Page 33 - 1897-08
P. 33
Msstim, AdstelitnttuH, ;) &aîeta" iese în flă-care iii.
ÎÎ fiţiliEMî ADonamenie peiirn Austro-Dngaria:
Ss»şnv j:5.«ta msA'Q JSî*„ 30, Pe un an 12 fi., pe şese iuni
5
6 fl., pe trei luni 3 fl,
H>ivS.saxi sie&E.saafr» ati to
psteaouo. — ilwjascsrjptrt ivit 8® N-rii de Dumlneoâ 2 3. pe an.
_<i6ri*aa4. Pentru România si străinătate:
IUSERAYE se primeao la Atiml- Pe un an 40 francii, pe şăse
fllstraţlsne în Braşov ţi 1» »iî- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
saa.46rele Blrowr! da anuHulurl: N-rii de Duminecă 8 frnnot.
tn TioHR: 2f. Duatt, Ktmrith
SkhaUk, Rudoif Mosm, A. OpfxUkt Se prenumără la tdte ofioiele
Kaohfolgei; An ian Oppeiik, J. poştale din întru şi din utarâ
Bar.neocr, In Budapesta: A. Y, şi la dd. colectori.
Soldbergerg, Xckstr.n Bemat: In i^uarnoitm pentru Biasor
Bnonresei: Igencc Savcu, Suo- administraţiunca, piaţa mare,
cursale de Bonmanie; tn Hara- târgul Inului Nr. 30 etagiu
harg: Karoivt «fi Ixehmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ineorţlunllor: o jeriă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gormond pe e colină 6 or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbira. pentru o publi A 1 T T J L 31.22- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Keolomo pe pagma a 3-a o tele cat şi inserţiunile sunt
seria 10 or. sin 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 177. Braşov, lum-Marţî 12 (24) August 1897.
0 conferenţă de împăcare. o nouă seriă de demonstraţiuni ale Raport general II. Scdla Asociaţiunii. Scol a civilă de
Germanilor în contra stăpânirei, ase fete cu internat şi drept de publicitate a
despre activitatea comitetului central al „Aso-
Planul guvernului austriac de a menea celor dela Eger, Căci şi la Asooiaţiunii se află în normală desvoltare
încerca se împace pe Germani cu Ascb s’a aşteptat, ca cu totă opri eiaţiunii transilvane pentru literatura română şi spre deplina mulţămire a tuturor faoto-
cultura poporului român“ în decursul anului
Cehii din Boemia este în ajun de-a rea şi cu tătă concentrarea de gen- 1896. rilor competenţi. In anul soolar 1896/7
se esecuta.^ Insu-şî ministrul-preşe- darmeriă din tote părţile, să vină :«r au fost înmatriculate 78 eleve, anume: 67
— Estras din raportul oficial.
dinte Badeni a conchiămat filele mii de Germani din tătă Austria şi în cursurile ordinare şi 11 în oursul com
acestea o conferenţă de împăcare să protesteze trecând chiar pe teri 1. Şedinţele comitetului. In decursul plementar, împreunat ou soola civilă, şi
cu acest scop. Conferenţă se va în toriul bavares. cum s’a întâmplat în anului 1896 oomitetul central a ţinut tdte au urmat cursurile regulat păuă la
truni Joi înainte de ainâcjî în pala cjilele adunărei dela Eger. 21 şedinţe, 12 ordinare, 9 extraordinare. finea anului şcolar. In internatul sodlei au
tul presidiului de miniştri din Viena. Piarul „Politik pâte să aibă Procesele verbale din şedinţele comitetului fost adăpostite în anul amintit 52 eleve,
44
Invitările s’au trimis preşedintelui dreptate când cjice, că flascul con- s’au publicat consecutiv în organul de pu- dintre cari 4 au freouentat sodla elemen
dietei boeme, principelui Ceorge ferenţei de împăcare este dinainte blioitate al Asociatiunii. Numerii exhibitelor tară a Reuniunii femeilor române din Sibiiu.
Lobkowitz, precum şi conducătorilor sigur. Şi noi credem, că acea con în 1896 au fost: 556 (1895: 670). Instruoţiunea s’a provădut între mar
tuturor partidelor cehe şi germane, ferenţă, chiar de va fi cercetată şi Intru eseoutarea ooncluselor adunării ginile planului de învăţământ prin oorpul
representate în acea dietă. Aceste de unii şi de alţii, nu va duce la generale din 1896, ţinută în Lugoş, sub didactic din anul preoedent, din sînul că
căpetenii ale partidelor vor ave se nici un sfîrşit. Organele acreditate semnatul comitet are ondre a presenta ur- ruia domnişora Eugenia Iovesou, după praxa
hotărască, ce bărbaţi de încredere ale ambelor părţi constată, că nici m&torele raporta speciale cu exhibit sepa de un an, a fost întărită definitiv în postul
se fiă admişi la conferenţă. Germanii, nici Cehii nu vor să ce rat, şi anume : său de învăţătdre ordinară, conform §. 9
In urma acesta, comitetul ese- deze din postulatele lor capitale, 1. Relativ la auţorisarea oomitetului din Statutul de organisare al soâlei, cu
cutiv al partidei Cehilor tineri a cari se învârtesc în jurul ordonanţelor oeutral de a publioa ooneeoutiv premii pen data 29 Octomvre 1896; âr direotorul pro-
ales pentru conferenţă de împăcare de limbă. Cei dintâi, spune „Bohe- tru tractate poporale şi scurte asupra ma visor al sodlei Dr. Vasile Bologa, instituit
pe deputaţii Herold, Cregr, Pacak, mia“, stau morţiş pe lângă cererea, teriilor, ce ating mai de aprâpe relaţiile în acâstâ calitate la 11 Ootomvre 1893, de
Kaizl, Podlipny şi Adamek, avisân- ca să se casseze mai întâiu amin ţărănimii române din domeniul dreptului asemenea a fose numit definitiv în aoest
du-i se afle părerile guvernului şi se titele ordonanţe, ca Germanii să publio, administrativ şi privat al statului, post ou data 17 Iuliu a. c., şi prin acâsta
primâscă comunicările lui, fără a pâtă intra serios în tratările de îm cari tractate să se desfacă cu un preţ oât s’au îndeplinit întru tdte disposiţiile Statu
lua hotărîrî obligătâre, deârece aşa păcare, cei din urmă declară prin mai ieftin pentru popularisarea ounosoin- tului (§. 9) ou privire ia instituirea perso
44
cevaşî nu admite organisaţia par „Narodni Listy , că Cehii nu vor ţeior de drept. nalului didactic al sodlei.
tidei. renunţa sub nici o condiţiune la in 2. Relativ la propunerea d-lui Gavril Comitetul a exerciat dreptul său de
Deputaţii germano-boemî vor troducerea celor două limbi ale ţă- Pop, canonic în Blaşiu, de a se lua dis- supravegfiiare prin delegaţii săi: D-l Dr.
ţine în decursul cjilei de acjî, Luni, rei în tăte oficiile publice, ceea ce posiţii pentru oa să se ajutore pe viitor şi Ilarion Puşoarin, vioe-preşedinte, şi D-l Io-
o întrunire în Praga, oare va de este identic cu susţinerea disposi- şcolele nostre poporale din mijlooele Aso- sif Steroa Şuluţiu, membru al comitetului,
cide, ce răspuns să se dea la învi- ţiunilor capitale ale ordonanţelor de oiaţiunii, oare propunere s’a predat comi şi constată, că mersul învăţământului, spi
vitarea guvernului pentru conferenţă limbă. tetului oentral pentru opinare. ritul sodlei şi internatului a fost deplin
de împăcare. întrebarea, ce ne interesâză şi 3. Relativ la statutele modifîoate ale mulţămitor.
Nu se scie deci pănă în mo pe noi fărte mult este: ce va. urma Asooiaţiunii, înaintate ou data 27 Martie
mentul de faţă, decă Germanii vor după flascul conferenţei de împă a. c. ministeriului regeso de interne pentru III. Averea Asociaţiunii. Din raţioci-
primi invitarea său nu. In oaşul din care, concbiămate de guvern ? „Po provedere ou oleusula de presentare. niul fondurilor Asociaţiunii pe anul 1896,
44
urmă se’nţelege, că conferenţă de litik crede, că în caşul acesta nu In legătură cu aoestea se înaintâză compus de cassarul Asooiaţiunii, esaminat
Joi ar fi zădărnicită. Se şi pare, că se va mai conobiăma în sesiune încă onoratei adunări generale, spre com şi aprobat de comitetul central, se constată,
guvernul se teme de-o astfel de extra-ordinară dieta boemă. Minis- petenta resolvire, următorele exibite se oă peroepţiunile fondului general în 1896
1
au fost: 42,121 fl. 93 or., erogaţiunile :
eventualitate şi de aceea organele trul-preşedinte Badeni va fi pus îna parate: 1) Raportul oomitetului oentral
lui declară înainte, că conchiămarea intea eventualităţii: ca seu să se re pentru zidirea unei oase naţionale pe noul 35,675 fl. 86 or., resultând la finea anului
un sald de: 6446 fl. 07 or.
amintitei conferenţe nu este a se tragă, seu să o rupă cu politica sa şo- intravilan, cumpărat în nemijlooita apro
4
privi ca o „acţiune de împăcare '. văitâre de pănă acuma, primind în piere de edificiile Asooiaţiunii, în scopul Averea fondului general a fost la finea
Şi într’adevăr, e cam greu a programul său două puncte capi înfiinţării unui museu istoric-etnografic, annlui 1896: 131,000 fl. 58 or. şi 85.000 Lei.
Intrâga avere administrată de oomi
44
vorbi de-o astfel de acţiune, când tale: „corectura constituţiei şi o preoum şi întru asigurarea unui modest
44
atât din partea germană cât şi din însemnată „lărgire a autonomiei ţă adăpost pentru instituţiunile nostre cultu tetul Asociaţiunii a fost: 160,543 fl. 48 or.
şi 85.000 Lei.
partea cebică, ventilându-se Gestiu rilor austriaco. rale, artistioe şi sociale. 2) Raportul comi
Faţă de anul preoedent un soăcjământ
nea, s’a ajuns la conclusiunea, că In vederea acestei din urmă tetului central pentru ridioarea unui in
de: 15.117 fl. 72 or. în averea mobilă, oeea
în împrejurările actuale anevoiă păte eventualităţi, s’a conchiămat comisia ternat de băieţi, oari freouentâză şoolele
fi vorba de-o împăcare. parlamentară a majorităţii camerei medii în Sibiiu, in sensul donaţiunii de oe este a se esplica prin cumpărarea intra
vilanului din vecinătatea edifioiilor Asooia
întâmplările din cjilele ultime, din Yiena. Acestă comisiune său co 20.000 fl,, fâoută Asooiaţiunii de institutul
ţiunii.
14
escesele din Pilsen, precum şi pie- mitet esecutiv vre să constrigă pe de credit şi economii „Albina din Sibiiu,
Intre venitele extra-ordinare amintim
decile, ce le pune guvernul din nou guvern, de-a primi programul ma din incidentul iubileului său de 25 ani,
stipendiul ddmnei Zinoa Roman, văduvă,
întrunirei partidei radicale germane, jorităţii autonomiste dâcă voesce să serbat în Martie a. o. 3) Propunerea oo
care eoncbiămase o adunare popo mai conteze la sprijinul ei, şi să mitetului oentral de a se fixa termin sta soţiă de advocat in Făgăraş, întemeiat în
ua
rală la Asch, in Boemia, pe c}i creeze o stare parlamentară, la din bil pentru ţinerea adunării generale ordi memoria fericitului său soţ Ioan Roman,
de erî, — de sigur, că n’au contri contră Austria va trebui să fiă gu nare a Asooiaţiunii la Sântă-Măria mică în în suma de 120 fl. pro 1897/8.
Despre fundaţiunea fericitului advooat
buit la buna disposiţiă a Germanilor vernată cât-va timp fără parlament 8(20) Sebtemvre a fiă-oărui an. 4) Abcji-
G-eorge Filep din Tăşnad se notâză şi de
faţă cu conferenţă de împăcare. în cas când Germanii şi-ar continua ob- cerea d-lui Dr. Amos Frânou, advooat în
In nisce momente, când — cum strucţiunea. In caşul din urmă par Sibiiu, de membru în comitetul central al astă-dată numai atâta, oă pertraotarea lă-
s’a arătat la Pilsen — este aşa de lamentul austriac va trebui să fiă Asociatiunii, dto 21 Martie 1897. In nexul sâmântului e încă în ourgere şi represen-
mare încordarea între poporaţiunea disolvat şi va urma, de sigur, o crisă aoesteia s’a luat un punct în programa ac tantul Asooiaţiunii în aoâstă afaoere este
cehă şi germană, încât o cârtă ne ministerială, care nu se scie, cum tualei adunări generale pentru întregirea D-l Andreiu Cosma, advocat în Şimleul-
însemnată dintre doi studenţi, a dat se va mai resolva. locurilor devenite vacante în sînul oomi Silvaniei.
prilegiu 1a nisce escese de stradă, Dintre tăte eventualităţile, noi tetului oentral prin abcjioerea d-lui Dr. Amos IV. Donaţiunî. Din anul de gestiune
în care au fost rănite mai multe credem, că este în interesul egalei Frâncu şi prin răposarea fericitului pro de sub întrebare avem să înregistrăm ur-
persone şi a trebuit să fiă recvirată I îndreptăţiri a poporelor să urmeze fesor şi director seminarial în Sibiiu I6n mâtdrele donaţiunl marinimdse făcute în
miliţia pentru a-le potoli; în asemeni aceea, care va aduce cu sine o ra Hannia. 5) Renunţarea seoretarului II al favorul Asooiaţiunii şi anume:
momente, cji cerQ i e forte greu, dâcă dicală schimbare a stărilor încurcate Asociaţiunii, Dr. Yasile Bologa, din acel 1. 20.000 florenî votate de institutul
nu chiar imposibil de-a vorbi de-o din Austria. Orî-ce aplanare său îm post, cu finea lunei ourente. de credit şi economii „Abina din Sibiiu,
u
înţelegere între Cehi şi Germani. păcare cu mijlâce paliative ar fi nu In fine se observă, că relativ la sti din incidentul iubileului său de 25 ani, ou
Tot aşa de greu este a admite, că mai de acjî pe mâne şi credem, că pendiile şi ajutârele conferite dela Asooia- destinaţiunea de a se crea un fond pentru
guvernului, ca mijlocitor de pace, în Austria au şi ajuns lucrurile la ţiune, s’a susţinut prexa de pănă aci, adeoă întemeierea unui internat de băieţi în Si
li va succede a mulcomi pe Germani un punct, încât nu mai merge cu s’au lăsat în folosinţa stipendiştilor, cari n’au biiu, care sumă se pune la disposiţiă Aso
la viitorea conferenţă, când cu câte cârpăcirile, ci va trebui să se re terminat încă studiile, dâr au dovedit spor oiaţiunii în caşul, când acâsta ar înfiinţa in
va 4ile înamte acest guvern a oprit formeze sistemul de guvernare din bun şi purtare corespuncjătdre. Er stipen ternatul proiectat în decurs de 10 anî.
o adunare poporală germană (cea i fundament. diile vacante s’au conferit de nou pe calea 2. 1000 fl. votată de acelaşi institut
amintită) şi când astfel se prepară s conoursului, în sensul literelor fundaţionale. de credit şi economii pentru trebuinţele
