Page 41 - 1897-08
P. 41
iiisiilitnttnn, „Saseta" iese în iis-care di,
îi TioiistMi Abonamente pentru Austro-Ungaria:
9s»şw viaţa SRă?a ffls, 80. Pe un an 12 ii., pe şese luni
t 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Hariooxi a»fteaaoa4« a-a «o
P'dmeao, — i&aaiwesripts ira a« N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
i*triîna5- Pentru România si străinătate:
1RSEHATC sa rjTunese. Ie Ailinl- Pe nn an 40 franol, pe şâse
Hlttraţlono ta Bsrapov ţi Is. va- luni 20 fr., pe trei luni 10 ir.
vaătâraie Birouri da anunoiurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Yiena: J(. Buku, Stinrich
frhalek. tiudolf Xosu, 1. Oppilikt 8e prenumără la t6te oficiele
Waohfolgor; J.nton Oppeitk, J. poştale din Intru şi din aiarâ
Satmebcr, In Budapesta: 1. f. şi la dd. colectori.
Mibenjcrg, lckft6in Bemat; In ligamentul pentru Btasor
Bnonxegci: igtnct Havcu, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
anrsaie de Keumanio: In Ham- târgui Inului Nr. 30 etagiu
bnrt: Karoîyt <€ LiAbinann, I.: pe un an 10 fl., pe şâse
luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Proţul Interţlunllor: o seria
iţaimond pa e eoionti 8 ar. si Cu dusul în casă: Pe un an
30oi. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări zaai dona după 3 fl. Un esomplar 5 or. v. a.
iarită si învoială. său 16 bani. Atât abonamen
lieclams pe pagina a 3-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
«oria 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 179. Braşov, Joi 14 (26) August 1897.
Crisa în Austria. accentuând, că celelalte partide con- lor: său că contele Badeni va fi si rele maistru şi de comandantul suprem din
trakente s’au arătat necredincibse lit a se retrage şi atuncî se va nasce Peterhoff.
Luptele naţionale în Austria au la tratările de împăcare din 1890; o crisă seriosă şi în guvern; ori că Pe tot parcursul pănă la palat, mul
întraGIntr’o nouă faşă din momen accentuâză, că şi acum, la stabili Badeni se va decide în cele din ţimea fâdfi. ovaţiunl entusiaste şi damele
tul când, după cum am anunţat, adu rea obiectelor de pertractare pentru urmă să mârgă cu majoritatea din aruuoau flori în oalea suveranilor. Preşe
narea deputaţilor germano-boemî, ce conferenţa de împăcare, guvernul a parlament, primind fără şovăire pro dintele a primit ou capul descoperit aceste
s’a ţinut alaltăerî în Praga, s’a pro luat în consideraţia numai dorinţele gramul ei, care culminâză, precum ovaţiunl.
nunţat cu tdtă hotărîrea în contra Cehilor, 6r postulatele poporului seim, în postulatul de-a se face o La amiacjl Faure a făout o visitâ Ţa
participărei Germanilor la conferenţa german, ce au fost concese la 1890, corectură în constituţiă şi de-a se rinei, âr la 1 6ră s’a dat un splendid de
de împăcare, ce este conchiămată între cari limitarea cercurilor după lărgi autonomia ţărilor. jun în sala albă a palatului. La dejun au
în Viena pe (ţiua, de mâne, 26 Au naţionalitate, crearea de curii die- Şi în caşul din urmă ar rămână fost de faţă afară de Ţar şi de preşedinte,
gust n. tale cu dreptul de veto etc., le-a ig însă marea dificultate creată prin ministrul franoes de esterne Hanotaux, con
Resistenţa forte decisă şi ener norat. obstrucţiunea Germanilor în parla tele Murawiev ministrul rusesc de esterne,
gică, ce o fac Germanii aŢî guver Deputaţii germano-boemî mai ment. Cum se va pută delătura pie* ambasadorul franoes oonte Montebello şi
nului nu numai, ci şi sistemului de declară încă serbătoresce, că vor deca, ce o pune acăstă obstrucţiune mulţi alţii din suita Ţarului şi a preşedin
guvernare, este o apariţiune nouă persista neclintit în resistenţa cea mersului regulat al lucrurilor şi mai telui. Ou totul 34 persone.
şi acesta resistenţa înaugureză de mai energică contra sistemului de ales cestiunei reînoirei pactului dua După dejun Faure a făcut o visită
fapt noua faşă a luptelor, despre cari guvernare de pănă acuma, „care pe list? membrilor familiei imperiale. Sera la 7 s’a
am vorbit. contul germanismului susţiitor de Stările din Austria devin, cum dat prânc| de gală în marea sală a lui Pe
Spiritul, ce predomină acţî în stat caută a mulţămi nisuinţele tu se vede, din cji în 41 mai critice, tru cel Mare din palatul Peterhoff, unde
tabera germană, se manifestă în mod turor celorlalte naţionalităţi, carî ni- aşa că anevoiă se păte spera într’o i s’au presentat preşedintelui eele mai dis
forte lămurit în resoluţiunea, ce a suinţe duc la slavisarea şi dismem- soluţiune pe cale normală constitu tinse personagii ale imperiului. Presenfca-
luat’o adunarea deputaţilor germano- brarea monarchiei“. ţională. rea a fâeut’o marele maistru Dolgoruoki.
boemî. Ei cer categoric retragerea Pe când Germanii impută gu La 9 ore a fost representaţiă de gală în
ordonanţelor de limbă date pentru vernului o „purtare ostilă“, ei ved Felix Faure în Rusia. teatrul ourţii din Peterhoff şi mari ilu-
Boemia şi Moravia, cjicend, că „po în atitudinea poporului cehie numai minaţii.
porul german a fost adenc vătemat espresiunea violenţei şi a urei sale Preşedintele Republioei franoese Felix Din incidentul călătoriei în Rusia a
prin aceste ordonanţe, cari creeza faţă cu poporul german. De aceea Faure a sosit alaltăieri la 6ra 10 în Cron- Preşedintelui, pressa francesâ şi rusâsoă
o. inegalitate de drept a cetăţenilor declară, că nu au încredere, că des- stadt, pentru a reîntorce visita Ţarului sorie articull forte avântaţi.
germani în diferitele ţerî ale monar- baterile conferenţei de împăcare vor Rusiei. „Temps“ din Paris (fioe, oă Franeia şi
ckiei, cari promoveză formarea unui av6 vre-un succes. îndată după sosire marele duce Alexis, Rusia, asigurând inviolabilitatea graniţelor,
stat cehie şi printr’asta ameninţă Acesta este, pe scurt, pronun- Tirsor, conducătorul ministeriului de ma
constituţia, precum şi unitatea şi pu ciamentul german ca răspuns la în rina, mai departe vioeadmiralul Avellan s’au dau o puternică basă păoei lumei.
terea, monarchiei“. cercarea guvernului de-a aplana con dua să întâmpine pe înaltul 6spe franoes. „Debats“ constată, că legăturile dintre
Mai departe declară deputaţii flictele pe calea împăciuirei. După salutări reoiproce, marele duce Alexis Franoia şi Rusia au fost îmbunătăţite în
germano-boemî, că ţin cu credinţă Firesce, că Cehii la rendul lor a presentat preşedintelui pe ofioerii mari tote privinţele prin alianţa acestor douâ ţirl.
la enunciaţiunile solemnele ale po nu vor rămână Germanilor datorî nei Ţarului. Faure purta frac şi marele cor „ Liberte accentuâză ou plăcere, că
porului lor, „care neînfrânt prin duş- cu răspunsul. Nu de acesta se tra- don St. Andreiâ. unanimitatea pressei străine vede în călă
mănbsele mesurî, ce le-a luat gu teză însă momentan, ci de între La 11 6re Ţarul Nioolae, ou întregă toria preşedintelui Felix Faure o nouă ga
vernul pentru suprimarea liberului barea, ce va fi acum: se va ţină suita sa de mari duol şi alte personagii ranţia a ideilor de paoe.
cuvent, a obligat pe aleşii sei de-a ore conferenţa cu tătă nepartici- înalte, apoi cu autorităţile din Petersburg „<Journal de St. Petersburg spune, că
u
nu intra în nici o pertractare cu gu parea Germanilor ? După declaraţia, şi cu garda de onâre sosiră în portul Pe- naţiunea rusâscă, păstrând în inima ei amin
vernul, pe câtă vreme vor remânb ce a făcuPo şi în numele marilor terhoff spre întâmpinarea lui Faure. Când tirea primirei grandidse făoute aoum un
în vigbre ordonanţele de limbă“. proprietari germani contele Osvald vaporul „Alexandria" sosi în port şi pe an păreohei imperiale la Paris, salută căl
Resoluţiunea mai dă espresiune Tbun, întPo scrisore adresată mi- când preşedintele şi Ţarul se îmbrăţişară şi duros pe Faure şi reeunosoe în visita
convingerei, că astăcfî nu e vorba nistrului-preşedinte Badeui,este adecă sărutară repeţit, s’a înălţat stindardul ru acesta o nouă confirmare a unirii celor doud
numai de-o cestiune germsno-cehică, neîndoios, că nicî una din partidele sesc şi cel franoes. popore, cari îşi urmâză desvoltarea pe căi
ci în genere de apărarea condiţiilor germane, nicî chiar a marilor pro După primire, Ţarul şi preşedintele paolnioe.
*
de viăţă ale Germanilor în Austria. prietari, nu vor lua parte la con- au plecat în trăsură deschisă la palatul din
In fine deputaţii germano-boemî ferenţă. Poterhoff, unde preşedintele Faure a fost Pe ieri şi acjl au fost proiectate mari
motivâză hotărîrea lor de-a nu lua Două sunt eventualităţile, ce salutat şi primit de oonducătorul ministe- sărbărl în onârea preşedintelui în grădi
parte la conferenţa de împăcare, pot urma după protestul Germani riului ourţii, de mareşalul curţii, de ma nile Arcadia şi Aquarium, la carî sunt în-
FOILETONUL „GAZ. TRANS." mul a înoeput să dea ârăşl semne de vieţă. toric va înghiţi bonapartismul politic. A- odată Franoia n’a avut un diplomat mai
Napoleon III, fiul fostului rege holandes şi oesta a fost seoretul cultului-Napoleon în isteţ şi mai violâu deoât el, oare a putut
al Hortensiei, înoepu să se faoă cunoscut, (filele lui Ludovio Filip ; din oausa aoesta să faoă, ca cinci luni de (file mai târtfiu, după
oa pretendent la tron. Cu înoeputul anului s’a ridicat ârăşl statua lui Napoleon peste marile lupte de stradă din Iunie, ce s’au
Din Yiaţa lui Napoleon III.
1832 în armata francesă se simţia ârăşl cu statua din Vendome, s’a terminat pârta dat între moderaţi şi socialişti, nu Cavaig-
In editura Pion din Paris a apărut rentul bonapartist şi în urma reaoţiunei el de triumf începută de Napoleon şi s’a în nac, oi el a devenit capul Franoiei. Intre
de curând un op de mare valâre, oare cu s’a constituit într’o partidă civilă. De fiinţat în Versailles museul naţional ou in acei, oarl mai mult i-au stat în ajutor, a
prinde memoriile generalului franoes Fleury atunol încă se prevedea oa sigur alegerea scripţia „A toutes Ies gloirs de la France , fost cel dintâiă Fleury, apoi generalul
a
şi în oare aflăm date interesante din viaţa lui Napoleon de preşedinte al Republioei, şi apoi s’au adus rămăşiţele pământesol ale Pyat, oolouelul Fabrier, oare sub Bourboni
împăratului Napoleon III. Generalul Fleury generalul Fleury înoepu deja să faoă în as nemuritorului împărat în patriă. a fost adjutantul mareşalului Marmont;
a fost unul dintre cei mai intimi şi acre cuns pregătiri de instalare în Elysâe. După-oe Napoleon III a scăpat din Meneval. secretarul lui Napoleon I; Ney
ditaţi dmenl de stat ai nefericitului împă Lovitura de stat din Strassburg însă prinsore, a mers în Anglia; aiol l’a ajuns Edgar, Petit fiul aoelui general de gardă,
rat, şi de aceea memoriile sale oonstitue n’a succes, şi Napoleon a fost silit să se revoluţia din Februarie, oare a măturat oare în Fontainebleau a întins vulturul
un document de mare importanţă pentru refugieze în Anglia. Guvernul frances ţinea tronul Orleaniştilor. Indată-ce ajunse la franoes lui Napoleon I în semn de adio,
epoca aedsta. acum pe Napoleon atât de ridiool, încât urechile lui Napoleon vestea revoluţiunei, şi în fine neobosiţii Persigny şi Yandrey.
Cel mai puternio îndemn la scrierea nu se mai temea de el şi-l oonsidera de se pregăti să se reîntoreă în Franoia, însă La cetirea aoestor nume, cine ar risca să
memoriilor sale l’a dat generalului Fleury „mort politio". Când Napoleon evada în guvernul provisor de atunci l’a desfătuit susţină, oă bonapartismul a espirat în Fran
mârtea tragică a prinţului Luiu Napoleon. haine de zidar din fortărâţa Ham, în oare dela acest pas şi a rămas ârăşl în Anglia. oia la 1815?
Fleury era la început aderentul Or- era arestat, oaşul n’a făout nici o sensaţiă. Atunci s’a întâmplat un lucru ou totul ne Dâr nu era destul atât. Napoleon III
leaniştilor şi a făout ounoscinţă cu Napo Cu tâte acestea în Boulogne ajunseră la aşteptat. La alegerile suplementare el a fost ţinea să-şl câştige noi aderenţi. Tote aces
leon prin Persigny. El şi-a câştigat ore- convingerea, oă nu e bine, oa bonapartis- ales în patru locuri pentru adunarea na tea le făcea Fleury, care era adjutantul
care renume militar în luptele din Africa, mul să hă privit peste umăr. Regatul din ţională, âr la balotagii în cinci loourl. Cu principelui şi umplea şi funoţiunile de oa-
ceea-oe a oontribuit mult, oa să fiă bine vă- Iulie se amăgia cu aceea, că bouapartis- aoesta s’a început propaganda bonapar- merar. At3nţiunea lui Fleury se estindea
dut de stăpânul său, oare în curând l’a mul va pută fi sugrumat, deoă se va nutri trntă. Acele oâte-ya luni, oarl despart oă- şi la cele mai bagatele lucruri, el oumpăra
numit adjutant. în popor cultul faţă de Napoleon I, spe derea Orleaniştilor de păşirea pe tron a pe sâma lui Napoleon oai şi oalese, oa
Curând după Waterloo bonapartis- rând cu alte cuvinte, oă bonapartismul is lui Napoleon, sunt o viuă dovadă, că nici după alegerea lui de preşedinte să se pâtă
