Page 43 - 1897-08

Nr. 179.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Toleranţa preoţimei din România. In cu meritele şi a celorlalţi medio! curanţi slabe din causa ploilor persistente: Franţa, iestatea Sa împerătâsa şi pentru
numărul său dela 15 August „Kolnisohe ai principelui, deşi n’au înaintea ei avan- Rusia, Ungaria, România, Italia şi Bul­ „întregă Rusia“.
Zeitung , aducând un raport din Sinaia tagiul de a fi bărbaţi germani. garia. Germania pare puţin favorisată, şi
11
Paris, 24 August. Afară de (Ţâ­
11
despre înmormântarea „medicului german dâcă Spania are o producţiune mai mare
0 nonă seolă românescă în Macedonia. rele socialiste, t6tă pressa francesă
D. Kremnitz, — „oSrnia , cjioe, „este a se decât cea din anul trecut, trebue să se ţie
a
ua
In comuna Oşan (Megen) din Meoedonia accentuâză unanim, ca în cŢ de
mulţămi mai ou sâmă, dâoă casa regală ro­ semă de seceta din 1896, care a avut de
s’a inaugurat cu mare solemnitate prima ieri s’a întâmplat la Petersburg un
mână şi poporul român se pot bucura adî consecinţă un mare deficit în producţiunea
soâlă românâsoă oonstruită ou cheltuiala eveniment istoric, ale cărui urmări
11
de restabilirea prinţului moştenitor — con­ acestui an.
loouitorilor. Localul a fost împodobit cu pot să fiă de mare însemnătate nu
tinuă astfel: „Stareţul mănăstirei din Si­ Scăderaa producţiunii va fi pentru
verdâţă şi ou flori. După servioiu! divin numai pentru Francia şi Rusia, ci
naia s’a dus la palat şi a comunicat, că Franţa de 20 miliâne hectol.; pentru Rusia şi pentru celelalte naţiuni. „Gaulois“
s’a făcut inaugurarea în presenta muloazî-
călugării mănăstirii au decis de a pune la de 29 milione; pentru Ungaria il milione;
mului Mustafa Effendi. Institutorul Guşu scrie: Ne bucurăm din inimă de
disposiţiă biserica mănăstirii pentru-oa să pentru România de 8 milione; pentru Bul­ manifestarea amiciţiei puternicului
Gaga a ţinut un călduros disours în dia­
■fîă aşe4at acolo pe catafalo cosciugul ou garia de 7 milione; pentru Turcia de 4
lectul meglino-român. domnitor al puternicei naţiuni. —
cadavrul răposatului. La cosciug au luat milione. „Petit Parisien scrie: Nu suntem
11
1
paza călugării, doi făceau necontenit rugă­ Intoleranţa grecescă în Macedonia. „ Ga­ piarul „Evening Corn Trade List' , numai amicii Ruşilor, ci fraţii lor,
ciunile obiolnuite după ritul ortodox, cari zeta Macedoniei“ primesce din Moloviştea care publică aceste cifre, se bucură de de care nu vrem să ne despărţim
erau întrerupte numai pe timpul când ve­ următârea informaţiă despre un confliot, oe multă autoritate în Englitera şi mai tot- nicî-odată.
nea din BucurescI preotul evangelio, ca s’a produs în biserioa looală în cursul ser- d’a-una evaluţiunile sale au fost cât se
să-şi facă el rugăciunile sale. După termi­ vioiului divin, între un agent al arebiereu- pâte de apropiate de adevăr. Fără îndo­ Viena, 24 August. Ministrul-pre-
narea slujbei bisericesci oadavrul a fost lui greo şi între Români: „De la data pri­ ială, Statele-Unite, Argentina şi Cbili vor şedinte Badeni, în urma refusului
dus de călugări în sunetul olopotelor pănă mire! ordinului din partea guvernului im­ furnisa Europei grâul de care va avâ Germanilnr de a lua parte la con-
la pârta mănăstirei, unde a fost luat în perial, prin oare ni-se oomunioă libera per­ necesitate. Exportaţiunile acestor ţări vor ferenţa de împăcare, a declarat, ca
primire de preotul evangelio D. May din misiune de a ceti românesce în biserioă, fi ou atât mai însemnate cu cât stokurile numai are nici un înţeles ca acâsta
de grâne sunt forte reduse. Decă se pote conferenţă să se ţină.
Buouresoi. Conduotul funebral a mers prin nu s’a iscat multă vreme niol un incident.
pădure, pe dinaintea castelului Peleş. la oi- Dumineca trecută însă, pe când un elev, conta actualmente pe o recoltă favorabilă
miteriul frumos situat în Sinaia, unde era George Naoe, oetea Apostolul, un individ în Statele-Unite, nu se pote însă prevede Rectificare. In artioulul de pe pag. 2
pregătită grâpa pentru mort. Memoria har­ anume Spiru Lifi, s’a repedit asupra ele­ cum va fi recolta din Argentina şi acea a fâiei nâstre Nr. de erl (178) „Sărbătârea
nicului medic, tot-dâuna gata de a da aju­ vului, răpindu-i din mână Apostolul şi oprind din Cbili, recolte care se fac în Decemvre S-lui Ştefan la rendul al 4-lea colâua I
11
tor, a nobilului bărbat german, care de­ de a mai ceti românesce. Românii revoltaţi şi în Ianuarie; în ce privesce recolta din din sus în jos în loo de „adecă oreatura
parte de patria sa a fost prea timpuriu în­ s’au repedit asupra nenorocitului agent al India, ori cât de satisfăcătâre ar fi, nu mascelor şi miliânelor sale eto,, este a se
11
gropat în pământ străin, nu se va şterge. Arohiereului greo şi l’au pus la respeot în­ trebue ţinută în sâmă, mai cu deosebire, ceti: „adecă creatura mânelor şi milionelor
Faptul, că călugării mănăstirei Sinaia au dată. Da aoi un scandal, oare puţin a lipsit, că înainte de lnna Mai viitor nu se va sale eto. Apoi tot în aoel artioul oolâna
11
primit pe mortul, oare aparţinea altei con­ ca să degeneseze într’o bătae sângarosă. putâ începe exportul din acea ţâră, de II şirul al 17 din sus în jos, în loo de:
fesiuni, în biserioa lor, spre a-i faoe cele Românii au protestat la Bitolia, oa să li-se 6re-ce campania agricolă nu începe decât „cum le redusese împăratul Iosif al II-lea
mai înalte onoruri ale biserioei lor, e do­ respecte dreptul lor câştigat de a se ruga la Aprilie. la 10 serbătorl împărătesei eto., este a se
11
vadă a simţului în adevăr creştinesc şi a în limba maternă. Numitul individ, Spiru Acâsta este situaţiunea generală a ceti: „cum le redusese împăratul Iosif II
marei toleranţe a preoţimei româue. Aceste Liu, a fost oitat la Bitolia, uude sperăm, recoltelor în Europa, ceea-ce esplică cu la 12 sărbători împărătesoI“ eto.
însuşiri merită cu atât mai mare reounos- oă va primi o leoţiă bine meritată, pentru prisosinţă urcarea preţului grâului.
cinţă din partea germană, ou oât aici nu ca pe viitor nimeni să nu mai îndrăznâscă
se tratâză de un oas speoial şi isolat, ci a nesocoti ordinele guvernului . NECROLOG. Petru Nicolescu, preot
11
fiind-că atâtea familii germane, cari locu- român gr. or. în Gernesig (lângă Târgu- Biblia dracului. In biblioteoa regâscă
Concert şi petrecere în Selişte. Dumi­
esc îd ţinutul, unde se află preoţi ai oon- Mureşului), după grele suferinţe a răposat dinStockholm se află o carte numită biblia
necă în 17 (29) August o. va da inteligenţa
fasiunii lor, nu se adresâză nioî-odată la Duminecă sera, în 3 (15) August, în anul dragului. Causa pentru oare aoâstă carte
jună din Sălişte un ooncert în sala soâlei
preoţime» română, deeă voeso să apeleze al 31-lea al etăţii, al 7-lea al căsătoriei şi se numesce astfel e, oă în lăuotrul cărţii
la ajutorul ei. Ce ruşinătâre este de altă de aoolo. Iuoeputul la 7 ore sera. Preţul al 5-lea al preoţiei sale. II jălesee întris- se află desemnat un drac înarmat, ou două
parte oârta urioiosă, ce se aprinde de atâ­ îutrărei după bunăvoinţă. Venitul ourat se t&ta~i soţiă Maria Nicolescu n. Şoneriu, cu limbi şi două oârne. Cartea numită e oea
va alătura fondului menit pentru ajutorarea
tea ori în Germania între preoţi fanatiol fiii săi Petru şi Simeon, părinţi, socrii şi mai ^alorosă din tâte oărţile din lume. Ea
studenţilor săraol. După ooncert joc. Pro­
şi turma lor mărginită, când se tratâză de alte numărâse rudenii. — Dumne4eu să-l
grama oonţine vre-o 10 coruri bine alese, are 309 feţe, fiă-care faţă e lungă de 90
onorarea morţilor, certele pentru clopote odihnâsoă în pace!
de G. Dima, I. Vidu, T. Popoviol, Musi- centimetri şi lată de 50 om. Hârtia e fru-
11
şi oimiterii l Reproducem cele sorise de
oesou ete. mâsă de pergament, pentru fabricarea oăria
„Koln. Ztg.“ fără de mol un comentar. Cu a fost de lipsă 160 piei de măgar. Păreţii
Iote aceste nu putem să suprimăm o ob­ Concert. In jumătatea a doua a lunei îî sunt de stejar, groşi de 4Y om. Sve-
2
servare, ce ni-se îmbie. Foia germană pre­ Septemvre renumitele pianiste d-ş6rele Grete Petersburg, 24 August. La prân­ dienii au oumpărat aoâstă carte la 1648
santă pe răposatul Kremnitz, oare a fost, şi Else Krummel vor da un concert asupra zul de gală dat în onorea lui Felix
din Praga dimpreună ou altele. Când la
preoum soim, unul dintre medicii ouranţl căruia atragem de pe acuma atenţiunea Faure, Ţarul Nicolae a ridicat ur­
anul 1697 arsese castelul din Stookholm,
ai prinţului moştenitor, ca având cel mai publioului iubitor de musioă. mătorul toast: biblia, oare e fârfce grea, numai aruncâodu-o
mare merit la saWarea vieţii prinţului, . „Imî servesce ca o deosebită pe ferâstră a putut soăDa de foo. In urma
care „s’ar datori mai cu sâtnă jertfirei şi Sultanul — mărinimos. Din Constau- „bucuriă faptul, că te pot saluta, oăderei, se înţelege păreţii bibliei s’au stri­
■simţului de datoriă credinciâse a lui Krem­ tinopol se telegrafeză, oă Sultanul a dat o „domnule Preşedinte, şi-ţi pot mul- cat,^au fost însă reparaţi la 1819.
11
nitz . N’am voi nioî-deoum să soărim câ­ iradea prin oare s’au iertat 22 Mohamedanî „ţumi pentru visita d-tale, ce în-
tuşi de puţin din meritul netăgăduit, oe condamnaţi la mârte pentru turburările din „tregâ Rusia o primesce cu viuă Galeriă de tablouri vii. Sooietatea au-
şi-l’a câştigat răposatul medio prin hărni­ Tooat. Pedâpsa ou morte li-s’a sobimbat ou „şi unanimă bucuriă. Amintirea touomioă din Bordsux a constatat, oă pes­
cia şi munoa sa eonscienţiâsă, în timpul, închisâre pe viaţă. „plăcută a (Ţtalor scurte petrecute carul din Toulon, Alfonz Fenonl, este omul
cât a căutat pe principele bolnav. Dâr noi „anul trecut în Francia, rămân cel mai tetovat din lume. Intr’adevăr acest
aşa am înţeles şi aşa seim, oă tuturor ce­ „neşterse în inima mea şi în inima pescar are o galeriă întregă de tablouri pe
lor trei medici curanţi le revine aceeaşi Recolta grâului în Europa. „împărătesei. Cu bucuriă sperăm, cornul său. Fenoul adecă oârtă pe piept
parte la munca de a fi salvat viâţa prin­ Cunoscutul 4i engles „Evening Corn „că petrecerea d-tale în mijlocul chipul generalului Briâre de l’Isle. Pe burtă
ar
are tetovat bustul unei femei cu insorip-
ţului. Şi deci am fi dorit, oa foia germană Trade List a publicat următârea evalua- „nostru şi acea sinceritate a sen­
u
să fiă la rândul ei puţin mai tolerantă faţă ţiune a recoltei grâului din Europa în timentelor, ce ni-le deşteptă acestă tiune germană, apoi mai are tot aoi tăiată
crucea ordului pentru merite şi oapul unui
1897, faţă cu ultimii doi ani: „visită, legăturile de amiciţia şi de
„adencă simpatia, ce le unesc Francia matroz în profil. Pa oâsta drâptă se pâte
1897 1896 1895 vedâ fotografia unei femei şi oapul unui
„cu Rusia, vor deveni şi mai strînse.
ou orî-oe preţ în ourţile europene; soiu, Hectol. Hectol. Hectol. osândit la mârte. Pe umărul drept are o
că Europa mă privesoe încă tot de par­ Austria 12.325.000 13.775.000 14.645.000 „Bău în sănătatea d-tale, domnule orângă cu pâme, pe oel stâng un buchet
venit . Ungaria 39.150.000 50.750.000 55.245.000 „Preşedinte şi pentru prosperitatea de flori. Pe braţul drept pârtă obipul unui
11
11
Belgia 7.250.000 7.250.COO 6.670.000 „Franeiei .
In memoriile sale Fleury mai vor- cap de preot, un porumb oare ţine în oioo
Bulgaria 11.600.000 18.125.000 16.675.000
besee despre nascerea moşteuitorului de Felix Faure a răspuns prin ur­
Danemarca 1.450.000 1.450.000 1.595.000 un şârpe, pe antibraţ este tăiat o brăţară
tron şi spune, oă Napoleon şi Eugenia s’au Franţa 101400.000 124.700.000 122.670 000 mătorul toast: pe care e desemnat un căţel şi un soldat
oferit a fi naşi tuturor acelor copii fran- Germania 36.250.000 37.700.000 37.120.000 „Majestatea Vostră aţi bine- de rând. Pe braţul stâng portă o veveriţă,
ua
cesî, oarl s’au născut în 4’ oasoerii Grecia 2.175 000 2.175.000 2.175.000 „voit a face amintire de acele un ohinez, chipul unei fete tinere şi un
Olanda 2.175.000 2.175.000 1.885,000
fiului lor. „(Ţie scurte, ce le-a petrecut Ma­ orooodil, âr pa anti-braţ de asemenea o
Italia 36.250.000 47.850.000 40.745.000
La fine Fleury istorisesoe întrevederea Portugalia 1.740.000 1.450.000 2.000.000 iestatea Văstră dimpreună cu brăţară şi afară de aoâsta se mai pot vedâ:
lui Napoleon şi a Ţarului la Stuttgart în România 17.400.000 25.012.500 23.925.000 „împărătesa în Octomvre trecut o 61ă ou flori, un buchet de roze, de nu
1857, In drumul spre Stuttgart Napoleon Rusia 107.300.000 126.150.000 120.930,000 „la Paris. La rândul ei întregă mă uita, un oap de femelă, o sabiă, dâuă
Caucas 17.400.000 15.950.000 23 200.000
s’a oprit în Baden-Baden, unde l’a primit „Francia le ţine în căldurosă amin­ mâni şi un jongleur. Pe spate portă repro­
Serbia 3.625.000 5.075.000 3.625 000
moştenitorul de tron prusian, mai târ4iu tire. Corespunzător sentimentului ducerea unei ilustraţiunl: o femeiă, pe oare
Spania 34.800.000 31.900.000 37.000 000
împăratul Vithelm I, apoi marele duoe de Suedia 1.450.000 1.450 000 1.595.000 „întregei naţiuni, Preşedintele Ro- în târg o sfertioâ un urs scăpat din ooliviă.
Baden şi tâte archiduoesele. Insă gloria lui Elveţia 1.450.000 1.740.000 1.740.000 „publicei vine în oraşul Majestăţii In regiunea rinichilor se pâte vedea un leu
a strălucit mai mult în Stuttgart, unde îm­ Turc. As. 10.875.000 14.500.000 13 050.000 „ Vostre, ca să întărescă şi mai strîns fârte frumos; pe spata drâptă pârtă pe
preună ou Ţarul rusesc, trei principi su­ Anglia 20.300.000 21.025.000 13.775.000 „şi se lege acele puternice legături, cari asasinatârea Gabriele Bompard, âr pe cea
verani, patru regine şi mulţi prinţi şi prin­ Total 469.365.000 550.202.500 540.995.000 „unesc cele doue ţerl ale nostre. Când stângă are nu porc ou o pâlăriă cilindru
ţese au mers pontru a face onoruri lui In 1894 producţiunea acestor ţări era „păşesc pe pământul Rusiei, în pe cap. Pe şolduri are tetovate tot soiul
Napoleon. Aoeste au fost cele mai stră­ socotită la 554.625.000 hectol.; în 1893 la „momentul, când inima celor doue de armaturi. Ou totul Alfonz Fenoul pârtă
lucite 4ile din al doilea imperiu, când ni­ 525.944.000 şi în 1892 la 498.075.000 hec­ „pop ore late una la gândul fidelităţii pe trup 35 ilustraţiunl bine reuşite.
meni nu se gândea, că peste trei-spre-4ece tolitrii. Numai în 1891 producţiunea a fost „reciproce şi a păcii, îmi ridic pa-
1
ani Napoleon va ajunge la Sedan. de 427.054.000 hectol. „harul pentru Majestatea Văstră, Proprietar: Bl . Aurei Mureşianu.
Anul acesta mai tote ţările au recolte „Ţarul tuturor Ruşilor, pentru Ma­ Redactor responsabil: <Kreg©riM Maior.