Page 42 - 1897-08

Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 179—1897.

vitaţl toţi ofioerii franoesl şi 600 de mari­ Germaniei o esplioă aşa, că Wilhelm II în acest mod nu va aduce niol o alterare casă naţională ? Veţi cjice, oă suut pessi-
nari franoesl.- a accentuat prea tare momentul politic, temeinicei administraţiunl a justiţiei. misfc. N’am oe faoe! Esemplele de tote di-
Giuvaergii, cofetarii, drogueriştii şi oei pe când Ţarul a luat posiţiă cu mult mai „Şi astăcjl în oestiunî criminale parti­ lele mă învaţă a fi astfel. întâmplarea cu
din bazaruri, nu vând decât obieote cari reservată eto. dele oomunică ou jucjii la pertractările pu- schimbarea statutelor Asociaţiunii, mă în-
pârtă amintirea acestei visite. Un neguţă­ Aoeste şi altfel de observări pioante blioe în mod nemijlocit pe basa aceloraşi tăresce în ăst pessimism. Sapienţi satis!
tor de pâme vinde mere cu inscripţia: faoe f6iă germană împăratului Wilhelm, legi, la cari s’a provooat d-1 Gali; dispo- Eu şi ou mulţi alţii, am ţinut de gre­
Trăâscă Francia! Nu este om, oare să uu-şl toomai în ajunul sosirii preşedintelui Re- siţiunea e astfel, o a în asemeni ţinuturi jucjii şită şi înfiinţarea scâlei de fete a Asocia-
fi cumpărat bustul lui Faure. publioei francese în Rusia. să pricâpă limba looul^i aşa, ca acusatul, ţiunii, cu aşa mare sumptnositate. Asocia*
In Moscva o deputaţiă franoesă va care nu prioepe limba maghiară, să potă ţ'unea făcea mai bine, dâcă, în loo de-o
representa pe Faure, oare a fost invitat comunica nemijlocit în limba sa. Precum soâlă superiâră de fete în Sibiiu, oare ori
acolo. Franoesii vor visita faimosul oâmp a fost praxa pănă acum, aşa va fi şi în şi oum are mai mult interes local şi restrîns
de luptă (1812) dela Borodino, unde vor Limba juraţilor. viitor. Nici de aci înainte nu se vor ivi la un oero îngust al societăţii nâstre, ridioa
pune cununi pe piatra monumentală. greutăţi praotioe.
Am reprodus în numerul de Vi­ in mai multe ţinuturi românescl, unde nu
nerea trecută vorbirea, ce a ţinut’o „Mai mare greutate s’ar ivi atunci — sunt de loo soole române, nisce scoluţe

Imperatul german dăscălit. d-1 Dr. Iosif Gali în şedinţa dela 4 lucru, căruia d-1 Gali nu-i dă însemnătate pentru băeţl, alocurea pentru fetiţe, şi dâcă
(16) August a. c. a camerei magna­ — când la constituirea ourţilor cu juraţi prin aoestea scăpa pote ţinuturi întregi de
Pressa germană, care stă în serviciul ţilor în cestiunea limbei juraţilor. s’ar reoere ounosoinţa mai multor limbi. periculul maghiarisării.
lui Bismarck a început de nou să dăsoă- Seim, că d-1 Gali a propus un amen­ Datele statistice dovedeso, că se află ţinu­ Şi acum ar face Asooiaţiunea nâstră
lâsoă şi să critioe aspru pe împăratul Wil- dament în sensul, ca în proiectul turi ale ţărei, unde se simte âre-care lipsă mai mare serviciu oulturei poporului român,
fielm. Cel mai nou prilej la acâsta i l’a de lege privitor la curtea cu juraţi în ceea ce privesoe numărul juraţilor. De dâcă ar înfiinţa scâle poporale pentru băeţl
dat visita, ce a făcut’o împăratul Germa­ se se prevadă condiţia, ca în ţinu­ aceea s’a luat în proiect disposiţiunea, după şi fete pe acolo, pe unde nu sunt, ori ar
niei la curtea din Petersburg şi purtarea turile locuite de Nemaghiarî juraţii oare ministeriul de justiţiă este autorisat, ajuta pe acele, cari sunt, însă din lipsa de
lui umilitâre faţă de Ţarul. se cunoscă şi limba acelei naţiona­ ca în astfel de ţinuturi, în cas de lipsă, să mijlooe trebue să piâră.
In faimosul (Ţ german „Zukunft" lităţi, care limbă „e obicinuită pe pâtă înfiinţa o ourte cu juraţi pentru mai Pănă oând avem lipsă de căsuţe, în
ar
s’a publicat de curând un artioul plin de teritoriul respectivei judecătorii şi multe tribunale. Acâsta este o măsură deo­ cari să ne putem souti poporul ou limba
irouiâ pentru împăratul Nemţilor. Se cjice formbză limba protocolară a juris- sebită, pe care eu doreso a-o aplica numai şi naţionalitatea lui, este greşiţ să zidim
între altele în acest artioul, oă politica dicţiunii acelui teritoriu". în oele mei eseepţionale caşuri. Dâcă însă palaturl naţionale de lux. Sibienii îşi pot
aţi primi propunerea d-lui Gali, atunci
schimbându-se, e firesc ca şi domnitorii să Etă acum răspunsul, ce l”a dat, ţinâ şi mai departe întrunirile lor în loca­
se pronunţe conform acestor schimbări. în aceeaşi şedinţă, ministrul ungu­ aoâstă măsură escepţională ar trebui să fiă lurile modeste de pănă acuma, şi de vrem
aplicată în caşuri mult mai multe.
Napoleon I a soris odiniâră ambasadorului resc de justiţia la vorbirea d-lui a ridioa museurl acele le putem înfiinţa pe
„Oe privesoe dorinţa, de-a se lua mă­
său din Petersburg, că unioa lui dorinţă Gali: lângă gimuasiile, cari le avem.
suri, ca greutăţile practice să înceteze în
este, să garanteze pacea lumei; el speră,
Alexandru Erdâlyi, ministru de justi­ privinţa aoâsta, declar cu tâtă plăcerea, oă Aoeste am voit a le adauge la oele
că dorinţa acesta o nutresce şi Ţarul, de
ţia: „Cred, că nu e lipsă să dovedeso nici în ordinaţiunea privitâre la constituirea dise d9 „Gazetă", având firma oouvingere,
aceea îl împuternicesoe să declare Iui Alec- cu citate din legi, nici în alt ohip, că la că adunarea generală la aduoerea conclu­
sandru I: „Que je veux tout ce q u ’ i l veut, curţilor ou juraţi voiii dispune între mar­
noi este de 30 de ani praxă, ce se basâză sului său în cestiune, va avâ înaintea ochi­
que non systeme est attache an sieu irre- ginile legei, ca comisiunile, oarl vor avâ
pe legi şi oare se mănţine permanent, după să alâgă pe juraţi, să fiă tolerante şi după lor interesele Asociaţiunii.
vocablement, que je seoonderai la Russie
oare în Ungaria limba ofioială în justiţiă putinţă să alâgă ca juraţi ast-fel de indi-
de tout mes moyens". (Şi eu vrâu tot ceea este esolusiv limba maghiară. Pe aoâstă
ce vreau ei (Ruşii), sistemul meu este legat vitjl, cari pe lângă limba oficială maghiară
basă a stat proiectul atunci, când între dis-
irevocabil de al lor şi voifi seoonda Rusia cu înţeleg şi limba respectivului ţinut, aşa,
posiţiunile sale a luat şi pe aceea, contra
tâte mijlocele mele). Dâr în 1812 politica că după vederile mele greutăţile amintite
căreia a făcut d-1 Iosif Gali propunerea sa;
e’a schimbat şi Napoleon s’a întors contra adecă atunci, oând a hotărît, că şi limba de d-1 Gali nu se vor ivi, şi în oestiunî de — 18 (25) August.
Rusiei. juraţilor este esolusiv cea maghiară şi în­ limbă justiţia bună şi punotuală nu va su­ Posturi pentru profesori. La şoâlele
In asemenea înţeles a vorbit şi împă­ tre atribuţ'unile curţii cu juraţi a pus nu­ feri ştirbire. Din causa aoâsta mă rog, să medii române gr. or. din Braşov sunt de
ratul Wilhelm II oătră Ţarul Nicolae II, mai şi esolusiv limba maghiară. Aoâstă pro­ primiţi textul original cu omiterea amen­ ooupat următârele posturi: la gimnasiu un
cum a vorbit Napoleon I oătră Alexan­ damentului.
punere a d-sale aşa-dâră ar sta în contra- post de profesor ordinar cu cualificaţiune
dru I. Şi împăratul german voesoe ceea-oe cjioere cu prsxa legală, oe esistă de 30 de Seim, ca membrii camerei au specială pentru limba latină şi română, şi
voesce Ţarul, şi amiciţia oelor doi împăraţi şi primit textul original al proiectu­
ani; ar veni în ooDfliot c’un mare princi­ lui neschimbat, br amendamentul un post de profesor suplinitor pentru filo­
stă pe basa neclâlinată, oomuna lor luorare
piu şi eu, chiar şi numai din asta causă, propus de d-1 Gali a fost respins. logia olasică; la şcdla reală: un post de
este garantarea păcii lumei.
nu-o pot primi. profesor ordinar cu cualificaţiune specială
Durere — continuă „Zukunft" — că „De-altmintrelea în motivarea propu- pentru limba română şi germană, şi un
împăratul german a folosit ou ooasia aoâsta nerei sale, onor. d. Gali a pus pondul La proiectul „Casei naţionale post de profesor ordinar cu cualifioaţiune
nisoe espresiunl, oarl au deprimat adânc prinoipal mai ales pe greutăţile practice. (Estras dintr’o corespondenţă privată). ErI specială pentru matematică şi fisioă; la
pe Germani. Wilhelm II a amintit de gra­ Cred însă, oă aoeste greutăţi praotioe ale primind Nr. 175 al „Gazetei Transilvaniei“ şcdla comercială: un post de profesor or­
fia Ţarului şi a <^is, că depune cele mai d-sale nu sunt aşa de grave, încât din oausa m’a interesat, mult ceea oe s’a scris despre dinar cu cualifioaţiune speoială pentru limba
adânci mulţămite la picidrele Ţarului. (Den lor să trebnâscă a se face o gaură în ma­ proiectul casei naţionale. Părerea mea este, maghiară şi germană, un post de profesor
tiefgefîihlten Dank dem Wirt zu Fiissen rele principiu amintit. Mă foloseso toomai că pe cât de nobil şi frumos pâte fi scopul suplinitor pentru limba franoesă şi studii
lege). Ca să pâtă face aoâsta, împăratul de ouvintele d-sale când c}io, oă da, în ţi­ celor oe au conceput în mintea lor acest comerciale, şi un post de profesor suplini­
german ar trebui să se plece, dâr lui nu-i nuturile ţării locuite de naţionalităţi, unde proieot, pe atât de greşit este proiectul tor pentru istoriă şi limba română. In fine
este iertat a-se pleca înaintea unui mu­ se vor înfiinţa curţi ou juraţi, în cea mai însuşi. Artioulul oitat al „Gazetei" fârte la tote trei institutele, un post de profesor
ritor. mare parte acele elemente vor fi primite bine arată, că avem noi acjl alte lipsuri seoundar suplinitor pentru gimnastică. Pen­
Wilhelm II a făcut amintire şi despre pe basa califioaţiunii în curţile cu juraţi, culturale mai urgente, deoât proiectata oasă tru tote aceste posturi e publicat oonours
un vot (Gelobniss) faţă de un om mai tînăr oarl ounOso şi limba looului, astfel încât our- naţională. Românii din România îşi pot cu termin pănă la 20 August v. o. Iu fine
decât el, apoi şi-a esprimat în termini ţile cu juraţi se vor constitui în aşa mod, că avâ Ateneul lor, pot avâ case naţionale, mai sunt de ooupat şi două posturi de în­
neobiolnuiţl bucuria, că a fost numit admi­
toţi juraţii, pâte numai ou fârte puţine es- oăol nimeni nu-i periolitâză în existenţa văţători la şeâla primară din loo cu ter­
rai rusesc. oepţiunl, vor prioepe limba folosită în acea lor. La noi însă, unde cei dela putere se min pănă la 31 August v. o. Petiţiile, ou
Toastul Ţarului ţinut în limba fran- localitate aşa, oă din aoest punct de ve­ întrec uuii pe alţii în a ne da dovecjî de documentele de lipsă, sunt a se adresa
ctsă a fost calm şi ourtenitor; al împăra­ dere pertractarea oestiunei nu va suferi cea mai fanatică intoleranţă naţională oe la Eforiei şoâlelor centrale române gr. or. în
tului estrem de însufleţit, ceea-ce duşmanii niol o scădere şi susţinerea disposiţiunei eventualităţi nu pote fi espusă proieotata Braşov.

plimba în mod vrednio de îualtu-i rang. Şi gata cu sfatul; a recomandat lui Napoleon turburârl în provinoiă. De aoeea a refusat părătâsă nu-şl afla Napoleon la curţile eu­
lucru ciudat: pompdsa calâsă, oe o cum­ să pornâsoă răsboifi contra Gabylilor. In ofertul lui Napoleon. ropene. Fleury a făcut tot posibilul, ca să
pără, a fost mai înainte proprietatea lui fruntea espediţiunei a pus pe Saint-Arnaud ; libereze pe stăpânul său din braţele unei
Asemenea de gâba a făout el încer­
Cavaignac, âr şi mai înainte a prinţului micul răsboifi fu îndată preamărit de «fia­ frumâee femei englese, miss Howard, care
cări cu Baragnay-d’HilIiers, cu Castellane
Aumale. rele franoese, şi victoriosul Saint-Arnaud a persecutat pe Napoleon din Londra până
etc., niol unul n’a voit să-l asoulte. In pa­
Nu putem înşira aiol tâte amănuntele s’a reîntors avansat în rang la Paris. latul Elysâe spaima era mare. Dibaciul la Paris şi după lovitura de stat a mişcat
loviturei de stat, şi ne mărginim numai la In Paris noul comandant suprem s’a Fleury merse pentru a doua âră la Saint- tâtă piatra, oa să devină împărătâsă fran-
date nouă şi interesante, oe se află în me­ purtat forte rece faţă de Napoleon, sorise Arnaud, oa să-l convingă; aoâsta i-a şi cesâ.
moriile generalului. După Cavaignac, Na­ o epistolă prinţului în oare îl râgă să-i re­ suooes. In timpul aoesta Napoleon făcu ou-
poleon a 8flat de necesar a delătura si pe dea cuvântul dat — şi apoi se ţinu de­ In 2 Deeemvre, a 46 aniversare dela noscinţă ou Eugenia Montijo, oare prin
Changarnier, comandantul suprem al Pari­ parte de Elysâe, palatul lui Napoleon. Me­ frumuseţa ei a fermecat tâte capitalele Eu­
încoronarea lui Napoleon I, Napoleon III
sului, Aoesta i-a şi succes în 1851. Mai îna­ moriile lui Fleury varsă ore-care lumină ropei. Se amoresâ de ea. După oe fiica
deveni împărat. Vechile tradiţii napoleo-
inte de tote însă trebuia să afle o persână asupra căuşelor acestei înstrăinări, şi dâoă prinţului Wasa, regina saxonă de acjîj ou
nide se redeşteptară de nou şi numele de
de înoredere, oare să câştige armata pen­ el are dreptate, atunci Saint-Arnaud a lu­ puţin mai îuainte i-a refusat mâna, amioii
Napoleon străluci îno’odată în tâtă splen-
tru soopurile lui Napoleon. După scurtă crat fârte ou minte. lui Napoleon dâr mai ales Fleury îl sfă-
dârea şi mărirea lui.
căutare s’a aflat Saint-Arnaud, oara atunci Prinţul şi âmenii din jurul său plă­ tuirâ să ia în căsătoria pe Eugenia. Prin­
Prima soţiă a împăratului, Hortensia,
era comandant de brigadă în Algir. Dâr nuiseră lovitura de stat pe cj’ua de 17 Sep- ţesa Matilda a peţit. pe frumosa contesă
un comandant de brigadă era persână prea temvre. In oaşul aoesta însă adunarea de­ murise oe-i drept, însă Jerome totuşi apăru spaniolă pe sâma nepotului său şi la 1853
la curte ca alteţă imperială şi houorariile
mică pentru astfel de problemă; de aceea putaţilor trebuia să fiă în vaoanţă, fiind-oă se Napoleon cu Eugenia s’au cununat.
le făcea fiioă-sa Matilda.
cel dintâiă luoru a fost să-l avanseze afară temeau de protestările parlamentului. Saint- Vorbirea, care o ţinu atunci Napo­
de ordine, ca să-l facă posibil pentru pos­ Arnaud şi-a făcut cu totul altfel socotâla. Nu lipsia dela curte deoât împărătâsă. leon oătră popor, este unul dintre cele mai
tul de comandant suprem al Parisului. Ce El sciea, că Napoleon va face să amuţâsoă Curţile europene recunoscură noul guvern, însemnare momente din viâţa sa. Partea
era der de făcut? Fleury — oăol el a fost întrâgă oamera, oum a făcut Napoleon I şi numai Ţarul Nicolae I numea pe împă­ mai importantă a vorbirei a fost aceea, în
aoela, oare a atras atenţiunea lui Napoleon în 18 Brumaire. Se temea însă, că depu­ ratul „parvenit" ou titlul „Mon bon ami" care mocivâză, oă de ce a luat îu oăsâ-
asupra obsourului Saint-Arnaud — a fost taţii, cari erau în concediu vor provoca în loo de „Monsieur mon frâre". Dâr îm- toriă pe Eugenia. „N’am voit să mă vîrăsc