Page 39 - 1897-08

Nr. 178.—1897.' GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

auri pentru a-se ajutora în viitor şi şcâlele pe de-asuDra şi vioe-preşedintele „Kultur- ristan şi Citral revoluţia oontra stăpânirei Cronstadt, 23 August. Astăcjî a
nâstre poporale din mijlâoele Asooiaţiunii. egylet“-u!ui ardelenesc, oare îi atribue mari englese s’a înoeput deja. sosit preşedintele Faure. împăratul
Aoâstă propunere a fost predată în urmă merite pentru desvoltarea culturală a Un­ Imperiul indian britio ouprinde 2,329,301 Nicolae l’a întâmpinat aici. Amân­
din partea Comitetului central unei oomi- gariei. Cu’n cuvânt răposatul a fost un fi­ chim. pătraţi, ou 191 miliâne locuitori, mare doi s’au îmbrăţişat şi s’au sărutat
sinnl pentru studiare, âr pe basa raportului del discipul al şovinismului modern ungu- parte osmani. Afară de aceştia Anglia are repeţit, şi au plecat apoi la Peter-
aoestei comisiunl, comitetul în şedinţa sa reso; de aoeea deşi era om talentat şi din­ 343 vasali cu 49 milione loouitorl, ârăşl hoff.
dela 17 Iulie a. o. a adus următorea de- tre oei mai oivilisaţl ai lor, totuşi nu s’a mohamedanl în mare parte; între prinoipii
cisiuue: „Prin susţinerea şodlei civile de putut înălţa niol-odată la punotul de a sorie vasali (vadsa), numai 28 sunt hidu ceilalţi
fete, ale oărei binefaceri se răspândeso ou dreptate şi cu eohitate în priviuţa ra­ sunt toţi de seminţiă mohamedană. Popu­ D I V E R S E .
asupra întregului popor român, Asocia- porturilor dintre Unguri şi Români. „Kul- laţia mohamedană a luat şi ea veste despre
Tehnica declaraţiilor de amor. Un
u
ţiunea a adus tot sacrificiul posibil pen­ t regylet“-ul soie de ce i-a făcut deosebite viotoriile străluoite ale marelui Calif din
umorist engles, care pretinde, oă a studiat
tru învăţământul poporal. In modul propus onoruri la înmormântare. Stambul, şi de6re-ce molahii afgani au pre­
literatura modernă a Romanilor ou privire
de d-1 canonic Gavriil Pop nici măcar o dicat „răsboiul sfânt" prin sorierl aţîţătâre,
Concert. Este fârte ales şi interesant la teohnioa deolaraţiilor de amor, împărtă-
parte neînsemnată a şoâlelor ameninţate, şi ridioarea Coranului oontra Evangeliului,
programul, oe-1 vor eseouta escelentele şesoe următârele: Din 100 oasurî, 36 de
nu s’ar pută salva, âr a da o subvenţiă s’au resoulat şi aoele seminţii, oarl pănă
oântăreţe braşovene d-ş6rele Ella si Lula bărbaţi în acest moment oritio (al decla­
permanentă tuturor şoâlelor confesiouale acum erau oredinoiâse domnirei englese.
Gmeiner în ounoertul lor, ce-1 vor da îu 3 raţiei de amor) strîog în braţe pe alâsa
ameninţate trece peste ptlterile bănesc! Asfel seminţia a/ridi, oare în răsboiul af-
Septemvre în spla cea mare de oonoerte iuimei lor. Cam la 67 bărbaţi sărută gura
ale Asoeiaţiunii. Deol propunerea d-lui Ga­ gano-engles (1878—81) a ţinut cucerită
din redouta orăşenâsoă. Atragem atenţiu­ alesei lor, 4 din 100 îi sărută obrazul sâu
vriil Pop nu se pâte considera". strîmtârea-Kaibar contra Afganilor şi a
nea publicului amator de musică asupra părul şi 2 oel mult se mulţămeso numai ou
apărat valea Kabul pentru EnglesI, acum
împăratul Germaniei în Ungaria. Pe acestui program, oe oonstâ din 9 punote. o sărutare a manei. Oel puţin 72 de amo-
străbate prin numita strîmtâre în India.
•cjiua de astăzi a conchiemat primarul capi­ Etă-1: 1. Weber: Unverturâ la Freisehiitz. De asemenea şi oralczai, o altă seminţiă, resaţT iau mâna frumâselor lor şi o strîng
talei ungare o şedinţă estra-ordinară a oon- Musioa orăşenâsoă. 2. Weber: Aria Agatei la inima bărbătâsoă, 14 vorbesc aşa de
îueă ataoă pe EnglesI.
siliului municipal. Se va discuta asupra din Freisohiitz, ou aoompaniare de orchestră. greu, oa şi oând ar avâ o găluşoă în gât
Cu modul acesta revolta musulmană este
proiectului privitor la primirea împăratu­ — D-ş6ra Ella Gmeiner. 3. Brahms: a) Im- forte perioulosă. Armatele englese din In­ şi 9 4io ou un oftat adânc: „Mulţămesou-tl
lui german în Budapesta. In Septemvre mer leiser wird mein Sohlummer, b) Volks- Dâmne!" Numai 7 din 100 se deolară de
dia ar fi, oe-i drept, destul de tari pentru a
viitor adecă, împăratul german voesoe să lied, o) Volkslied, d) Meine Liebe ist grâu. mai feriţi între toţi muritorii si 5 în cela
înfrânge pe resculaţl, însă ostaşii moha-
vipiteze, venind dela manevrele din Unga­ — D-ş6ra Lula Gmeiner. 4. Liszt: a) Lo- dintâiu 10 minute nu pot soâte niol un
medani devin problematici din momentul
ria, şi Budapesta. Capitala face deci pre­ reley; Reinberger, b) Hohe Flut; Fischof, ouvânt, 2 oad în genunobl, oel puţin 20
când se faoe apel la ei pentru „răsboiul
gătiri mari pentru primirea lui. —- S’a vor­ o) Bluhender Sohleh; R. Strauss: d) Stănd- sfânt". înghit mai înt-âiu ouragios de oâte-va ori
bit mult, că împăratul Wilhelm va visita ohen. — D-ş6ra Ella Gmeiner. 5. Fesoh: oeva, ce pare a li-se fi oprit în gât, şi 10
şi România. Soirea s’a susţinut mult timp a) Ganzonette; Godard: b) Beroeusse; Guvernul engles e pus aoum pe griji
seriâse din prioina aoestei mişcări. El a oasoă gura mai de multe-orî înainte de a
în foile străine. Acum însă se anunţă din Reinecke; o) Abendreihn; Grieg: d) Im vorbi şi o închid ârăşl. Iu oe privesoe pur­
înoeput să ia măsuri de întărire a for­
Buouresol, că planul călătoriei împăratu­ Kahn; Koss: e) Winterslied. — D-ş6ra turilor dela graniţă, trim'te trupe nouă la tarea femeilor, observatorul atent 4' j
O0
lui german s’a amânat pe anul viitor. Lula Gmeiner. 6. Beethoven: Aria Fidelio 81 din 100 fiinţe femeesol oad în momen­
frontieră, pune sub seouestru cji l P
a_
are 0
ou aoompaniare de orohestră. — D-ş6ra tul declaraţiei de amor ou tâtă buouria în
Regele Carol în Serbia. Lui „Neue Fr. nislamiste oa „Sa6a/t“ şi „Malumat“ cari
Ella Gmeiner. 7. Goldmark: a) Herzeleid ; braţele bărbatului, 68 îşi asound faţa la
Presse* i-se telegrafâză din Bucureşti, oă aţîţă pe musulmani, dâr tote aoeste nu-i
Sohubert: b) Wiegenlied : Sohumann: o) umărul său roşind, şi oel mult 1 diutr’o
în cercurile legaţiunei sârbescl de aoolo vor putâ folosi mult, pe câtă vreme ea stă
Auftrăge; C. M. Weber: d) Elfenlied. —
se crede, că Regele Carol este aşteptat în isolată de celelalte puteri. 100 se lasă să cadă pe vr’un soaun sâu fo­
D-ş6ra Lula Gmeiner. 8. Franz: a) Fur
luna Ootamvre la Belgrad pentru o visită Pe când se petreo acestea în India, toliu. Cea mai mare jumătate dintr’o 100
Musik; Sohubert: b) Du bist die Ruh; Las-
de mai multe (jil9 la curtea regală sâr- camarila turoâsoă din Yldiz Kiosk pregătesoe îmbrăţişâză pe amanţii lor, sărindu-le în
sel: o) Alein (nou); Lassel: d) Frâhlings-
besoă. mijlâcele bănesc! pentru învingerea prin­ gât, 6 varsă oâte-va laorămî de buouriă,
lied. 9. Brahms: a) I. Weg der Liebe; preoând 44 isbucneso în plânset. Câte-va
cipiilor puse în Coran, organisând măoelărirea
Bombele din Constantinopol. Cu data b) II. Weg der Liebe; Sohumann: o) Bot- fete, pâte 4 din 100. sunt în adevăr sur­
şi despoiarea oreştinilor armeni. Er pentru
de 22 August se telegrafâză din Con­ sohafd; Sohumann: d) Lăndlisohes Lied. prinsa. Mai mult de 80 sciau înainte fârte
a avâ ore-oare scuză în ochii Europei, ea
stantinopol următârele: Circulă soirea, oă Duete oântate de domnişârele oonoertiste. bine oe va veni, deşi şi aoeste 4’° ou oohii
mai faoe să se ivâsoâ şi câte-un atentat ou
în urma unor mărturisiri făcute de autorii Bilete se vând în librăria d-lui W. Hie- plecaţi: „Oh! A venit aşa de neaşteptat!"
dinamită în oapitala turoâsoă.
ua
atentatelor oomise cu bombe, poliţia ar fi mesoh şi în 4* oonoertului sâra la oassă.
Primejdia oe ameninţă din aoâstă parte 60 fete privesc cu ochii plini de „iubire"
reuşit să aresteze comitetul revoluţionar ar­ Inoeputul la 7 şi ‘/ âre. nu pnvesce numai pe Anglia, oi şi pe la „el", şi una dintr’o 100 fuge îndată spre
2
menesc ou materialul său pentru fabrioa- celelalte state, oarl datore sunt a păzi asu­ a oomunioa importantul eveniment prâs-
In grădina otelului „Pomul verde“ s’au
rea de bombe. Esecutarea celor 5 autori pra vieţii şi averii oreştinilor espuşl bar­ păt — prâspăt vr’unui om simţitor.
înoeput Duminecă sâra oiolul de represen-
ai ultimelor atentate este iminentă. — In bariilor musulmane.
taţiunl al enssmblului de 19 persâne So-
tâte bisericile armenesc! s’a dat oetire unei 50 de ani în tăcere. In anul 1847.
mossy, despre oare am anunţat deja în domnişâra Experience Guilford, oare pe
epistole pastorale, în care atentatele sunt
condamnate cu asprime şi Armenii sunt numărul de Sâmbătă. Representaţia de Du­ ProducţiunT şi petreceri. atunci era de 19 ani, se amoresâ în diri-
provocaţi să rămâie în linişte. minecă sâra a fost fârte bine oeroetată de Tinerimea română din Ecica (oom. gentul şoâlei oomuuale, Simpson. Părinţii
publio, oare umpluse grădina otelului în fetei niol deoum nu se învoiră, oa fiioa lor
înmormântarea unui turist ungur. număr mare. Representaţia de asâră încă Torontal) învită la producţiunea teatrală să se oăeătorâsoă ou Simpson. Domnişâra
împreunată ou petrecere românâsoă cu
Sâmbătă s’a înmormântat în Budapesta a fost binişor oeroetată. Produoţiunile tru­ Experienoe plânse şi se rugă mult de pă­
joc, cejse va ţinâ Vineri în 15 (27) August
Iuliu Horvath, proprietarul şi directorul pei prooură visitatorilor plăoută distracţia rinţi sS-i permită oăsătoria ou dirigentul
4iarului „Magyar Hirlap", fost deputat şi prin varietatea pieselor şi prin oânteoele c. în sala oea mare a berăriei de-aoolo. şoâlei, dâr tâte acestea nu-i ajutară nimic.
unul dintre corifeii deputaţilor UDgurI ar­ de tot hazul eseoutate în limba germană Venitul ourat e destinat pentru soopurl fi­ In sfârşit strigă Experience măniâsă: „Dâoă
lantropice. Intrarea: de persână: loo I 60
deleni. cari figurâză oa a cincia râtă la de cântăreţi şi oântăreţe. Intrarea de per- nu mi-e permis a mă mărita după aoel băr­
cr., 1. II 40 or. 1. III 25 or„ de familiă: 1.
carul dietei unguresol. piariştii din Pesta sână 50 or. Representaţiile se dau în fiă- bat, jur, oă de-aoi înoolo nu voiu mai vorbi
ou clubul lor „Otthon" i-au făcut deose­ oare sârâ. Inoeputul la 8 ore. I 1 fi. 30 cr. 1. II 90 or. Inoeputul la 8 niol o vorbă, să trâeso chiar şi 50 ani!"
bite onoruri la înmormântare. Eugen Râ- ore sâra. Suprasolvirile se vor chita în Şi într’adevăr domnişâra Experience se ţinu:
kosi l’a sărbătorit în vorbirea sa oa model publio. de ouvânt. După mârtea părinţ’lor, ea lo­
al jurnaliştilor unguri. L’au mai sărbătoriţ Islamismul se mişcă. Se va representa oomedia într’un act cuia la un frate al ei însurat; după oe
„Prin morte la victoriă", de Kotzebue.
muri şi aoesta se muta la o soră a sa, şi
Pe oând diplomaţia europenă îşi fră­ *
când muri şi aoâsta locui ou un al doilea
mântă mintea şi se folosesoe de cele mai
rea ţinutului pustiu, le asigură primul loo Un ooncert împreunat cu dans se va frate, la oare se află şi a4l. Timp de 50
isousite combinaţii oum să împace pe Turci
în rândul eroilor munoei omenesol. arangia îu Ţereţel la 17 (29) August o. de ani d-şâra Experienoe n’a vorbit o vorbă
ou Greoii, în depărtatul Orient se pregătesc
Este interesant, oă în privinţa femei­ cu ooasiunea sfiinţirii bisericei gr. or. de oel puţin, şi nici nu dedea semne, numai
lor Mormonii au oăcjut dintr’un estrem în- evenimente de mare gravitate. Iu numărul nou renovată, în grădina învăţătorului oa să nu-şl calce jurământul. Aoum însă
tr’altul. Pe când înainte de 1890 femeia nostru de ieri am semnalat pe sourt miş- Avram Zaoharie. Intrarea: de persână 1 perioda tăcerei se împlini. Intr’o diminâţă,
era oonsideratâ de oea mai infimă orea- oarea înoepută de Islamism în India ou fi., de familiă 2 fi. Venitul ourat e des­ când tâte rudeniile d-şârei Experienoe sa
soop de a pune sfîrşit domniei englese şi
tură, care nu-şl pâte câştiga viaţa din lu­ tinat pentru acoperirea speselor avute cu aflau la olaltă, după dejun d-şâra dispăru
mea oealaltă decât fiind una dintre numă- de a provooa „răsboiul sfânt" contra ghiau- renovarea. Suprasolvirile se vor chita pe dintre rudenii, se duse în odaia ei, se îm*
râsele femei ale unui Mormon, dela 1890 rilor, propovăduindu-se fidelitate şi alipire oale charistică. începutul dansului la 4 âre brăoâ în hainele, oarl deja de un jumătate
înoâoe ele se bucură de oea mai perfeotă oătră marele Calif din Stambul. p. m. Iuoeputul oonoertului praois la 8 âre de seoul nu le-a mai purtat. La reîntâroere
emauoipaţiă. In Utah femeia nu numai oă Aceste tendinţe panislamiste sunt în- sâra, după oare ârăşl se va continua dansul. in sală, unde erau âspeţii, d-şâra Exdo-
pâte păşi pe orî-oe carieră, oi posedă şi ouragiate de victoriile lui Edhom-paşa, şi Atât cântările liturgioe înainte de rienoe făcu un compliment, înoepu a rîde
cele mai perfecte drepturi politice. Ea nu ele oloooteso în inimile fanatioilor moha- prâncj, cât şi piesele ou ooasiunea oonoer­ şi îşi deschise gura să vorbâsoă. Dâr oe să
se buoură numai de dreptul eleotoral, medani cucerind oerourl tot mai vaste în tului, se vor exeouta de cătră tinerimea, ve4l, Experienoe nu mai putu grăi niol O
ci pote fi şi alâsă, aşa oă între judecătorii poporaţiune. Dervişii şi inspiraţii lui Mo- care a concertat şi îu Brad, Dumineca vorbă. Muşchii lariugelui erau paralisaţl,
şi deputaţii Mormonilor, se află şi destule hamed outrieră dela apus spre răsărit ţi­ după S.-tul Petru. oârdele vooale erau uscate în urma unei
femei. nuturile locuite de fiii marelui profet, Programa se va publioa ulterior. neaotivităţî atât de îndelungate. Fu adus
Odinioră se profeţea, oă mormo­ aţîţîud prin mistice promisiuni fanatismul un medio, dâr nu putu ajuta nimic; acesta
nismul va fi prăpădit prin poligamiă; dâr religios al musulmanilor. ULTIME SOIRI. însă îi recomandă să se supuie unei ope­
âtă, că s’a întâmplat tocmai contrarul: Mişcarea aoâsta este direct îndreptată raţii în bospitalul din Boston. Aoest oas
mormonismul a ucis poligamia. E întrebare contra Angliei, şi să bănuesoe oă e pusă Praga, 28 August. Conferenţa se întâmplă în statul Mâine din America
însă, dâcâ domnia feministă, oare se lă- la oale de însuşi Sultanul, oare e supărat de acjî a deputaţilor germano-boemî nordioă. — 6re o domnişâră din Europa
ţesoe tot mai mult între Mormoni, nu ou- foo pe Anglia pentru-oă acesta i-a făcut ahotărît, se nu ia parte la conferenţa ar putâ să nu vorbâsoă atâta timp ?
prinde ore în sine un perioul, cu care Mor­ atâtea miserii în ceşti unea armână, âr aoum de împăcare conchiămata de minis-
monii vor pute să-şi faoâ soootâla mai greu, în cestiunea înoheiării păcii cu Grecia. trul-preşedinte Badeni, nici se stea Proprietar: Ur. Aurel Mureşianu.
•decât cu poligamia? Soirile moi nouă ne spun că la frontiera de vorba cu guvernul pănă-ce acesta
apusână indo-afgană, în Kafiristan, Vazi- nu va cassa ordonanţele de limbă. Redactor responsabil: Gregorlu Maior.