Page 34 - 1897-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 177—1897.

ourente ale sc61ei civile de fete şi interna­ Er pentru promovarea şi înourajarea traduceri; istorioe 7 originale şi 1 tradusă; tice, de a faoe demonstraţiunî deosebite
tului Asooiaţiunii. aoestei iniţiative salutare, în urma oereri- economice 5 originale; călindare 12; altfel pentru Faure, poporul rus însă va arăta
3. 400 fl., oe se vor realisa din vin­ lor întrate, s’au făcut mai multe donaţiunl de sorierl 4 originale şi 4 traduceri. Total totuşi, că preşedintele Republioei franoese
derea celor 800 esemplare din broşura: şi din biblioteoa centrală a Asociaţiunii în 103 opere, dintre cari 91 originale şi 12 e primit mai ou buouriă, deoât împăratul
Biografia lui Avram lancu, compusă şi tipă­ favorul bibliotecelor nostre poporale din traduoerî. piare şi foi periodice 16, între Germaniei.
rită pe spesele sale de D-l losif Sterca Şu- diferite ţinuturi. cari politice: 4 Z'are cotidiane, 1 f6iă săp­ Pentru a eternisa visita preşedintelui
luţiu şi dăruită Asooiaţiunii ou scop de a Cu privire la despărţământul Gherlei tămânală, 2 foi săptămânala poporale, 4 Felix Faure în Rusia, consiliul comunal
se adauge suma realisatâ la rămasul feri- se observă, oă în Iunie a. o. mai mulţi foi bisericesol politice, 2 reviste soienţi- din Petersburg a deois a orea în Peters­
oitului Avram lancu şi ou alte eventuale fruntaşi români din Gherla s’au adresat ou fioe, 2 reviste literare, 1 foiă umoristioă. burg o stradă ou numele „Faure şi „piaţa
44
ajutâre, oe vor mai iuourge, să se înfiin­ 44
oererea să fiă autorisaţl a oonvooa o con- Jumătate din oărţile tipărite sunt ma­ Parisului . Pentru marinarii esoadrei fran­
ţeze o fuudaţiune în memoria lui Avram ferenţă a fruntaşilor români din aoel ţinut nuale de învăţământ, er restul în cea mai oese sosesc din tdte unghiurile Rusiei oa-
Ianou, oare a testat t6tă averea sa Asooia­ pentru pregătirea luorărilor neoesare întru mare parte sunt destinate pentru poporul douii; aci sunt paohete de oeaifi, aoi de
ţiunii nâstre. In acest obiect, la timpul său, activitatea aoelui despărţământ, în oare de rând. „Cu alte cuvinte *, Z* raportul, tabao, aoi duloeţurl şi haine ou oarl fabri-
06
4
se va înainta raport speoial. scop ou plăoere s’a dat autorisare D-lui „publicul cult român cetesce, relativ, cu mult oanţii ruşi voeso să cinstâscă pe ospeţii
4. 50 11. dela D-l Cavaler Alexandru Alexandru Lemenyi, protopop în Gherla, mai puţin şi jertfesce şi mai puţin pentru din Franoia.
Goian, din Zado^a (Bucovina), pentru sodla şi sperăm, oă în sourt timp vom putâ re­ hrana sa spirituală, decât ţdrănimea română !! In Petersburg, Oronstadt, Peterhoff
44
oivilâ de fete a Asooiaţiunii, în al oărei lata ou mulţămire, oă şi aoest despărţă­ şi Krasnoje-Selo nu se mai aude acum —
internat a fost şi fiica sa adăpostită. mânt satisfaoe intereselor culturale ale Aso­ cum aooentuâză cu vădită satisfacţia „No-
Aplanarea conflictului austro-
44
Y. Membrii Asociaţiunii. La finea anu­ ciaţiunii în sînul poporului român. voje Wremja — decât imnul naţional fran-
lui 1896 au fost: 1) Membrii fundatori: 68 In timpul mai nou şi în despărţă­ bulgar. oes. Numărosele musicl şi oorurl studiază
(1895: 72); 2) Membri peviâţă: 181(1895: mântul Turdei s’au dat semne de viâţă şi In urma autorisării date de ministrul - adecă imuul republican pentru a-1 cânta la
171); 3) Membri ordinari ou taxă anuală: reaotivare. president bulgar Dr. Stoilow, agentul di­ sosirea lui Faure. Tâte oraşele Rusiei vor
774 (1895: 668). N’au dat însă niol un semn de vi‘$v& plomatic bulgar din Yiena Dr. Sirnadjev aduoe pe oale telegrafică omagiile lor pre­
Biblioteca Asociaţiunii. în decursul anului 1896 următorele despăr­ s’a presentat alaltăerl la ministeriul de es- şedintelui Republioei la intrarea sa în oa-
Biblioteoa Asooiaţiunii la finea anu­ ţăminte : Agnita, Betlean, Ciachi-Gârbău, terne austro-ungar, unde a făcut declaraţia pitala rusâsoă, pe când renumitul oraş co­
lui espirat a numărat în general 3345 opuri Deeş, Elisabetopole, Mooiu şi Trei-Soaune. formală, că interwiev-ul publicat de „Lokal- mercial dela Volga Nişnei-Nowgorod va
44
în 9789 tomuri, 5992 broşuri şi 15 harţe, Se constată însă, că unele dintre aoeste anzeiger este ou desăvârşire schimosit. trimite preşedintelui Franciei o adresă.
faţă ou 3306 opuri în 9773 tomuri, 5782 despărţăminte (Elisabetopole, Trei-Soaune, A fost cu totul străină de ministrul Consiliul oomunal din Cronstadt va în­
broşuri şi 15 harţe dela finea anului 1895. ş. a.) reclamă o nouă arondare a cercuri­ president bulgar intenţia de a vătăma pe tâmpina în corpore pe d-l Faure, preeen-
se
La sporirea bibliotecii au contribuit lor, mai oorăspuncjătdre împrejurărilor ac­ Austro-Ungana şi oasa domuităre — Z' tându-i pâne şi sare pe o tavă soumpă de
şi în anul expirat: Academia maghiară de tuale. In acâstă privinţă se vor lua fără agentul bulgar — şi regretă nespus de tare argint.
44
sciinţă din Budapesta, Aoademia română întârziere măsurile de lipsă, în conţelegere modul în care „Lokalanzeiger a publicat Foile rusesoi dedioă călătoriei lui
din BuourescI, Universitatea săsâsoă din Si- cu direoţiunile despărţămintelor, îndată-ce convorbirea din cestiune. Dr. Stoilow n’a Faure în Rusia articull plini de avânt şi
va urma provederea statutelor modificate voit să ZLă altceva deoât 'să protesteze de însufleţire în cari se aooentuâză impor­
biiu, Verein fur siebenbiirgisohe Landes-
kunde, Biblioteoa naţională din Florenţa, cu olausula de presentare. contra faptului, oă pressa ungară şi aus- tanţa viitârei întrevederi dela Peterhoff.
44
Institutul geografio argentin din Buenos IX. Propuneri. Supunând acest ra­ triaoă s’a pronunţat în timpul din urmă „Novoje "Wremja Z>oe, oă inima Rusiei e
Aires, Direoţiunea „Enciclopediei române*, port apreţierii onoratei adunări generale, atât de puţin amicabil asupra unor eve­ plină de buouriă la gândul, că ea a ajutat
apoi d-nii: G. Bogdan-Duioă, S. Liuba şi dimpreună ou adusele sale, rugăm onorata nimente întâmplate în Bulgaria şi pe cari Franciei, naţiunea cea mai cultivată a lu-
A. Iana, N. Nilvan, N. Petra-Petrescu, Dr. adunare generală să binevoescă: a) a lua înşişi Bulgarii le regretă şi oondamnă ho- mei, să-şi oâştige o posiţiune oe i-se cu­
P. Pipoş, Gr. Pletos şi I. Gheţe, Virg. Po- spre soire raportul general pro 1896; b) a tărît. Esprimându - şl ministrul-president vine. Ruşii simt trebuinţa de a dovedi
pescu, Dr. W. Rudow, S. P. Simon, Al. declara membri ai Asociaţiunii pe oei pri­ Stoilow regretele sale asupra aoestui pro­ Franoiei, că apropierea de Rusia este avan-
Stefulesou, Dr. P. Teodoresou, Alph. Tuor, miţi de comitetul central şi provăcjuţl ou cedeu al pressei austro-ungare, n’a putut tagiosă şi plină de bineouventare pentru
Iul. Vuia şi Dr. G. Weigand. Prin sohimb document de legitimare, după consemna­ să nu facă provooare şi la aceea, că şi în Republioă nu numai pe terenul sentimen­
s’au aouirat 28 opuri în 39 tom. şi 9 broş. rea presentată; c) a da espresiune oondo- Austro-Ungaria, oa în orl-şi-care stat din telor.
Prin oumpărare s’a sporit biblioteca ou: lenţei pentru membrii răposaţi ai Asooia­ lume, se iveso uneori astfel de apariţiunl,
14
„Convorbiri literare an. 26, 27, şi 29, ţiunii după consemnarea presentată; d) a oarl în sine sunt de condamnat, dâr cari S O I R I L E P I L E I -
„Gazeta Transilvaniei din 1838—1847 şi da absolutoriu pentru raţiociniile Asocia­ nimenui nu dau dreptul ca pentru ele să
14
44
„F6ia pentru minte, inimă şi literatură ţiunii pro 1896; e) a aproba proieotul de facă responsabile guvernele respeotive, cum — 11 (23) August.
din 1838—1847 şi 1851. In timpul din budget al Asooiaţiunii pro 1898; f) a în­ a făcut pressa austro-ungară faţă de Bul­ Dela Mediaş ni-se sorie, oă banchetul
urmă s’eu luat măsuri pentru oompletarea cuviinţa propunerea referitâre la activita­ garia. Numai şi numai in aoest înţeles a şi concertul, oe se va da ou ocasiunea adu­
ooleoţiunii de cjiare şi reviste, publioân- tea viitore a Asociaţiunii pe teren literar; reflectat ministrul Stoilow la singuratioile nării generale a Asooiaţiunii, va fi în gră­
du-se apel în astă privinţă, la oare mai în fine g) a întregi comitetul central pe apariţiunl din viaţa publică a monarohiei dina otelului „Zum Sohiitzen . Aiol se află
44
mulţi domni generoşi s’au şi grăbit a răs­ restul periodului present (1895—1898), ale­ austro-ungare, fără însă ca prin aoâsta să două pavilione, unul veohiă şi oelalalt nou,
punde, trimiţând în scopul oompletării nu­ gând doi membri ordinari în loourile deve­ fl voita se dimite în asemănări de orl-cefel. numai aoum clădit. Aoeste 2 pavilione sunt
meri singuratiol şi chiar oolecţiunî întregi; nite vaoante şi secretar II al Asociaţiunii. Din tote aceste apare evident — despărţite unul de altul numai printr’un
numele generoşilor donatori se va înregis­ Sibiiu, din şedinţa oomitetului Aso­ Zice mai departe agentul diplomatio bul­ părete de sticlă, oare pe timpul oonoertului
tra în raportul viitor. oiaţiunii transilvane, ţinută în 12 August gar — că nimic n’a fost mai sferă'n de şi al banohetului se va delătura şi aici vor
Dintre publioaţiunile periodice au în- 1897. ministrul president bulgar deoât toomai lua loc oonoertanţii, âr la banchet musi-
curs parte gratuit, parte în schimb pentru Dr. Ilarion Puşcariu m. p., vătămarea Austro-Ungariei; ou atât mai canţii. In pavilionul oel veohiQ va fi ban­
organul Asooiaţiunii „Transilvania urmă- vioe-preşedinte. mult a fost străin de el intenţia de a de- chetul, unde înoap comod 180 de persone.
44
44
târele: „Arehiva , organul societăţii soiin- Dr. Yasilio Dologa m. p., nega reverinţa cătră acea persână mai In pavilionul oel nou se vor afla 6speţii,
ţifioe şi literare din Iaşi, „Biserica şi Şo61a“ secretar II. înaltă a monarhiei, faţă de ale oărei vir­ oarl nu au voie a oheltui 2 fl. 50 de per-
r
14
din Arad, „Controla din Timişora, „Con­ * tuţi neasămânate de domnitor portă cea sână pentru prânZ şi se vor mulţămi nu­
vorbiri literare din Buouresol, „Dreptatea Proiectul de budget pentru anul 1898 mai sinoeră admiraţiune şi de a cărei bună mai ou o supă şi o friptură, oarl mânoărl
44
44
44
din Timişâra, „Economia naţională din se cifrâză la fondul general cu 11,730 fl. voinţă voesce să se bucure şi pe viitor nu vor costa mai mult de 50 or. AoeştI
Buouresol, „Familia din Oradea-mare, 40 cr. venite şi tot atâtea eheltuell. Intre atât principele cât şi guvernul bulgar. vre-o 250 ospeţî câţi vor înoăpea în salo­
44
44
„F6ia dieoesană din Caransebeş, „Foia de cheltuell se află şi următârele remunera- Dr. Stoilow nu numai oă nu şovăesce nul nou, vor fi despărţiţi în timpul ban­
44
Duminecă din Timişâra, „Gazeta Buoovi- ţiunî: seoretarul I 400 fi, seoretarul II a faoe aoâstă declaraţia, ci, în oalitate de ohetului de oătră oei din pavilionul vechiă,
44
nei“ din Cernăuţ, „Gazeta Taansilvaniei 300 fl., oassarului 200 fl., biblioteoarului şef al guvernului bulgar, îşi ţine de datoriă numai prin musioanţi. La concert, la pe­
44
din Braşov, „Telegraful român şi „Tri­ (care pănă acum a avut numai 120 fl.) 200 a oombate acele false insinuaţiunii, cari au trecerea ou dans în sala de şedinţe, la
44
buna din Sibiiu. fl., oanodistului 300 fl., simbria servitorului provocat incidentul regretabil din oestiune. prânZul oomun în 28 1. o. preoum şi la es-
In urma acestor enunoiaţiunl se crede,
Depositul de cărţi a scăzut în anul (oare mai înainte a fost 180 fl.) 240 fl ; ouraunl nu va fi nici o deosebire ou pri­
1896 în total ou 303 tomuri şi 126 bro­ apoi spese de oanoelariă, luminat şi în- oă conflictul diplomatio dintre Austro-Un­ vire la gruparea ospeţilor. Cei ce voeso
garia şi Bulgaria s’a încheiat. u
şuri, cea mai mare parte date în schimb oălcfit 300- fl. eto. In total, susţinerea să ia parte la banchet în Z’ a de Sf. Ma-
ori dăruite pentru biblioteci poporale şi mai biuroului central e preliminată cu 1940 fl. ria, să se grăbâsoă a avisa despre aoâsta
puţine depuse spre vencjare. oheltuell. pe oomitetul arangiator, oăcl înscrierile
* Felix Faure în Rusia.
VII. Fublicaţiunî literare. Referitor la pentru banohet se pot faoe numai pănă
prOduoţiunea nostră literară şi la aotivita- Fdrte voluminos este raportul seore­ Din Petersburg se scrie, oă pentru Joi la 8 6re sâra.
tea literară a Asooiaţiunii pro 1896/7, se tarului I privitor la „producţiunea literară primirea preşedintelui Republioei franoese
presentă un raport special al seoretarului română în Transilvania dela 1 Iulie 1896 Escesele din Pilsen. Escesele petre­
s’au făcut şi se fac în capitala rusâsoă mari cute în 19 August în oraşul Pilsen din Bo-
I. al Asociaţiunii. pănă la 1 Iulie 1897. Aoest raport va să
pregătiri. Felix Faure va ocupa apartamen­ hemia — renumit şi prin esoelenta bere, oe
VIII. Despărţâmintele Asociaţiunii. Din­ cjioă se refere la un alt period de timp şi tele marei ducese Olga Nioolaewna. Ţarul se fabrică acolo şi oare pârtă numele ora­
tre 33 despărţăminte ale Asooiaţiunii, des- nu la aoelaşl period, la care se referă şi va primi pe preşedintele Faure la Cron- şului locuit în majoritate de Cehi, âr în
vdltă aotivitate lăudabilă în sînul poporu­ raportul general al oomitetului (1 Ian. 31 stadt. De aiol vor merge în trăsură des­ parte mare si de Germani — semnalate şi
lui nostru următ6rele: Abrud, Alba-Iulia, Deo. 1896). Datele cuprinse în raport pri- chisă la Peterhoff, unde va fi prânZ şi prin telegraf, şi-au luat începutul dintr’o
Bran, Braşov, Brad, Blaşiu, Cohalm, Deva, veso nu numai producţiunea literară din oină, er sera representaţiă de gală în tea­ oârtă între doi studenţi. Un student ger­
Dioio-Sân-Mârtin, Făgăraş, Haţeg, Mediaş, Transilvania, în sens striot, oi şi pe cea trul palatului. A doua Zi) Faure va merge man medicinist, sâu mai bine Zis un Jido-
Murăş-Ludoş, Mureş-Oşorheiu, Năsăud, Re­ din Bănat şi părţile ungurene. la Petersburg, unde va fi salutat de repre- vuţ, oare faoe sfară ou naţionalismul său
ghin, Orăştie, Sebeşul-săseso, Selişte, Si­ După oonstatările din acest raport, sentanţa oraşului, va visita oatedrala Petru german, a lovit pe un student ceh ou nu­
biiu şi Şimleul-Silvaniei. numărul cărţilor tipărite în acest an a fost şi Pavel şi va primi corpul diplomatio. In mele Sohmidt cu bastonul. Oel din urmă
In speoial este de remarcat, că în mai mare ca în anii de mai înainte, âr în Ziua a treia se va da în onorea dspelui afirmă, oă văZend la studentul evreu tri­
unele dintre despârţămintele amintite s’au speoial faţă ou anul 1895 — 96 a fost frances o mare paradă militară, apoi se va color german oa lentă peste piept, a surîs.
înfiinţat deja, conform statutului şi regula­ aprdpe îndoit de mare. Anume s’a tipărit: lua masa în sala lui Petru cel Mare dela Studentul evreu însă afirmă, oă vre-o trei-
mentului, mai multe agenturi oomunale şi opere didactice şi şcolare 39 originale şi Peterhoff. patru inşi au sărit asupra iui oa să-i rupă
biblioteci poporale, atât de folositore pen­ 4 traduoerî, opere biserioescl 10 originale; In general se observă, că lumea ofi­ lenta de pe piept; atunci el a dat într’u-
tru trebuinţele poporului nostru. beletristioe şi poporale 14, originale şi 3 cială rusesoă se feresoe, din motive poli­ nul ou bastonul, dup’aceea a fugit şi s’a