Page 35 - 1897-08

Nr. 177.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

ascuns intr’o farmaciă. Se adunaseră mulţi Dr. D. Severeanu din Buauresol a presen- sdrobiţi. Mohamedanii s’au deşteptat din despre bărbaţi, ţinem a publioă şt părerile
bmenl, pănă-oe a venit poliţia să-l duoă tat şese studii şi anume : 1) Utilitatea ra­ somnul lor şi într’o mână ou sabia, în- femeilor despre bărbaţi.
pe Hartmann — aşa se numia studentul ji­ delor X în chirurgie. 2) Procedeu nou pen­ tr’alta ou coranul sunt gata a întră în foo O revistă englesă pusă următârea în­
dov. Poliţiştii au fost maltrataţi de mulţime tru reseoţiunea maxilarului superior. 3) Des­ pentru Islam. Domnitorul lui Kabal (emi­ trebare femeilor: De oe etate trebue să
şi numai ou greu a scăpat Hartmann de-o pre fragmeutaţia spontaneă a caloulelor rul afganistan) ne va libera de sub jugul fiă bărbaţii, oa să le placă femeilor mai
bătaie grâznioă. El a fost dus la primăriă urinare. 4) Modificări de instrumente şi nouă creştinismului. Majestatea Sa îşi organisâză mult?
unde pentru propria sa siguranţă fu ares­ instrument de ohirurgie. 5) Procedeu nou aoum glâtele. îndată ce se va întâmpla Omul ar fi oredut, oă fiicele sfiiciâse
tat. Pe strade esoesele se mâriau şi erau pentru a opera un beo-de-liâvre. 6) Despre aoâsta, va străluci ârăşl gloria Islamului ale lui Albion ou greu ar fi putut răspunde
îndreptate mai ales în contra Jidovilor, trei forme de cusutură în ohirurgie. dela un oolţ pănă la altul al Indiei. Emirul acestei întrebări delioace, nenumăratele răs­
cari în piaţă fură insultaţi. Tot mai multă şi-a adunat pe toţi molahii, să se sfătuâscă punsuri însă adeveresc oontrarul. Miss Ked-
Donaţiuue. Decedatul Ion Rădulescu,
lume se aduna şi tot mai mare era turbu- cu ei despre jelaă (răsboiul sfânt). Molahii dle sorie, că dâoă un bărbat voesoe să
proprietar în Buouresol, a lăsat prin testa­
rarea, păn’ce a venit o companiă de sol­ s’au învoit. Acum fiă-oare soldat mohame- plaoă unei femei, trebue să aibă etatea
ment oomunei Bucuresol trei imobile ou
daţi şi a ourăţit looul. Perestrile dela si­ dan îşi va soi face datoria. Ce frumose între 30 şi 45 de ani. Mai ’nainte de tote,
condiţiune, oa pe looul uneia din ele co­
nagoga evreâsoă şi dela mai multe birturi speranţe!“ bărbatul mai tînăr de 30 ani, nu soie pe
muna să olădâsoă o şoâlă.
ma
•evreesoî au fost sparte. Iu 4 următâre Pressa din Constantinopol înoă scrie deplin a stima o femeiă; a doua, oă atunci
n’au mai fost turburârl, dâr iritaţiunea în Decoraţiă refusată. ţ)iarului parisian artioull îufiăoăraţl despre mărirea Islamului, cel mult numai unei femei îl pote plăcea
popor a fost tot aşa de mare. Prin afişe „Gaulois* i-se comunică din Petersburg, dâr tot-odată faoe atent pe poporul musul­ de el, sâu alt-oum obosit şi înşelat se re­
primarul, ou referire la estra-ordinara iri- oă prinţul Ludovic Napoleon a refusat or­ man la datorinţele lui. Aoeste datorinţe, trage. Tot astfel sorie o a doua femeiă tî-
taţiune, a oprit purtarea de insemne stu­ dinul vulturului-negru oferit de împăratul după ofioiosa „5aâa7î , sunt următârele : nără: Tăria oaraoterului şi a voinţei sunt
u
denţesc!, de pantlicl tricolore, chipiurl etc. Wilhelm al Germaniei. Prinţul a motivat
„A sprigini tronul oalifalui, fiind-oă astfel de calităţi our8giâse, cari în mod
ua
In 4i esoeselor au fost sparte ou totul acest refus prin faptul, oă el nu este decât acesta este puterea netăgăduită a Islamu­
neresistibil atrag pe femeiă, âr la oopiil de
319 geamuri, şi numai la sinagogă s’au simplu oolonel, care n’are dreptul de a lui. Sţindardul aoestuia este apărat de 300 seos bărbătese abia sunt desvoltate aoeste
spart trei ferestri din cele mai mari şi 26 primi o deooraţiă atât de înaltă. milione de mohamedanl, pe cari îi lâgă de calităţi.
mai mioî colorate şi împodobite. Cu deose­ daltă legături neînfrânte. Dintre tâte sta­
Memorandul Armenilor. O telegramă Miss Clorinda afirmă, că o femeiă de
bire a fost bombardat otelul „PilsenerhofT**. tele mohamedane, cari s’au format de 14
din Constantinopol spune, oă t6te ambasa­ 30 de ani se pâte îndrăgosti într’un bărbat
Aoest otel, ca şi oasa reuniunilor germane, vecurl înoâoe, numai imperiul turoeso a
dele şi oonsulatele de aoolo au primit un de 20 de ani, dâr în el nu află alt-oeva,
a fost încungiurat de un oordon militar. Cu rămas şi a umplut lumea aoum ou spaimă,
memorand scris în limbile franoesă şi en- deoât un însoţitor, oa şi un oâna frumos,,
tâtă oonsignarea miliţiei nu s’a putut pune acum ou mirare. Chiar şi Coranul impune
glesă şi isoălit de „Comitetul oeutral al mare şi voinic. Mai multă preferinţă are
stavilă bombardării oaselor şi fabrioelor fidelitate oătră marele Calif, oare apără
alianţei revoluţionare armene". Memoran­ un bărbat de 40 de ani.
evreescl. In piaţa Ring erau mii de 6menl Islamul în privinţa morală şi materială şi
dul di între altele, că deore-oe tâte pla­
00
adunaţi, mulţimea rîdea şi batjoourea pe eseroită binefaoerl faţă de toţi musulmanii Cu frumseţea, dio femeile englese, nu
nurile de reformă au rămas pănă aoum
soldaţi. din lume". merg departe bărbaţii. Ele dic: dâoă mintea
neeseoutate şi situaţia Armenilor e ne mai şi oaraoterul bărbaţilor sunt slabe, atunol
Conferenţa episcopescă. Episoopii oa- suportabilă, aoeştia vor porni o nouă acţiune Din tâte aoeste isbuonirl ale fanatis­ frumseţea lor dispare. O dama engleză
e
tolicl, 4i° „Hirosarnok", se vor aduna în pentru validitarea intereselor lor de liber­ mului musulman se pâte deduoe, oă în 4ioe, oă frumseţea bărbătâsoă numai în
oonferenţă la Budapesta sub presidenţia tate oetăţenâsoă şi personală. Orientul depărtat vor urma de nou re­ etatea bătrânetelor are o adevărată putere
primatelui Vaszary, pe la mijlooul lui Sep- volte sângerâse. Mişoarea se arată mai
Anarchistul Angiollito, oare a stîns ameninţătâre în India. Cete fanatioe de mo­ fermeoătore. Aoel bărbat, oare voesce să
temvre o. Obiectul principal al desbaterilor
viaţa ministrului spaniol Canovas, a fost hamedanl au înoeput să cutriere ţinuturile câştige graţia femeilor, să nu pârte barbă
va fi causa autonomiei oatolioe.
esecutat alaltăieri la 11 ore a. m. — Din de nord ale Indiei, şi armatele englese s’au mare.
Honved contra germanismului. Foile Yergere se anunţă, că poliţia a arestat pe retras între şanţurile fortăreţei Lookhardt, Care voresoe a fi Don Juan, să nu
unguresol din vestitul Seghedin publică ou Giussepe Boşi, urmărit de poliţiile Franoiei, neputând da piept pe teren desohis ou ini­ grigâsoă prea mult de sănătatea sa. Cine
mare satisfaoţiă un act de „vitejiă" ungu- Italiei şi Spaniei. De asemenea în Lisabona se teme de îngheţate, ca să nu i-se râoâsoă
micul mult mai număros. E fârte probabil,
resoă săvârşit de generalul de honved! a fost arestat şi Italianul Bicci, bănuit a fi oă în curând vom audi ârăşl despre lupte stomacul, oare nu ojinâzâ, oa să nu-şl
Gaudernalc de aoolo. Generalul a fost visi- prietin ou Angiollito. sângerâse în Orient, provocate de fanatis­ strioe apetitul sâra la oină, oel-oe nu în-
-tat Jilele trecute de oătră doi membri ai mul sălbatec al Mohamedanilor. drăznesoe a şede sâu a umbla prin ârbă
orfeului german din Seghedin, rugându-1 Congresul feminist. Congresul feminist umedă: acela înaintea femeilor e om bă­
să permită musicei honvedesc! a da oon- a fost oonvocat de Liga belgiană pentru trân, fiă el cât de tînăr. Un bărbat atunol
curs unei representaţii festive. Generalul, drepturile femeei. Au luat parte la oongres A v i s. e bătrân, când invidiâză sâu chiar urăsoe
oare mai anii trecuţi a fost comandantul domne şi domnişâre instruite, din Belgia, pe cei tineri. Nu după numărul anilor se
unui regiment de husari din armata co­ Anglia, Franoia, Germania, Spania şi Aus­ La şcola (le fete a „Reuniunei femei­ socotesce bătrâneţea unui bărbat, oi după
mună şi oare nio! adl nu soie limba ma­ tria. Aoest oongres a avut un caracter ou lor române Selăgene" din Şlmleu, însorie- sohimbarea naturelului şi a simţemintelor.
ghiară, a răspuns artiştilor german!, oă nu totul soiinţifio şi social. S’au oetit ranorte rile pro 1897/8 se vor faoe din 1—6 Sep- Multe dame nu pot suferi, oând băr­
le pâte satisfaoe dorinţa, deârece musioa lungi, discursuri elocvente, şi s’au atins o temvre st. n., âr prelegerile se înoep în 6 baţii din jurul lor politisâză. Bărbatul să
honvecjâsoă nu e potrivită pentru repre­ mulţime de oestiunî importante, dâr con­ Reptemvre st. u. nu fiă prea ingenios, deoreoe femeilor le
zentaţii germane. Şi de altoum — d* 30 0 1 gresul s’a ferit să emită vre-o dorinţă ex­ Pentru trei eleve se publioă câte un plaoe atunol, când bărbatul ascultă de ele
— noi suntem aici pentru a sufoca curentul presă, să ia vre-o hotărîre precisă. S’a ce­ stipendiu de câte 15 fi. v. a., cari se vor ori şi oe luoru serios. N'ol odată să nu se
■german. — Scurt şi ouprindâtor dâr: hon- rut egalitatea complectă a femeei ou a împărţi, cu înoeperea prelegerilor, elevelor opună bărbatul femeei, dâoă voesce să-l
recurente prin comitetul reuniunii.
vedimea e ohiămată — după părerea ge­ bărbatului; s’a critioat codul oivil în păr­ iubâsoă şi numai despre femei să vorbâscâ.
Este rugată atenţiunea onor. părinţi
neralului — de-a faoe să se prăpădâsoă ţile, în oare este nedrept pentru femei; s’a Aoeste sunt părerile femeilor despre
de a-şl aduoe fetiţele la aoâsta şcâlă, unde
limba germană şi orfeele germane din Un­ oerut dreptul pentru femee de a depune bărbaţi.
va fi supravegheată oresoerea lor româ-
garia. Ciudat rol! mărturiă în aotele civile, de a faoe parte
nâscă.
din consiliile de familiă, de a fi tutrioe.
Preţul grâului se uroă mereu. La O dootorâsă în drept germană a oerut în­ Şimleu, la 18 Aug. 1897. ULTIME SOIRI.
'bursa de oereale din Budapesta maja me- treţinerea oopiilor legitimi şi ilegitimi de Direcţiunea şcolară.
trioă de grâu a trecut peste preţul de oătră Stat, precum şi formarea unei ligi Praga, 22 August. Adunarea par­
13 fi. Astfel de preţ n’a avut grâul dela internaţionale pentru apărarea aoest.ui prin- tidei radicale germane din Asch nu
1882 înoâoe. Preţul săcării tot la aoea oipiu. S’a disoutat ou mare aprindere cău­ P e t r e c e r i . s’a ţinut, pentru-că poliţia n’a pri­
bursă atinge cifra de 9 florini, aşa-deră tarea paternităţei, oerându-se oa copilul Tinerimea română din Bod, lângă mit programul adunării, ce i-s’a pre-
de 15 an! grâul şi seoara n’au fost aşa nelegitim să nu se bucure numai de stric­ Braşov, va arangia Dumineca viitâre, în sentat. In Pilsen au fost arestaţi
de sonmpe oa acum. Pretutindeni se ac- tul necesar, dâr să fiă plasat din punct de 17 (29) August, o petreoere poporală în vre-o 80 de inşi din causă, că s’au
centuâză, că aoestă urcare a preţului ce­ vedere eduoativ pe aoelaşl pioior ou oopilul sala otelului „La Stejar". Inoeputul la 12 opus organelor siguranţei publice.
realelor va dura oel puţin întreg anul, legitim. S’a disoutat asupra libertăţei ab­ âre din di* Intrarea: pentru familiă 55 or., Constantinopol, 22 August. Alţi
dâoă nu mai mult, şi că ea va atrage solute de munoă pentru femee. S’a oerut pentru feciori 40 or., pentru fete 25 cr. doi Armeni, la cari s’au aflat bombe
după sine şi uroarea altor articull de drepturi politioe pentru femei. S’a oerut Petrecerea aoâsta este arangiată de tinerii esplosibile, au lost arestaţi. Se cjicei,
consum. ca să se faoă loc femeei în tâte serviciile recruţi din Bod, oarl lă tâmnă vor avâ să că ei au voit se severşdscă atentate
şi funoţiunile de asistenţă publică. In fine intre în miliţiă. contra ambasadei germane şi ru­
Atentatul din Constantinopol. In filele
s’a mai disoutat asupra copiilor martiri şi * sesc!.
din urmă s’au făout de nou numărose ares­
asupra oopiilor oerşitorî. In urmă congre­ O petreoere de vâră se va arangia
tări de Armeni în capitala turcdsoă. Esistă
sul, oa tâte oongresele, s’a terminat cu ud în favorul biserioei române gr. oat. din
temerea, oă ultimele atentate vor prioinui L i t e r a t u r ă .
banohet, unde elocvenţa femeâsoă făcea Viz-Silvaş la 27 August st. n. a. c. în
ârăşl o nouă seriă de măoelurî asupra po­ In tipografia „A. Mureşianu** din
minuni. arena băilor dela Chireu, (lângă Gherla).
pulaţiei armenescl. Ministrul plenipotenţiar
Intrarea 80 cr. de personă, în familie 60 or. Braşov a apărut: „David Almăşanu, sohiţe
Camion a făout atent pe Izzet-ley, să ia biografice de loan Bopea, profesori*. Asu­
măsurile oele mai estinse pentru a evita Islamul în Asia. Inoeputul la 6 âre p. w. Pentru comitet: pra acestei broşuri, atât de bine sorise,
•măcelurile, cari n’ar faoe decât să produoă Iosif Mureşau preot preşedinte; Teodor
Intre musulmanii din Asia dom soe Muntean v-preşed.; Iân Onoiu controlor; oare presentă şi multe momente de însem­
complicaţiuul serid.m. Cercurile armenesol
de un timp înoâoe mare fierbere şi . as­ Lazar Marţian cassar. Suprasolvirile se vor nătate istorică, atragem atenţianea mai
şi patriarohatul oondamnă atentatul săver-
are
tâmpăr. Mai ales de oând Turcii au învins ohita în d' * Comitetul va fi cu mulţă- ales a număroşilor elevi de odiniâră ai re­
jşit, şi între Armeni domnesoe o mare con-
pe Greoi, ei ored sosit timpul în oare se­ mită dâoă cei invitaţi vor chema pre amioii gretatului David Almăşauu, ,,Nestorul pro-
sternaţiă. Mulţi dintre Armenii arestaţi
miluna musulmană să strălucâsoă de nou şi ounosouţii lor. Damele sunt rugate a-se esorilor români**, al oăruia portret se află
•sunt supuşi ruşi. O mulţime de familii ar­
asupra lumei. Agitaţia e mare ou deosebire presenta în toaletă simplă. pe pagina primă a broşurei. Un esemplar
menesol s’au refugiat în Odessa şi Atena.
la frontiera afgano-indiană, nutrită fiind oostă 30 or. şi se pâte prooura dela ad­
Unul dintre cei trei atentatori, ou numele
de sorierl aţîţătâre. piarul engles „Indian ministraţia darului nostru.
Serhiz, a mărturisit, că el a făout atentatul
Daily News' , ce apare în Calcuta, publioă V a r S e t a t e . *
1
cu autorisarea comitetului central. Până
una din sorierile, cari au fost răspândite Femeile despre bărbaţi, ţlilele treoute
aoum s’au făout 25 de arestări. „Ilespuns la Cartea negră", de Axentie
între moslimli de sub stăpânirea eDglesă. amintisem părerile unor bărbaţi erudiţi
Severu. 364 pag. 8°. Preţul 65 or. (Trimis
Congresul din Moscva. La congresul Etă oupriusul ei: despre femei, acum însă, fiind-că a sosit prin postă 70 or.)
internaţional de medicină dm Moscva d-1 „Duşmanii Sultanului (Grecii) sunt rândul la femei, oa să-şi dea şi ele părerea