Page 38 - 1897-08

Padina 2. GAZETA TE AN SIL V ANTEI Nr. Î78—1897.

Serbăttfrea S-lui Ştefan. rege şi mare principe al nostru, ce am ser- Târgu-Mnrăşului, dimpreună cu Saşii — cei burările întâmplate dilele aoestea în Pilse
n
bat’o MercurI, mergând ou t6tă ardârea la cu bună stare odată — şi cu opincarii ro- şi Asch, două oraşe din Boemia.
In t6tă diua trece-o di
Păn’ e lumea n’-om trăi. sânta biserioă, înălţând o suflare oătră zi­ mânî mănâncă mai multă mămăligă deoât Despre oele oe s’au petreout în Pilsen
(Proverb românesc.) ditorul oerului şi al pământului şi de aci pâne, şi acâsta iârna ou muşdniii, vara ou am oomunioat ieri oâte-va amănunte. La
In cele d'n urmă trecu şi cjiua de 20 înainte: mere, cu pere, ou ridiohl, crastaveţl nemu- aoeste adaugem, oă turburările s’au repeţit
a lui August, pe oare gubernul francma­ Furoa, grebla strimba o6să, raţl. ci numai săraţi, oum au învăţat în în d’ua de 22 August ou ooasia serbării
son al Maghiarilor şi dieta, nu a ţârei, ci Cât e vara de frumâsă, 1849 dela MusoanI, şi trag ou sapa, seoe- /SoZcoZ-iştilor cehi. Cârta între Cehi şi Ger­
a sa, adecă oreatura masoelor şi miliâne- Multor âse trudă mare rea şi oâsa tâtă cjiua, Românii cântând, mani isbuoni ârăşl din ohiar senin, degene­
Palmelor învârtoşare.
lor sale, a deoretat’o de sărbătâre" na­ Saşii tăoând, âr Ungurii înjurând de tâoa rând la luptă formală. Politia n’a putut
ţională. Dâoă ar soi guvernul din Pesta şi le­ oerului, lâgănul Maioei prea curate şi a pune sfîrşit turburării şi de aoeea s’a oon-
E tare curios şi de nepriceput, de gislatorii lui, în ce miseriă trăiesoe cea mai magyar-ministeriului! signat miliţiă. Oraşul Pilsen se află acjî în
neînţeles, cum un gubern şi o dietă, oare mare parte a celor 18 miliâne de suflete, Cine nu e aplecat a crede aceste, să adevărată stare de asediu; o oompaniă de
căsătoria şi baptismul, pe oare biserioa oe vrând nevrând loouieso în Ungaria, la poftâsoă la ţâră, — nu la cea urgisită ro- drsgonl şi 12 companii de infanteria, pre-
legei nouă le puse între cele 7 taine, le cea mai de-aprâpe legislatură ar reveni la mânâsoă, oi la oea lăudată nugurâsoă, — oum şi un bataliou de vânători păcj^so li.
declară de oontract civil, religmnea oreşti- decretele de sărbători şi, în loo de a-le în­ şi în Ardeal, la munţi şi câmpii, şi prin niştea publică. Cu tâte aoestea în amintita
nâsoă şi confesiunile ei le deoretâză de in­ mulţi, le-ar reduce, cum le redusese împă­ tâte comunele depărtate de oraşe, cari nu cji sâra turburătorii au spart ferestrele dela
ternaţionale şi proclamă neoonfesionalita- ratul Iosif al II la 10 sărbători împărătesol, pot alerga câte y 4i să-şi vândă lap­ tipografia „Pilsener Zeitung şi s’au întâm­
u
2
tea, — e curios, nelogic, ca tot aoel gu­ şi nimio mai mult. tele, legumele, merele, perei , strugurii, plat mai multe răniri. 33 persâne au fost
bern, tot aoei legiafărl să oblige 12,000.000 Va di°e oine-va, că miseria, în oare ouăle, puii, găinele la orăşeni, să-şi cum­ arestate în decursul turburărilor.
de nemaghiari să sărbeze aniversarea pri­ trăiesoe cea mai mare parte din popora- pere carne, unsâre, lard oa să mănânoe şi In oe privesoe turburările din Asch, înre­
mului rege confesional ortodox şi care, că- ţiunea aoestei ţăr*, nu provine din oausa ei oel puţin de 2 ori în săptămână buoate gistrăm următârele: Pe cjiua de 22 August
sătorindu-se ou o principesă germană cato­ prea multelor sărbători, pentru oă şi popo- calde, şi de dulce. a fost oonvooată la Asch o adunare popo­
lică, deveni oel mai de frunte rege nu al raţiunea, oare nu ţine. aprâpe nici o sărbă­ Dâr dâoă le-ar putâ preface tote aoes­ rală germană. Autoritatea politioă a pretins
Maghiarilor, ci al Ungariei. târe, cum sunt, reformaţii eto. înoă trăiesoe tea în bani, tot nu le-ar ajunge, oa să pâtă dela arangiatorii adunării anumite oondi-
Şi e şi oel mai curios, că aoel gu­ mai mult ou pâne gâlă, ou legume, buoate plăti darea oea mare, să se pâtă îmbrâoa ţitinl pe lângă cari ar putâ să permită ţi­
bern, oare ordonă sărbarea aniversărei de post, decât ou oarne. Voiii răspunde: şi ei mai bine, mai onrat, mai frumos şi nerea adunării, în speoial a cerut să i-se
aoestni rege creştin şi duplu confesional, aşa, aşa e, dâr acâsta nu provine din să iasă din opinci, în cari ou mare buouriă garanteze ordinea şi liniştea în deoursul
desaprâbă doctrina lui. neţinerea sărbătorilor, oi din lipsa de lu- văd eu, oum au înoeput a umbla şi oei oe sfătuirilor. Pertractările de acest fel însă
Aoel rege ne lăsă de pomenire şi în­ oru, şi din causa eftinităţii aoestui luoru. mai înainte ne strigau: „Oh te biidos n’au 'avut niol un resultat, şi în oele din
văţătură oă: Regnum unius linguae fragile et Ţăranul, fiă Român, Maghiar, Sas sâu En- bocskor . urmă adunarea a fost oprită.
44
imbecille est. Eră gubernul, oare-i ordonă gles, nu are 300 cj'ls de luoru, oa profe­ Ei, şi tâte acestea sunt flâre la ureohe, Se adunaseră de diminâţa oa la 6000
44
vecînioa pomenire, despreţuind acâstă doc­ sionistul, oare nu se opresoe nici la 300, „hâtra van a fekete leves , oare-1 vor înghiţi de âmenl. Când mulţimea a înţeles, că adu­
trină a unui sânt, vrâ să bage şi topâsoă oi luoră şi Dumineca, ba chiar şi în (Ţ mai anevoiă oei oe sciu ce însâmnă, deoât narea este oprită, deputatul naţional ger­
ua
pe toţi Nemaghiarii, chiar pe şi Ţigani, în de Pasol pănă la amiacjî. Ţăranul nu pâte noi, cari din moşi strămoşi am ţinut patru man lro a provocat pe Nemţi, oa în mânia
o căldare, oa să ne sobţă neaoşi Maghiari. luora sub acoperemânt şi în casă caldă. posturi la an, 2 cjile în săptămână şi ne-arn ordinului de oprire, să rămână liniştiţi şi
Logioa sănătâsă oere, ca pe acei băr­ Aooperemântul lui e ceriul şi oasa oaldă a mulţămit ou mămăliga cu lapte şi brânejă, să nu să dimită la demonstraţii.
baţi, regi său mireni, a oăror dootrină o lui e arşiţa sârelui, vântul, plâia, criveţul, ou borş, ou ohisăliţă, de oare cei oe s’au După amiacjl o oâtă de oâte-va mii
desavuăm şi găsind u-o neoorăspuncjătore frigul şi gerul de înehâţă înoălţămintele pe lăpădat se scarpină la câfă, au rămas fără 8’au dus în comuna bavareză Wildenau, si­
soopului o lăpădăm, dâoă nu-i despreţuim pioiâre şi piciârele în ele. oi, boi, masă şi oasă! tuată în depărtare de câte-va minute dela
ou doctrina lor dimpreună, oel puţin să Dâoă vom oonsidera tâte aoestea şi Ce cji ol, înalt guvern, ore oonsiderând graniţă. Autoritatea bavareză li-a declarat,
nu-i sărbătorim. — Dâr „Estra Hungariam vom număra bine 411®!®» în oarl pote şi este tâte acestea bine e, oa 8 milione de ne- oă nu le permite a ţinâ aici adunare. La
u
non est vita, si est vita, non est ita . iertat prin legi ţăranului a luora, apoi ne maghiarl să serbeze cjiua regelui, ale oărui acâsta lro a răspuns, oă Germanii din Boe­
După aceste meditaţiunl obositore, vom oonvinge, că el în oel mai bun an, în învăţături le oalei în pioiore? Şi acâsta mia nfi vor să se lupte în răsboiul oe li-se
pote şi fără de vre-un folos practic, să ne oare e mai mult senin deoât plâiă, uu are e starea oea adevărată a luorului, nu e ni­ impune ou mijlâoe de forţă, oi ou arme
întrebăm: Oe resultat, ce urmare are ser­ decât 120, prea mult 160 4il®, în cari pote mic şi de loo esagerat şi prea mult cjis. spirituale, dâr niol nu se vor lăsa învinşi
barea cailei de 20 August, care anul aoesta lucra şi oâştiga 30, 40—50 şi numai în întrebarea ar fi, cum s’ar putâ ajuta, de Slavi. Vorbirea lui lro a fost însoţită
11
a oâcjut Vinerea? luna lui Cirişeriu şi Cuptoriu — Iunie şi îndrepta şi scâte din miseria, în oare înâtă de strigătul: „Trâiscă Germania , âr mul­
şi e aprâpe să se îuneoe sâu să ia lumea
După statistica Maghiarilor şi a ne- Iulie — 60—70 or. la cji* Să luăm suma ţimea a înoeput să intoneze „ Wacht am
consoienţioşilor Maghiari, Ungaria şi Tran­ rotundă în 150 cjile 40 or. la cji — şi nu în cap Românii în România, âr toţi oei- Rhein .
u
silvania etc. are 18,000.000 suflete. Ei bine; oâştigă niol atâta — am avâ 60 fl. la an. lalţl la America, Poporul s’a reîntors apoi ârăşl pe te-
12 din aoestea 18 miliâne nefiind Maghiari, Din aceştia plătesoe 7—12 fl. dare, nu pen­ Daţi ne putinţa de-a întră în guvern, ritor austriac. La gara din Asch doi func­
văzând şi simţind, cum adevăraţii Maghiari tru pământul, oare nu-1 are, oi pentru a) în dietă şi noi, oarl ounâsoem ţâra şi omenii ţionari au Drovooat poporul să se împrăsoie.
şi gubernul ţărei despreţuesc doctrina re­ o colibă sâu căsuţă, în care dâoă întri dai din propria şi îndelungata intuiţiune, vă Mulţimea însă i-a insultat şi i-a bătut, ră­
gelui înălţat între sânţi, sărbătoreso aoâstă ou capul de grindă; b) pentru venitul de vom arăta nu numai putinţa de-a soâte po- nind greu pe unul din ei. In deoursul cjilei
cji din ordin preaînalt nu din pietate ade­ 60 fl. şi nici atât; c) pentru primar; d) no­ poraţiunea din miseriă prin soăderea, redu- demonstanţii au bombardat ferestrile căpi-
vărată, şi în loo de a aduce rugăciuni... tar; e) preot; f) dascăl; g) mâşă; h) chi­ oerea şi ştergerea dărilor, pe cari popora- tănatului distriotual şi şi-a bătut joc de
' ţiunea rurală nu le mai pâte suporta, ci
sorîşnesc din dinţi, fiind împiedecaţi de rurg; i) dootor de oerc; l) veghietorii de gendarml. S’a oonsignat o companiă de
şi modul şi mijlâoele de a înlocui aoestea
44
a*şl oâştiga pânea de tote filele. Şi-i costă nâpte (vulgo bâoterl, dela „Wăohter ); m) soldaţi.
ou alte dări, oa să nu scadă venitul sta­
mult aoâsta, pentru-că scoţând pe copiii pentru spitalul oomitatului; n) pentru drum;
tului.
pănă la 12 şi 15 ani şi pe bătrânii treouţl o) pentru fiii, oarl nu sunt apţi de armată;
Axentie Severu.
de 60 ani, cari nu mai pot lucra, ne ră­ p) pentru canoelaria cea nemăturată a d-lui
mân negreşit 8 miliâne de bărbaţi şi fe­ solgăbirău etc. eto. Da, înalt guvern şi mă­ — 12 (24) August.
mei, cari câştigând cu lucrul mâneior lor rită dietă, tote aoestea din 60 fl. le plă­ Asociaţiunea transilvană şi şcolele
numai 50 or. la cji, avem o pierdere de tesc asemenea ţăranii noştri, fără deose­ Germani şi Celii. poporale. Soim, oă la adunarea generală
4,000.000. bire de naţionalitate sâu confesiune. Acţiunea de împăcare între Cehi şi din anul trecut, oe s’a ţinut în Lugoş, d-1
Eu nu aşi avâ nimio contra serbărei, Ungurii din Oieşdea, Căpud, Tâmpâ- Germani, iniţiată de oontele Badeni, a avut canonic Gavrilă Pop din Blaşiu a presen-
dâoă ar fi şi acâsta oa <Ţ împăratului- oasa, Sâncraifi, Giumbrud, pănă sus la un preludiu destul de nefavorabil prin tur- tat o propunere în sensul, oa să se ia mă-
ua

FOILETONUL „GAZ. TRANS.* lor a-se numi — şi de-odată ou acâ3ta a Iubirea faţă de antioităţl l’a îndemnat, să făout unul dintre apostolii aoestei învă­
dispărut şi piedeoa, oare a făout cu nepu­ sorie în limba biblioă un roman fantastio, ţături.
tinţă până atunci oa teritorul lor numit pe care voia să-l pună în ciroulaţiă sub Iosif Smith a presentat altfel istoria
44
44
M O R M O N I I . Utah să fiă recunosout şi acceptat în rân­ titlul de „Manuscris aflat , presentând în- „Bibliei . El a colportBt vestea, că sorisă
dul statelor republioei americane. tr’o precuvântare luorul astfel, oa şi oând pe pagini de aur a aflat’o într’un mormânt
In luna trecută Mormonii au avut o opera acâsta ar fi aflat’o într’unul din ve­
Observăm de altmintrelea, oă poliga­ şi oă a desoifrat’o prin nisoe oohilarl de
rară sărbătâre. Ei au serbat jubileul de mia era deja în apunere la Mormoni, oând chile morminte. piatră aflaţi tot acolo. Legenda a aflat
50 ani ai esistenţei statului lor. Era în 24 ei au decis s’o stîrpâscă. Brigham Young Manusorisul acesta l’a trimis unui li­ crecjământ şi domnişâra Spaulding zadarnio
Iulie 1847 când adecă preşedintele Mor­ brar din Pittsburg, oa să-l editeze. Libra­
oând a murit a lăsat după sine 16 văduve şi-a dat tâte silinţele să lumineze publioul
monilor Brigham Young a sosit în valea rul a ţinut oât-va timp manusorisul la sine, 44
şi 60 de orfani, însă la 1890 dintre 200,000 asupra originei „Bibliei .
lacului Sos şi dimpreună ou însoţitorii săi apoi l’a înapoiat autorului, deâreoe — cum
Mormoni numai 12.000 erau, cari nu se Acâsta este pata de ruşine a mormo­
a întemeiat capitala Salt Lake City. De mulţumeau o’o femeiă. cjicea el — nu pâte să ia asupră-şl edita­ nismului. Au ei însă şi astfel de particula­
atunol a trecut o jumătate de vâo, adevă­ rea. In curând Spaulding a murit şi manu­
Istoria Mormonilor este o admirabilă rităţi din treout, ou oarl pe dreptul se pot
rat oă timp sourt în viaţa unei confesiuni, sorisul a rămas fiioei lui.
pildă de simplicitatea omenâscă, dâr tot- lăuda.
dâr totuşi Mormonii au putut să facă mult CâţI-va ani mai târejiu, la 1830, a
j odată şi de puternică resistinţă. Temeiul Când Mormonii s’au aşeejat pe ţărmii
de atunci şi pănă acjî. apărut în Palmyra din statul New-York laoului Sos, terenul aoesta era ou desăvâr­
religiei lor este aşa numita „bibliă mor­
Istoria oreatorilor mormonismului este „biblia mormonă . Piioa lui Spaulding, şire sterp şi necultivat. Prin sirguinţă aprâpe
14
monă , a oărei tradiţia este următorea:
44
cu atât mai însemnată, cu cât ei au tre­ căreia din întâmplare i-a căcjut în mâni uu supraomenâsoă şi prin tenacitate admira­
buit să îndure o mulţime de miserii şi nea­ In localitatea Conneaut din statul esemplar din bibliă, a văcjut cu mirare, oă bilă au făout, ca terenul odinioră nefruoti-
junsuri, âr mormonismul înşuşl a dus o Conneotiout trăia la începutul vâcului un „Biblia şi „Manuscrisul aflat sunt iden­ fer să fiă acjî unul din oele mai roditâre
44
44
luptă pe morte pe viaţă pănă în timpurile preot cu numele Salamon Spaulding. Aoest tice aprâpe din ouvânt în cuvânt. Esplioa- ţinuturi ale Americei, şi acolo unde odată
din urmă, oând el a fost reouuosout. Piatra preot era un pasionat esplorator de anti­ rea lucrului a fost, că librarul din Pitts­ era pustietate, astăcjl să fiă un mare şi
soandalei, pentru oare locuitorii Statelor- oităţl şi ou mare bucuria făcea tot felul burg avea o calfă numit Sidney Rigdon, frumos oraş, a oâruia biserioă e renumită
Unite îi ameninţau veoinio ou pustiire, a de săpături. In apropierea locuinţei sale oare la timpul său a oopiat manusorisul. pentru mărimea ei, la oare rar i-se află pă-
fost poligamia. La 1890 Mormonii au şters erau câţl-va „tumulus , din care a scos la Copia a ajuns la mâna lui Iosif Smith, reche, âr în privinţa aoustioei este cea mai
44
poligamia din şirul străbunelor datini ale lumina <blei multe vase de pământ şi unelte care a întemeiat prin aoâstă oopiă oonfe- esoelentă dintre tote biserioele. Munoa
„sfinţilor cjilei din urmă — oum le place de fier. Insă el nu 's’a mulţumit cu atât. siunea Mormonilor, er Sidney Rigdon s’a uriaşă şăvârşită de Mormoni prin oultiva-
44