Page 37 - 1897-08
P. 37
Mutism A&siiiitritJn», „Saseta" iese in M-care di.
ji Tiporrăilî Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
iSragsv- jînta auur* ffr, 83. Pe un an 12 fl.. pe şose luni
Marinari îsuirasusaSis na «a 6 fl., pe trei luni 3 fl.
/'daiBOs. ~ iUw.asfcript*# ss a* N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
‘vti’Unr.l. Pentru România si străinătate;
iXSEKATE se nrimssc. la Aiml* Pe un an 40 frartol, pe ebse
nlutrnţlunBÎn Bva^ov ţi Iu n/- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
aiătârolo Birouri de «nuntinrl: N-rii de Dumineoă 8 franot.
!n Yiona: X Duios. Ktinrich
Xchakk, Rudolf Slosse, i. Ovptliks Se prenumără la tâte oâciele
Kaohfolnior; jLnton Opptiik, J. poştale din întră şi din aturn
Damxebcr, In Budapesta: 1. V. şi la dd. coleotori.
Boldborgerg, Xckstsin Sumat; în ibi'nameutul pentru Brasor
Hucuroaci: Agtnce Hamt, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oursale de Eoumanie; în Ham- tfirgul Inului Nr. 60 etagiu
bor^: Karoiyt & Livbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul Ineerţlunllor: o aeriă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
Cu dusul în casă: Pe un an
garmond pe 0 coionă 8 oî. ţi.
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
iJOor. timbro pont.ro. o publi-
8 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
3are. Publicări mai. deoa duyiă
tarifă şi Învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Reoiame pe padina a 3-a o tele oftt şi inserţiunile sunt
curia 10 or. sbu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 178. Braşov, Mercur! 13 (25) August 1897.
06
Raportul comitetului Asociaţiunei. s’ar pută c^ că nici nu mai esistă, Dâcă e vorba der, de-a siste- fiind-că ’i s’a presentat un mandat
şi cu tote acestea comitetul le în misa în viitor activitatea Asociaţiu postai adresat în limba română, nu
Voim astăclî se aruncăm o pri şiră mereu printre cele esistente. nei şi decă e vorba ca Comitetul numai că în doue rendurî a refusat
vire asupra raportului anual al co Ba mai mult, chiar între des central să satisfacă pe deplin chiă- primirea mandatului, der şi-a permis
mitetului central al Asociaţiunei tran părţămintele, despre cari se (jicc mărei sale în fruntea acestei socie încă se şi insulte într’un mod infam
silvane, ce l’am publicat erî. raport, că „desvoltă activitate lău tăţi culturale române, atunoî trebue pe trimiţetor.
44
Acest raport, trebue se mărtu dabilă în sînul poporului nostru cu o oră mai înainte să îmbrăţişeze E de observat, că mandatul era
risim sincer, ne-a lăsat cam recî, vedem înşirate de acelea, despre direcţia, ce am indieat’o mai sus şi adresat Comitetului central al Aso
căci n’am aflat într’ensul ceea ce cari nu numai nu se pote (pce, că care este dorită în straturile largi ciaţiunei transilvane, prin urmare
am fi aşteptat. ar fi desvoltat vre-o activitate „lău ale poporului din tdte părţile. Atunci nici că putea fi adresat altfel, decât
Abstragend dela lipsa totală din dabilă , dâr n’au funcţionat de loc, pdte fi sigur comitetul, că va întim- românesce. Se vede înse, că persâna
44
raport a vre-unei lămuriri în cestiu- n’au făcut nici măcar atât, ca să pina cea mai mare însufleţire şi în dela casaă, în ignoranţa şi şovinis
nea modificărei statutelor, der mai adune taxele dela membrii, şi nici aducerea de nouă jertfe din partea mul seu, nici n’a cercetat mai de
ales în penibila cestiune a modifi- şedinţe de comitet n’au ţinut. poporului pentru marele scopuri ale aprâpe lucrul, ci i-a fost de-ajuns se
cărei titlului Asociaţiunei, pretinsă Ce dovedesce acâsta? Dove- Asociaţiunei. vadă numai, că are de-a face cu o
de guvern, raportul comitetului nici desce, că comitetul central, încât scrisore românâscă, pentru ca se se
din alte puncte de vedere nu ne-a privesce despărţămintele Asociaţiu şi simtă în drept de-a refusa primi
putut mulţămi de astă-dată. nei, îşî redactăză raportele sale în Tratările de pace. rea mandatului şi de-a insulta pe
Numărul membrilor e în stag- necunoscinţă de causă; dovedesce, 0 trimiţetor.
De luni de cjâ gazetele sunt pline
naţiune, dâcă nu chiar în decres- că comitetul nu ţine în evidenţă de informaţiunl late şi umflate asupra Românii vor face fârte bine,
cere; averea tot aşa, ba încă şi mai mişcarea despărţămintelor. munoei „colosale oe-o prestâză biata diplo dâcă întotdeuna vor denunţa publi
44
rău, căci prin învestirea unei părţi Acâstă constatare e durerdsă, maţia ou soop de-a ajunge să încheie odată cităţii asemeni caşuri revoltătore şi-şi
a ei într’un intravilan, capitalul a dedrece apare din ea, că îngrijirile tratatul de pace între Ture! şi Greoi. Multă vor cere în acelaşi timp satisfacţia
scăcjut, pe când venitele după ave comitetului se restrîng aprdpe nu oernâlă s’a vărsat pentru a-se arăta îu vii pentru insultele şi nedreptăţile fă
rea imobilă nu s'au sporit. ,Câteva mai între marginele oraşului Sibiiu colori „armonia“ oe domnesce în concertul cute. Autorul corespondenţei de mai
donaţiunî generâse, ce s’au tăcut şi şi fdrte puţin ţine semă de trebu european, şi totuşi nu mai dă Dumnezeu jos şi-a făcut datorinţa în privinţa
în anul acesta în tavorul Asociaţiu inţele culturale nemijlocite, ce le ca aoest concert să ajungă la 6re-oare acesta.
nei, e aprâpe singurul moment mai reclamă dela Asociaţiunea transil
sfîrşit în ceea-ce privesce diferendul dintre Etă corespondenţa:
îmbucurător, ce reese din raport. vană poporul nostru ţăran. Grecia şi Turcia.
Caracteristică este mai ales par Cum-că în asemeni împrejurări Petrilla, 22 August 1897.
Din depeşile sosite în timpul din urmă
tea aceea din raport, ce privesce aprdpe tdte propunerile, ce le face este ounoscut, că tote oondiţiunile păoii
starea şi activitatea despărţeminte- comitetul, se restrîng numai la cer sunt hotărîte între Porta otomană şi am Stimate D-le Redactor! înainte ou 2
lor. Comitetul vorbesce despre des cul acesta îngust şi n’au în vedere săptămâni, am voit să-mi proour opul:
basadorii marilor puteri, afară de art. b „Biografia lui Avram Iancu , oe se află de
44
părţăminte tocmai în partea din mai vîrtos trebuinţele de cultură
referitor la evacuarea Tesaiiei. Turoia a venejare la oomitetul Asociaţiunei transil
urmă a raportului său, cu t6te că naţională ale poporului de-a lungul oerut, să î-se plătâscă o parte din despă
vane din Sibiiu. Prin un mandat postai,
despărţămintele, ca organe ale Aso şi de-a latul ţărei, este o urmare fi- gubirea de răsboiu pontru a înoepe să-şi adresat Comitetului Asooiaţiunei, am voit
ciaţiunei chiămate a lucra direct şi râscă. Tot aşa de firesc lucru este
nemijlocit pentru progresul în cul însă, ca noi şi cu noi toţi aceia, retragă trupele de pe teritoriul greoeso, ou- să trimit preţul pentru acel op prin oficiul
tură al poporului, sunt după păre cari văd în cbiămarea Asociaţiu oerit ou arma, şi iu oonsecenţă s’a redaotat postai dela Petroşenî, unde în timpul de
art. ,6 în sensul, oă va evacua Tesalia în faţă se află la cassă o domnişâră ou nu
rea nâstră factorii principali, prin nei înainte de tdte îndatorirea, de-a
cari şi dela cari se aşteptă reaiisa- se îngriji în tdte punctele şi mai proporţie cu plata despăgubirei de răsboiu. mele M. Waltz. Dâr oe să vedl? Nu mi-s'a
rea scopurilor Asociaţiunei. ales în cele mai espuse de propa S’a propus, oa plata aoăsta să fiă garan primit mandatul din causă, că nu a fost adre
tată printr’un oontrol ai finanţelor grecesol, sat în limba maghiară, („el nem fogadhatom,
Se luase la adunarea generală garea limbei şi a culturei în tot chi 44
dela Blaşiu un conclus în sensul, ca pul permis de statutele şi regula dâr Grecia a protestat şi protestâză contra mert magyarul kel ezimezui .) Astfel mi-s’au
acestui proiect. adus paralele îndărăt. După câteva (file am
în viitor comitetul să dea o icbnă mentele sale, să nu fim mulţămiţî
Şi luoru oiudat! Pe oând se părea oa trimis alt băiat ou paralele şi ou mandatul,
în raporturile sale anuale şi asupra cu atâta. sigur, că paoea se va înoheia pe basa art. dâr din nou le-a refusat picând: „Mit akar
activităţii despărţămintelor, şi să nu Din causa acâsta n’am putut
se mulţămescă numai a înşira în să ne însufleţim nici pentru proiec 6 propus de Portă, âtă oă se ridică Anglia az a biidfts olâh? (Oe vrâ aoel valah putu
44
mod stereotip numele acelor despăr tul „Casei naţionale , ce-1 face co şi anunţă, că ea este de altă părere. Mar- ros?) In fine m’am dus eu, oeea oe o fă-
ohizul Salisbury cere, oa Tesalia sâ flă eva oeam mai înainte, însă şi eu sunt ooupat
ţăminte, cari au dat semne de vieţă mitetul, căci după a ndstră părere
şi acelora, cari n’au desfăşurat nici prin realisarea lui s’ar absdrbe tdte cuată deja înainte de plata despăgubirei de cu oficiul meu, fiind în funcţiune la sooie*
o activitate. De acest conclus însă mijldcele, de cari dispune Asocia râsboiu, âr o depeşă din Atena, oare anunţă tatea minelor de oărbunl din Petroşenî.
comitetul n’a ţinut semă nici anul ţiunea şi ce şi-le-ar pută procura pe acâsta cjice, oă e sperauţă, oa art. 6 să fiă Aflându-se şi ceilalţi funcţiouarl poştali
trecut şi nici anul acesta. Se măr- calea contribuirilor pentru mult timp, modifioat în acest sens. Dâr speranţa acâsta acolo, am predat mandatul şefului postai,
ginesce numai a ne spune, că Aso- şi s’ar aduce ast-fel o adevărată stag- pare a fi numai o ilusiune, deoreoe Ger d-lui Rotter. Acesta m’a îndrumat să 1
ciaţiunea are 83 de despărţeminte, naţiune în tdtă circulaţia organis mania se opune ou hotărîre la oererea predau domnişorei, care are să-l primâsoă.
înşirându-le însă după nume, nu gă- mului Asociaţiunei. Angliei. Aouma n’a mai răspins mandatul, dâr nod
sesce decât 30. Despre 21 dintre Ar rămână în caşul acesta nu Evident dâră, oă o discordiă destul în papură totuşi a aflat efioend, oă nu l’ar
acestea (ţice, că „desvoltă activitate mai câştigul problematic al unei fru- de aoută se arată de nou în concertul eu putâ ceti, fiind-oă nu e în limba maghiară
lăudabilă în sînul poporului nostru *, mdse clădiri, de care s’ar pută fo ropean. De oând s’au înoeput tratările tot adresat.
4
despre 7 dintre ele spune, că „n’au losi un cerc fdrte restrîns, am pută mereu s’a ivit acum o piedeoă, acum alta Iritat şi năoăjit am întrebat pe dom-
dat nici un semn de viâţă , âr 2 cjice un ţinut numai, căci adunările în calea păoii, aşa oă rar s’a mai văcjut o nişâra funoţionară, că din oe motive nu a
44
sunt acum pe cale de-a se reactiva. Asociaţiunei ţinendu-se în fiă-care asemenea facere şi desfacere şi atâta ne- primit mandatul mai înainte şi ou oe drept
Ou totul sunt înşirate aşa-der 30 de an în alte centre, nici măcar tota sinceritate şi ougete asounse între puteri, mă numesoe ea „biidos olâh“ şi „Stinketer
6
despărţeminte; despre celelalte trei, litatea membrilor societăţii nu ar ca tocmai ou oousia păoii greoo-turoesol, "Walaoh ? Ea însă a negat.
despre cari spune raportul, că ar avd prilegiul de-a se folosi fiă şi numai oare va rămânâ de poveste în analele di 6re mai pâte fi vorba de o egală în
mai esista, nu seim ce să credem şi odată într’un an de-o astfel de clă plomaţiei. dreptăţire între noi, dâcă şi o amărîtă
în care categoriă să le numărăm. dire. fiinţă oa aoâsta îşi permite a-ţl refusa ser
Peste tot în ceea ce privesce Suntem şi noi cu tdtă inima Insultat pentru limba română. viciul şi a te insulta într’un mod atât de
despărţemintele raportul de faţă pare pentru o concentrare a tuturor pu sălbatio, numai pentru-oă eşti de alt neam ?...
a fi o fidelă decopiare a raportului terilor ndstre intelectuale şi mate Mai jos publicăm o corespon Cât pentru vătămarea şi insulta, oe
din anul precedent. Aceleaşi nume, riale în serviciu] causei mari a cul denţă, care ne dă o nouă dovadă mi-s’a făout, am întreprins paşii de lipsă
înşirate în ordine alfabetică, le gă turei ndstre naţionale, der aşa, ca despre modul, cum sunt trataţi Ro la loourile competente. De asemenea am
sim între despărţemintele „active din acâstă concentrare să pdtă pro mânii din partea unor funcţionari denunţat oaşul şi Direoţiunei poştale cen
44
ale acestui an, pe cari le-am găsit fita tdte ţinuturile în mod egal şi şoviniştî ai statului, cari, se vede, trale. Resultatul îl vom vedâ.
şi în raportul din anul trecut. Aprâpe după trebuinţele lor şi urgenţa ce nu mai vor se scie nici de datorinţă,
tot aşa stăm şi cu despărţemintele, se cere pentru a le satisface în ra nici de omenia şi nici de ruşine când Petra Iacob.
cari „n’au dat nici un semn de vieţă . port cu marele interese, ce le ur se tractâză de Români.
44
Sunt între acestea mai multe, cari mărim şi pe cari trebue să le apă E vorba de-un funcţionar infe
de ani de c}ile nu lucră nimic, ba răm cu toţii. rior dela posta din Petroşenî, care
