membru întregitor al cor Iunie: La 16 Iunie erau în spitalele mili
Un om norocos. „Gazeţte do Moscon"
renul oulturei naţiunei române. pului moral a-1 naţiunei nostre, când va tare 1072 de bolnavi; pănă la 30 Iunie au
scrie, oă pe timpul oând regele Siamulu’,
Inima învăpăiată de zel şi iubire de deveni totodată şi memdru constitutiv al mai intrat 228 bolnavi. In timpul aoesta
Chulalongkorn, se afla la Petersburg în
nem a trei dintre aoeştia: Alesandru, An- „Asooiaţiunei Transilvane pentru lit. rom. au eşit vindeoaţl 55, au fost trimişi la oa visită, preumblându-se odată pe stadă îsl
dreiu şi George, a dat impuls la formarea şi oultura pop. român. sele lor 4 bolnavi, cari nu se mai pot vin perdu o pâuă din chipiu. Până a fost aflată
focularului culturei şi literaturei române şi Făcând aoâsta, numai datorinţa sâhtă deca şi prin urmare rămân orbi sâu aprâpe
de un poliţist, cu numele Lukianoff, oare,
a poporului român. Sub drapelul „Asooia- ni-o vom împlini, — şi ore oare Român e orbi; doi au fost oonoediaţl şi 4 bolnavi au
dete până oăpitanulni de poliţia Kooh, âr
ţiune Transilvană pentru literatura şi oul- acela, oare ar outeza a c}ioe, că nu-1 lâgă deşertat. Au rămas în spitale în total 1235
aoesta o dete regelui Chulalongkorn. Intr’o,
tura poporului român". Să ne plecăm ini- datorinţa sântă cătră naţiunea sa ? Şi îm- bolnavi.
ji poliţistul Lukianoff, spre cea mai mare
mele înaintea virtuţilor acestor antesigna- p!inindu-ne datorinţa ou toţii, vom ajunge,
— Pâne confiscată. Merourî agenţii po mirare a lui, fu oitat la oăpitanul de po-
tarl întrepiqjî a oroirei viitorului nemului dâoă nu voi oei cărunţi, de sigur genera-
liţiei oomunale din Buouresol au confiscat liţiă Kooh, -care în numele regelui Chula
nostru şi să împrumutăm idealul măreţ al ţiunea tinără, că Asooiaţiunea nâstră va
o oăruţă ou pâne a unui brutar de pe şo longkornîî mulţămi pentru până aflată, dân-
oulturei literaturei nostre şi a poporului nos înflori şi posteritatea va putâ împleti din
seaua Colentina, oare reuşise să introducă du-i înoă un lanţ de aur şi fotografia re
tru, din concertul ideilor, prinoipielor şi florile ei spirituale cununa neveştejită a
pânea în oapitală şi oare era numai de gelui oa suvenire.
fâptelor lor oonduoătâre la scopul nostru reounosoinţei spre înoingerea templelor brăz
750 grame. Pânea confiscată a fost trimisă
final, la renasoerea poporului nostru prin date de fortunele seoulilor ale mamei nos ospătăriei oomunale. De-ooamdată brutarii Chipul lui Virgil. Sunt oâte va luni,
cultură. tre naţiuni române şi va eternisa numele de oând nesoe soldaţi franoesl numiţi Tur-
din Capitală au îuoeput să soâtă pânea mai
Au trecut trei decenii, de când aoeştî nâmului nostru prin paginele istoriei în drâptă, din causa temer’lor de confiscare. cos din regimentul 4 de Tirailleur-I au aflat
bărbaţi nemuritori au depus fundamentul concertul popârelor oivilisate ale Europei. Toţi agenţii şi inspectorii poliţiei oomunale în cortul lor la Suza (vechiul Hadrumetum
După aoestea, mulţămind on. adunări oe se află spre Sud dela Oartagena) o ln-
edifioiului moral-spiritual al aoestei înso fac cele mai minuţiâse inspeoţiunl căruţelor
pentru preţuita atenţiune, oe a bine-voit orare în mosaio, cea mai frumâsă şi mai
ţiri culturale, din ale oăreia clădiri şi Ro- ou pâne.
a-ml da, implorând harul oeriului peste on. interesantă dintre tâte luorările ce s’au
mânimea din Sălagiu şi Chior, inteligenţi
adunare şi lucrările ei, am onâre a deolara — O fată înecată. Fata Bria, în vârstă dasooperit pănă acum în Tunesia. Chipul
şi popor ţăran, constituim un despărţă
şedinţa adunârei de desohisă. de şâpte ani, fiica locuitorului Leonat Şte mosaio representă pe marele poet străbun
mânt. Aoum de sine se ivesce întrebarea
fan, din oomuna Cooomeanca, judeţul Ia Virgil, oum el, înspirat de musele OHo şi
adresată prin fiă-care Român oătră inima
lomiţa, s’a îneoat îatr’un eleşteu, îu modul Melpomeoe, scrie Aeneidele. Ambeta mase
ta română, oă ore un neam întreg, însetat La adunarea generală a Asociaţiunii.
oel mai tragic. Fetiţa profitând de nebă- stau îndărătul poetului Virgil, răjimate de
de oultivarea literaturei sale, care-’l face
Mediaş, 12 (24) August a. c. garea de sâmă a părinţilor ei plecase du- spatele scaunului. Musa Clio e representatâ
demn de a ocupa loo în couoertul popâre-
Onorată Redaoţiune! Comitetul aran- oându-se să se soalde în eleşteu. Insă printr’o tînără frumosă şi desmerdată, âr
lor Europei oivilisate, şi de cultura popo-
giator al festivităţilor împreunate ou ooa- îndată oe a văjut, că tatăl său vrea s’o Melpomene este îmbrăcată într’un oostum
.r.nlui ţăran, oare e fundamentul esistenţei f
siunea adunării generale a Asooiaţiunei obeme îndărăt, fiindu-i frică să nu fiă bă de teatru bogat în purpură, vison şi aur.
şi a viitorului naţiunilor — conluorat’a cu
transilvane pentru literatura şi oultura po tută pentru oă plecase d’acasă, a fugit îna Pepapyrusul, ce se află înaintea poetului, sa
sudorile ingenuului, inimei si avutului său
porului român şi-a dat tâtă silinţa a faoe inte şi dând în eleşteu, s’a îneoat. Se jioe, oâte ceti bine al 8-lea vers din Aeneidă soris
.spre înălţarea şi finalisarea acestui edificiu,
pregătirile de lipsă pentru o primire oât că nenorooitul părinte nesoiind să înâte, ou litere oursive. Aoest chip al poetului
a cărui menire este de-a fi adăpostul nea
se pâte de corespunjătore pentru onoraţii sta pe mal frângându-şî mânele de despe Virgil este cel mai adevărat şi mal natural
mului în contra desastrelor, şi să fiă în
âspeţl. rare, că nu putea să-şi soape copila. Să tâte celelalte făcute mai înainte erau numai
-stare a oorăspunde indigenţelor multifarie
Precum s’a aooentuat în mai multe tenii ceilalţi au trebuit să stea cu rândul o fantasiă a piotorilor.
«le neamului, să potâ sta pe un nivel ou
rânduri în foile periodioe şi şi ooasional lângă el fiind-oă nenorooitul voia să se si
reuniunile oulturale ale altor naţiuni pro- Origina reclamei. — Debuturile anun
depinde fârte mult reuşita îndestu- nucidă de desperare. Abia mai târjiu a pu
măşite pe cariera civilisaţiunei şi oulturei ? ţurilor. în Eoglitera, au fost modeste, si
litâre, însă dela aceea, ca onoraţii ospeţl tut fi soos din apă corpul copilei. Mama nici odată ele n’ar fi lăsat să se întrevadă
Unde zace causa, oă acest edificiu cultu
ral al naţiunei nâstre înoă n’a ajuns îuăl- se facă insinuările referitdre la cuartir şi fetei de asemenea era desnâdăjduită. formidabilul avânt oe au luat ajl. Ososr
vietuale (banchet cu deosebire) de timpuriu, Herzberger ne spune, în „Lipoinoot". oă
ţimea croită de idealul conducător la re oel dintâiu anunţ ounoscut a fost publioat
cari insinuării vor servi spre uşurare şi co
nasoerea neamului nostru prin cultură ? Ma NECROLOG. Sabina Truţa, năso. de oătră Merourius Politious din Ianuarie
moditate mult oomitetului arangiator, mai
terialul nu-i causa, pentru-că are conduoă- Spinu, tinăra soţiă a d-lui George Truţa, 1652. Era un anunţ de librărie privitor la
mult însă onoraţilor dspeţl. un poem eroio, Grenodia Gratulatoria. InsS
-torl şi membri devotaţi causei şi consoii preot româu gr. or. în Coşna, a răposat
în 1682, un anume Iobn Houghton, membru
de sublimitatea misiunei instituţiunei ai oă Spre orientarea onoraţilor ospeţl oo- la 6 August n. o. în anul al 19-lea al vieţii al Sooietăţei Regale, şi farmacist de me
reia mădularl constitutivi sunt. Causa stag- munic oă şi al 2-lea al oăsătoriei. — Fiă-i ţărâna serie, înfiinţa o fâe de anunţuri prin oare
.părei e oimentul. 1. Biletul pentru una persdnă la ban- uşdră! vestea publioului oă el vinde ceai, oafea
ohet costă 2 fi. 50 or.
Soim, oă arohiteoţii cern năsipul folo ohooholată, precum şi beutnrile noă oarl
2. Biletul pentru uua persdnă la con aveau să oâştige simpatiile consumatorilor.
sit oa oiment, la oonstruirea edificielor,
cert costă 80 or. ULTIME SOIRI. El începu în sfârşit a vizita negustorii şi
spre a delătura tâte părţile heterogene,
3. Biletul pentru una persdnă la pe- a le demonstra avautagiile anunţului, ceea
•cari ar împiedeca aşecjarea într’una a ma Viena, 12 August. Guvernul bul ce reuşi cu desăvîrşire! Preţul unei inserţii
treoerea ou dans costă 1 fi.
terialului. Să ne cernem şi noi toţi Ro gar a primit dela consulul general aus- era fixat la 3 şilingi şi 6 peuoe, sâu 4 fr.
mânii, mai vîrtus inteligenţii, năsipul sim- Pentru oonoert şi petreoerea ou dans tro-ungar Caii însciinţarea, că plecă 30 asr.fel că năsoocitorul prooedeului îşi
agonisea de acolo viaţa fără multă bătae
ţămintelor nâstre de părţile eterogene a'e să pot procura biletele dela biroul oomite în concediu pe timp nedeterminat, de cap. Astăjl, America singură oheltueşte
egoismului, separatismului şi indiferentis tului de arangiare în localitatea hotelului din causă, că Stoilov nu a făcut des un miliard de lei anual, pentru reclama
mului, — şi mesteoându-1 cu sudorile ioi- „Sohiitzen" şi sâra la oassă, — âr biletele tul în timpul prescris provocării de a prin pressă. Invenţiunea lui Iobn Houghton
mei, ingeniului şi avutului nostru să for pentru banchet tot de aoolo pre lângă in desminţi categoric aserţiunile sale ofen- a propâşit, după cum se vede!
măm un oiment spiritual după axioma asi- sinuare oel mult pănă în 14(26) August la sâtâre faţă cu Austro-Ungaria şi casa
gurătâre de reuşirea şi durata tuturor în amâjl. • imperătescă. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Dionisiu Roman,
treprinderilor: „Uniţi-vă în simţiri, cugete
preşedinte al secţiunei de Bucureştii, 12 August n. După Redactor responsabil: Kregoriu Maior.
şi fapte", adecă să ne conglutinăm inimele,
incuartirare şi coresp. cum se asigură aici în cercurile com
sufletele, ingeniul şi obolul, şi o să formăm
cimentul solidarităţii. Ast-fel ne va suc petente, scirea adusă de unele cjiare,
cede nu numai a ridica la înălţimea pre Scirî din România. că împăratul Germaniei va visita în *
tinsă de misiunea sa şi corăspuncjătore in — Dela Galaţi se nunţă: Luorările Septemvre Bucurescii, nu este înte Pentru fumătorii fle ţigan!
digenţelor nostre oulturale aoest edificiu, pentru uoua şosea şi linia ferată, oare se meiată. E* C JL U.H5
M
ci îi vom pută arbora, dâcâ nu noi, de si oonstruesce pe marginea Brateşului, au în- Constantinopol, 12 August. Sul este cea mai curată, subţire şi totuşi tare ►3
>
gur urmaşii noştri, şi cununa pe coperişul oeput. Statul a expropriat moşia Spirido- tanul a dăruit principelui Ferdinand P-I Hărtlă de ţigrări, +3
o
încheiat şi va fi un adăpost al neamului niei şi pe loonl oe-i va rămâuâ disponibil un preţios inel, orologiu şi lanţ; lui fără glicerina.
<1
şi va fi în stare a brava fortunele seolilor. va construi o mare gară de triaj, nevoe, Stoilov ordinul „lstihadi“ cu diamante: t—H
Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
Dâoă voim să prospereze, înainteze oare era simţită. Noua variantă va fi în ministrului de resboiu Ivanov şi agen £+ Se află şi tuburi de ţigări din bărtiă
şi înflorâsoă Asooiaţiunea nostră, să oiun- legătură ou gara de mărfuri şi ou linia Băr tului diplomatic bulgar Markov ma <! C L U B . Pi
ţâm din societatea nostră românâsoă ca boşilor. rele cordon al ordinului „Ozmanje H-1 i—i
n3
a Yen<Jare en gros la
petele hidrelor egoismului şi ale disen D. Dim. Sturdza, preşedintele Consi de-asemenea membrii|agenţiei diplo I—I
siunilor, cari rod firele de aur Ble solida liului şi d. Ion Brătianu, ministrul lucrări matice bulgare au primit diferite dis- * lulius iViulIer Nachfolger,
rităţii dintre sufletele nostre şi să împlân lor publioe, vor pleca Vineri dimiuâţa la tincţium. (‘23) lirnşov.
