Page 30 - 1897-08

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 176—1897.

1
(trei) clase primare şi vor fi împlinit Adesea ori aranjâză alergări pe jos Impr. căii. fer.yung. în aur 4 / %- 122.3&
2
1
ECOInTOI^IA.. 12 ani. sâu ou trăsuri, împărţind apoi diferite pre- Impr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ 101.85-
0
2
;
Deore-ce prin reorganisarea cea nouă m i. De tot oe privesoe pe trupa sa, împă­ Oblig. căii. fer. ung. de ost. I, emis 121.2&
a instrucţiunei numărul orelor s’a înmulţit ratul se interesâză forte mult, aşa încât nu Bonuri rurale nngare 4% • 98.10
17 August n. 1897 în mod considerabil, de aceea s’a statorit trebue să se mire nimenea de devotamentul Bonuri rurale oroate-slavone 98.-
Anul acesta în genere, a fost nefa­ pentru completa întreţinere şi instrucţiune armatei pentru Maj. Sa. Pedepsele se în­ Imprum. ung. eu premii . 154.25
vorabil pentru cei ce se ocupă, cu econo­ taxa de II fi. pe Iun», plătită anticipativ. tâmplă fârte rar. LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin 140.50
mia. Pentru poporul din Câmpiă însă a Fetiţe orfane şi sărace pot fi primite Monarchul vorbesoe fârte des cu âme- Renta de hârtie austr. . . 102 30
fost o adevărată nenorocire. Pe timpul se­ gratuit în „Internat“. nii lui în timpul de lucru, âr la prâncjul Renta de argint austr. . 102.25
cerişului economii mai nutreau speranţe, Fetiţe din Braşov, cari vor voi să lor gust â mânoările. Adeseori surprinde Rentr» de aur austr.. . . 123.90
astăzi însă, când au trecut şi peste trierat, petrâcă numai peste cji în „Internat , plă­ pe buoătar în bucătărie spre a se convinge LosurI din 1860 . . . . 145.75’
14
privesc cu groză la viitor. tesc pentrn totă instrucţiunea şi pentru de calitatea bucatelor; şi orl-de câte ori Aoţii de-ale Bânoei austro-ungară 955.50-
Ca pretutindeni, aşa şi în părţile nos- prâncj şi ojină câte 10 fi. pe lună. se găteşte fasole, se reservă câte o porţie Aeţii de-ale Băncei ung. de credit 398.-
tre am avut în anul acesta un timp forte Deore-ce numărul elevelor atât al ce­ şi pentru Maj. Sa, deâreoe îl place fârte Acţii de-ale Băuoei austr. de credit 362.50'
l
schimbăcios: ploile urmau necontenit, âr lor cu plată, cât şi al bursierelor este res- mult acâsta mâncare. NapoleondorI........................... 9.62 / 2
între ploi adese-orî o căldură de nesuferit, trîns, de aceea se învită părinţii şi tutorii In cjiua de Duminecă, împăratul oou- Mărci imperiale germane . 68.72 V,
împrejurarea acâsta a făcut, că o parte din a se însinua, respective a înainta petiţiu- duoe singur servioiul divin, pronunţând ru- London vista............................ 119.80
grâne au pierit, âr cele ce au rămas au nile înzestrate cu testimoniu de paupertate gâoinuile, oştind din bibliâ şi apoi rosteşte Paris vista................................ 47.55
fost copleşite de buruieni, cari desvoltân- şi cu actul de botez la subscrisa preşe­ o scurtă predică. Rente de corâne austr. 4% 101.65-
du-se ca nioî-odată în alţi ani, le-au aco­ dintă pănă în 20 August st. v. . îndeplinind termenul serviciului, toţi Note italiene............................. 46.25
14
perit, şi astfel grânele s’au copt fără să se Primirea elevelor în „Internat se va aoeştl marinari dobândesc diferite funoţiunl
fi desvoltat în spice grăunţele. face dela 25 August încolo. civile. Cursul pieţei Braşov.
Clăile de grâu au fost abia pe jumă­ La primire are să aducă fiă-care elevă *
tate atâtea ca în anul trecut, grăunţe însă albiturile şi vestmintele necesare, precum Cum se aperă Americanii contra Din 21 August 1897.
nu au eşit nici atâtea, câte s’au sămănat, şi aşternutul de pat. căldurii ? Banonota rom. Cump. 9.46 Vând. 9.4&
14
ce e mai trist, şi acest puţin rod e de ca­ In legătură cu acest „Internat , Reu­ Americanul practic, se vede, că în­ Argint român. Cump. 9.42 Vând. 9.44
litatea cea mai slabă, fiind grăunţele forte niunea în anii trecuţi a înfiinţat şi un „Or tru tote întrece pe European. La noi, vara Napoleond’orl. CLmp. 9.49 Vând. 9.51
44
mici, sbârcite şi dinăîntru gole. felinat pentru fetiţe orfane şi sărace dela oâud sunt oâldurile mari, omenii nu soiu, Galbeni Cump. 5.65 Vând. 5.60
Nu numai buruienile şi apele cele mari 6 — 12 ani ; aceste fetiţe primesc întreţine­ decât să caute umbră, să-şi părfesâscă lo­ Ruble Rusesol Cump. 126.— Vând. —
au causat recolta cea slabă, ci şi nenumă­ rea completă pe spesele reununei şi sunt cuinţa, comuna, ba chiar şi ţâra, şi să-şi Mărol gemane Cump. 58.60 Vând. —.-—
ratele bole, cari au atâcat în anul acesta obligate a cerceta şeolele române gr. or. caute adăpost în ţinuturi mai răeorose. Lire turoescl Cump. 10.60 Vând. —.—
spicosele. din loc. Americanul însă nu face aşa. El îşi in- Scris. fonc. Albina 5% 100.75 Vând. 101.75
Puţină nădejde au economii în anul Petiţiunile pentru primire sunt a se loomesce locuinţa aşa, oâ în tote odăile
acesta şi în cucuruzi. In urma ploilor nu adresa până în 20 August st. v. aşâcjă ouptâre, cari sunt menite a răcori C u r s u l l o s u r i l o r p r i v a t e
InformaţiunI mai de-aprope se pot
au putut fi săpaţi la timp, ba aprope ju­ aerul îuâduşitor. Ţevile, oarl iârna servesc
primi dela preşedinta reuniunii şi dela ac- din 17 August 1897
mătate au fost săpaţi numai odată şi ast­ pentru răspâudirea oăldurei, vara fiind puse
tuarul acesteia.
fel s’au desvoltat forte slab. Căldurile cele în legătură ou cuptârele de răcorit servesc oump. viudo.
mari, cari acum dureză de vre-o două săp­ Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi. pentru a răoi aerul. Amerioann adeoă, Basilica • • • 6 90 7 20 :
Credit * • • 201.75 202.75
tămâni, îi uscă cu desăvârşire. preşedintă. prof. gimn. şi actuarul reuniunei. umplu ouptârele cu o soluţia de amoniac, Clary 40 fi. m, c. 59 - 62—
Fân de rît nu este, căci apa a esun- care precum se sciâ, răoesce fârte iute ae­ Navig. pe Dunăre . . 1*4.— 153.—
Insbruck . * » • 28.— 29.-
dat şi locurile acelea, despre cari eh® bă­ P 0 Y E Ţ E. rul cald. Astfel se *jută Americanul, în Krakau « ■ • 27.75 28.75
trânii, că nu au fost esundate nici-odată. timp de nevoiă. Laibach « • 0 22.25 23.25
Pe delurl adevărat, că a fost mult fân, în * Buda • • , 62.- 63 50
Palffy
63.50
62.50
• •
urma ploilor însă şi acesta tot s’a negrit BăgaţT de semă când gustaţi bu­ Insula beţivilor. Crucea roşie austr. 19,60 20.—
11.20
dto
şi mucedit. catele ferbinţî! Datorinţa ferneei cas­ Soriitorul rus Tsekov vorbesoe în foi­ dto ung. . 10.- 27—
itai.
26. -
Cartofi (crumpene) nu avem în anul nice care o sileşte ca înainte de ce letonul fiiarului „Nowoje Wremja despre Rudolf . • r • 26.50 27.50
44
acesta, căci toţi au putredit în pământ. aduce mâncarea pe masă se guste, ideile doctorului Olderogo, care a făcut Salm • • « 71.50 72.50
27.—
Salzburg .
« a •
28 -
La aceste calamităţi s’au mai adaus decă sunt destul de gustdse seu decă St. Genois ■ • • 79.25 80.- -
, ,
45.-'
43-
Stanislau .
şi o bolă de porci, care se estinde din c]i nu le mai lipsesce ceva, îi p6te aduce propunerea, ca să se clădâscă pe insula Trieitine 4 /,°/„ 100 m. c. 149.40 153—
!
Aland un spital pentru beţivi, idea, diue
în di şi care a făcut să piâră pănă acum cu sine de multe orî, decă nu bagă Tsekov, ca să isoJeze pe omenii beţivi pe dto 4°/o 50 68.— 72—
mulţi porci. de semă, cele mai mari neplăceri Waldstein de 10 franci 55.— 60—
---- # __
-----
dto
şi b61e. Femeea în zorul ei gustă o insulă na e nouă. Ea s’a şi dus în de- --.---
Dâcă la tote acestea mai adaugem plinire, înfimţându-se un spital al beţivilor Banca b. ung. 4% --- .----
de multe-orî bucatele de pe foc
scumpirea cea repede a bucatelor, ne în­
când ele ferb fără se aştepte mult pc insula Walaum care se află in lacul
}
grozim când gândim că ore poporul din Badoga.
ca se se recescă. Acest obiceiu înse B u r s a d e B u c u r e s o l
Câmpiă cu ce seva susţine şi de unde îşi va Neguţătorii s’au îndatinat a-şl duce
e fbrte stricăcios, căci p6te se-şî
pute plăti mulţimea dărilor în anul acesta, aoolo fiu beţivi, ca astfel fiind despărţiţi din 17 August n. 1897.
atragă cele mai grave bdle de sto­
fiind şi aşa de tot sărac? de lume şi puşi sub îngrijirea unor călu­
Y. mac de acolo d. e. cataro de sto­ gări să se indrepteze. Pe acâstă insulă Scad. Cu
mac. S’a constatat că în cele mai "V alorl Do­ bânda. cup. bani
gata
multe caşuri, bucătăresele, cari au âmenii beţivi sunt supuşi unor reguli fârte
Insciintare. pântecele mai umflat nu-1 au din aspre, beuturl spirtuâse la niol un cas nu Rentă română perpetuă 1875 5% Apr.- Oct. 102
pot fi duse pe insulă. 6menu internaţi în Renta amortisabilă . . . . 6°/ 101. V,
grăsime, ci din causă că sunt bol­ „ „ (Impr. 1892 . . . 0
„Reuniunea femeilor române din spitalul de pe insula Walaam trebue să-şi 5% lan,--Iul, LOO.’A
nave în urma gustărilor fierbinţi. „ „ din 1893 5°/o 77 77 too.v»
3
44
Braşov a înfiinţat, după cum se scie, petrâcă timpul cu lucrul şi, afară de aoesta, „ „ 1894 int. 6 mii. 5°/„ Apr.-Oct, 93 /4
De aceea recomandăm cu stăruinţă,
uu internat, cu scop de-a instrui fetiţe călugării mai au asupra lor şi o influinţă „ „ (Impr. de 32. V2 mii. 4% iau,-Iulie 88 74
ca se nu se mai guste bucatele fer­ „ „ (Impr. de 50 mii. 47o 89.7,
din clasa de mijloc a societăţii românescl morală. De regulă bărbaţii tineri beţivi, „ „ (Imp. de 274 m. 1890 9J 'U
binţî pănă ce nu se vor reci. 4%
„ „ (Imp. de 45 m. 1891
4°/o 77 71
în menajul casei, precum şi în diferite lu­ oarl suut transportaţi pe acea insulă, toţi „ „ (Im. de 120 iul. 1894 4% 89.74
89 7
cruri de mână, ce cad în sfera unei bune se vindecă. „ „ (Im. de 90 mii. 1896 4% 89— 4
econome. MULTE ŞI J)K TOATE. Oblig, de Stat (Conv. rurale^. 6% lai-Nov. 102—
Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 10 ------
Reuniunea întreţine şi subvenţioneză Oblig, comunei BucurescI 1883 5 °/° lan.—Iul.
acest internat cu o sumă considerabilă, împăratul Germaniei. POŞTA REDACŢIUNEI- „ „ ,. din 1834 5°/n Mai-Nov, ------
„ „ „ din 1888
5% iun.-Dec,
numai ca să p6tă primi fetiţe cu taxa cât P-lui G. Gli. în B. Bistriţa. Istorisirile cu­ ., „ „ din 1890 5 /o Mai-Nov. 97 7 4
0
împăratul stă în suita sa în nesoe re- Scrisuri fonciare rurale . . . 5°/ lan.-lulie 9 2 Vs
se pote de scăcjută. prinse în articuluL „învăţături morale“ din N". 72 0
laţiunl, cu care se află cine-va cu semenii „ „ urbane BucurescI 6°/ 0 83 7s
In acest Internat se învaţă: a) a pre­ al foiei nostre nu sunt a se considere ca luate din 77 >7 77 77 5 7« )i n 91.7»
lui. ţPe bordul yahtului se plimbă adesea vieţa practică. Prin urmare întrebările DV. sunt „ „ ,, Iaşi . .
găti tot felul de mâncări; b) a spăla şi a 5% 84.7»
--,—-
ori ou unii din aoeştl domni la braţ în- de prisos. Oblig. Soc. de basalt artificial 6°/o 71 71
călca tot felul de albituri; c) a croi şi a V.N.
treţinându-’l cu diferite convorbiri plăoute. D-lui I. c. în Szkudvâr. Pentru 45 cr. ve Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v. --,---
cose cu maşina tot felul de albituri şi vest­
Majestatea sa iubesoe societăţile vesele şi putem trimite francat noua scriere: Ortografia JRo- Banca Naţion. alt. div. 86— 500 într. v. 1860
minte; d) a cultiva legumi, şi ey reguli mână“ de V. Dumbrava. In acesta veţi afla pove­ Banca agricolă............................. 500 150 v. 331—
petrecerile neviuovate. Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 4 8 —
hygienice. ţele dorite pentru a scrie bine românesce, după
Cu ocasia unei escursiunl spre Nord, legile fonetice. Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 463.--
Pentru complectarea cunosciinţelor a părăsit adese-orl yahtul împreună ou Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 350—
154.—
Soc. Rom. de Constr. ult.div.151. 250
câştigate în şcolă, s’a introdus şi o şcolă suita Sa duoendu-se la un loo dosnic unde Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 107—
-1
„Patria Soc. de asig. uit d. 4 lei 100
de repetiţie prevăzută în legile statului păsările mărei au fost martori, oum mo­ Gălexxd.ar-u.1 septernânei. Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 ---
_
pentru copile dela 12—15 ani. narhul unui puternio imperiii, împreună ou AUGUST. are 31 (file. MĂSĂLAR. „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 îoo-, --. —
Soc. de fur. militare u. d. 60 lei 300 _.---
In acâstă şcâlă să va propune: toţi cari îl îusoţeau, şi-au soos oismele şi ,,Bistriţa“ soc. p. f. hârtii 30 1000 --.---
pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor.
Societ. p. const. de Tramways 20!
săp, oiorapii intrând pănă la o distanţă 6re-oare
Limba română în 2 cursuri â 2 6. •P® 20 franci aur •7 77 — -
Limba maghiară . 2 7? 7) 2 71 77 77 în mare, de unde aruncau pietrile în dea- Dum. 10 S. m. Laurenţiu 22 Timoteiu
Limba germână . 2' 77 7) 2 77 77 77 iungul suprafeţei apei. Luni 11 S. Eplu, C. Nifon 23 Filip S C O M P T U R Î :
Aritmetica . . . 2 >9 77 2 79 77 77 Pănă şi marinarii oontribuesc la pe­ Merţl 12 M. Foţiuşi Anich. 24 Bartolomeu
Istoria şi Geografia 2 2 trecerea împăratului. Ei sunt toţi bine Mer. 13 Cuv. păr. Maxin 25 Reg. Ludovic
77 7) 77 77 77 Joi 14 S. prof. Aiichia 26 Zefirin pp.
Istoria nat. şi fisiea 2 1 aleşi, şi se disting nu numai prin capaci­ Banca naţ. a Rom. 5°/o Paris . . . . 2 %
7) 7) 77 77 77 Ym. 15 f Ador. f’r. (daria 27 Iosif Avansuri pe efecte 6 Petersburg . .
7o
Reiigiunea. . . 2 71 7) 1 77 77 77 tatea si buna lor conduită, dar posed şi Sâm. 16 Ad. ic. Dlui Dion 28 Augustiu Casa de Depuneri 572 Berlin . . . . 47,7o u / o

3
Desemnul . . . 1 curs 7) 1 77 77 77 taleDte de artişti, scamatori eto. Unii din Londra . . . . 2°/o Belgia . . . . . . . 3 7 o
V iena.................... 4—
Elveţia .
Scrierea . . . 1 7) 77 1 77 77 7) ei sunt buni acrobaţi şi jongleri, pe oând Cursul la bursa din Vîena. 37 %
2
Cântări . . . . 1 n 77 1 n 77 77 alţii îmbrăoaţl ea fete sunt admiraţi pentru
Gimnastica . . 1 n 77 1 77 77 79 oânteoele lor umoristioe. Majestatea Sa iu­ Din 20 August 1897. Proprietar: Dr. Aurel Mureşiauu.
11
In acest „Internat să primesc fetiţe bind însă sportul, înourajâză pentru acâsta Renta ung. de aur 4% . . . . 122.60
române, cari vor fi absolvat cel puţin 3 şi pe omenii lui. Renta de corone ung. 4% . . . 100.10 Redactor responsabil: Gregoa*iu Maior.