Page 45 - 1897-08

Mr,ţim iMstntteui. „fiaieta“ iese în m-care iii,
li ^ipGITlSi Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
'JteftŞOV. pifcţS Star* $r, gQ t Pe un an 12 11.. pe şoae luni
8crisoW jp«ft'irjo«ali(s aa ja 6 fl., pe trei luni 3 fl.
:
aîlai*s6, — Hanwtoj'ipso at . as N-rii de Dumlneoă 2 fi. po an.
Pentru România si străinătate;
.WSSHATE ao pncneso In Adml-
Hlstrnţluno In Braşov şi ia ui- Pe un an 40' franol, pe şăse
BiătArelo Birouri de amiBolurf: luni 20 fr.,po trei luni 10 fr.
In Ticna: Jf. Dukti, Stmrick N-rii de Dumlneoă 8 franol.
Xr.haltk, iludolf Mau, X. OpvtUks Se prenumără la tâte ofioieie
Snohfolgor; itiion Oţptiik, J. poştale din întru şi din atară
Thnnebcr, In Budapesta: X. V. şi la dd. aoleotori.
Soldberga g, Mck.ac-.-n Bemat; In ■ Abonamentul pentru Brasor
Bucuresoi: Xsr.ncc ilavaa, Suo- administraţivmea, piaţa mare,
cursaie do Houmanie; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bnr^: Karoiyi & Licbmann, X.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Insarţlunlior: o scriu luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
ffarmond pe 0 ooiână 8 ex. şi Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbra pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dcao după 8 fl. Un esemplăr 6 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 16 bani. Atât abonamen­
Beoiame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
scriu 10 or. sou 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 180. Braşov, Vineri 15 (27) August 1897.

Din cansa s-tei sărbători (liarul nu va ghiară. Celelalte ce ar urma nece­ fi o calamitate grâznică pentru în- nemotivată şi ilegală a oraşului Fiume şi
i
apăr6 pănă Sâmbătă săra.
sar din principiile depuse în legea trâga ţâră, cu atât mai vârtos, cu a împrejurime). Guvernul maghiar a făout
de naţionalitate precum şi în legea cât după natura instituţiei juriilor tot posibilul, să rupă de la noi Fiume, la
Limba juraţilor. privitore la calificarea judecătorilor, va fi fârte greu. ba de multe orî care însă Croaţiei nu-i este iertat a renunţa
nu jocă înaintea ministrului ungu­ chiar şi imposibil a repara asemeni nicl-odată.
Desbaterea ce a urmat în Ca­ resc de justiţiă, decât numai un rol greşeli. Proieotul cere apoi, oa Dalmaţia să se
mera magnaţilor din Budapesta în cu totul secundar şi în afară de or- Refusul categoric, cu care a anexeze ărăşl Croaţiei, de oare a fost desli-
4 (16) a lunei curente asupra pro­ ganisaţia legală. Dâcă se va întâmpla, răspuns ministrul de justiţiă la pro­ pită într’un timp când naţiunea croată n’a
iectului de lege despre curţile cu ca între juraţii înscrişi în liste la punerea d-lui Gali basată pe lege şi putut să protesteze în parlamentul legal. De
juraţi şi în deosebi asupra întrebării organisarea colegiilor de juraţi se pe marele postulate ale instituţiu- asemenea poporaţiunea din Istria şi oea
ce calificaţiune se se pretindă dela fiă şi de aceia, cari se cundsca şi nei juraţilor, este în asemeni împre­ din JBosnia-Herţegovina încă doresoe să se
juraţi în ce privesce cunoscinţa Hru­ limbile nemaghiare, ce se vorbesc în jurări, pe cât de semnificativ, pe unâscă ou regatul oroat. In oonseoenţă
belor ţerii, este de mare importanţă, acele ţinuturi, cu atât mai bine. Ddr atâta de instructiv. Dâcă ministrul Croaţii oer, oa Msjestatea Sa să restabi-
căci face lumină asupra stării ade­ decă nu s’ar afla, n’ar fi nici o ne­ promite, la finitul vorbirei sale, că lâsoă unitatea şi independenţa veohiului
vărate a lucrurilor şi ilustreză în norocire, pentru că principiul des­ va dispune prin ordinaţiune ca la regat al Croaţiei. Est-mod, în părţile su­
modul cel mai eclatant regimul asu­ potismului limbei maghiare va re­ compunerea listelor juraţilor să se dice ale monarchiei s’ar forma un stat,
pritor unguresc. luând în tot caşul păstrat, dr mar­ ia în consideraţia, „după putinţă^, ca oare ar contribui mult la posiţia de putere
Este un merit al membrului Ca­ torii şi acusaţii de altă naţionalitate ei, afară de limba maghiară, să mai mare a monarohiei.
merei magnaţilor Dr. Iosif Gali, că vor trebui se se mulţămescă cu câte cunoscă şi acea limbă nemaghia­ Intre multele reforme urgente pentru
prin amendamentul, ce l’a făcut la un tălmaciu slab şi nevoiaş, cum ră, ce se vorbesce pe teritoriul Croaţia, proieotul cere şi reforma legii
§ 4 al amintitului proiect de lege s’a întâmplat şi pănă acuma în pro­ respectiv, acesta însâmnă atât, cât eleotorale pe basa sufragiului universal, pen­
şi prin motivarea lui pe basa legilor cesele de pressă şi juraţii vor pute nimic, sâu cel mult însemnă, că mi­ tru ca la alegeri să se validiteze adevărata
existente în vorbirea, pe care am se rămână liniştiţi în consciinţa lor, nistrul va fi silit prin însăşi forţa voinţă a naţianei oroate; apoi reformarea
comunicat’o deja cetitorilor noştri, a că şi-au împlinit datoria, când pe împrejurărilor să o facă acâsta. Insă administraţiei, reforme agrare, comeroiale,
dat prilegiu se se facă acâstă lumină temeiul unei tălmăciri cu totul ne­ o garanţă pentru dreptul şi liberta­ de comunioaţiă eto. In fine cjioe:
şi se se vadă întrâga structură a isprăvite şi nesuficiente îşi vor da tea cetăţenilor nemagbiarî nu vom „Nu putem corespunde acelei dorinţe a
despotismului naţional unguresc, ce verdictul lor sub imediata impresiune afla nici în proiectul de lege din Majestăţii Vostre, ca să trimitem deputaţi în
se practică şi se eserciază în detri­ numai a vorbirei procurorului. cestiune, nici în asigurările şi pro­ dieta ungară şi în comisiunea regnicolară,
mentul egalei îndreptăţiri, a dreptu­ Seim prea bine din praxă, ce misiunile ridicule ale ministrului de fiind-că nu putem sancţiona starea ilegală de
rilor şi a libertăţii Românilor şi a mari pedecî face cursului justiţiei justiţiă. acum. Poporul oroat nu combate legătura
celorlalte popore nemaghiare. faptul, că da un lung şir de ani în- Nimic nu a putut să ilustreze cu Ungaria în drept egal, însă fiă-care
Ceea ce a cerut d-1 Gali, ca ju­ edee se numesc de es. în ţinuturi mai viu minciuna cea grâznică, ce Croat are datoria de-a face să înceteze
raţii se pricepă limba martorilor şi curat româuescî judecători, cari nu o debitâză maghiarismul violent, ca stările putrede de acfl. Dumne4eu să ţină
a inculpatului, este minimul califi- cunosc limba poporului. E clar şi să-şi apere cinstea şi omenia înain­ pe Majestatea Vostră!“
caţiuuii, pe care cu drept o p6te nu mai trebue în deosebi accentuat, tea străinătăţii, decât discusiunea
omul pretinde dela orî-care judecă­ ca şi cel mai onest şi de altmintre­ acesta în Camera magnaţilor asupra Francia si Rusia.
tor ehiămat a aduce o sentinţă pe lea bun judecător, va săvârşi de calificării juraţilor în ce privesce cu­ >
— Toastele dela Peterhofî. — •
basa celor ce le aude însuşi şi a im- multe orî fără soirea lui acte de ne­ noscinţa Hrubelor ţerii.
presiunei ce a primit’o din cele ime­ dreptate din causă, că nu înţelege Era obicein striot observat pănă acum
diat aucjite. de ajuns fasiunile părţilor şi ale mar­ în statele monarohioe, oa un domnitor în­
D-1 Gali de altmintrelea nu re­ torilor, orî că nu le înţelege de loc Gravaminele Croaţilor. coronat să nu facă prieteniă şi alianţă de-
clamă aici, decât numai ceea ce şi întrebuinţeză ca tălmaciu câte un In dieta provinoială din Agram opo- oât cu semeni de-ai lui, ou aşa numiţii
este basat pe lege şi d-sa şi-a şi servitor de pe la tribunale, care nu siţia-unită croată a presentat un proiect de unşii Domnului. Ceea oe se întâmplă însă
motivat propunerea cu legea. Dâr scie nici o limbă cum se cade. răspuns la mesagiu deosebit, în oare se es- de oâţlva ani înedoe între Francia şi Rusia
v
legislatorii unguri, când aduc leg! Spre ilustrarea acestei inisera- pun plângerile Croaţilor. pare a fi o abatere mare dela aoâstă re­
0
nouă, de câte orî e vorba de echi­ bile stări de lucruri vom aminti In proieot se (fio ! câ actualul sistem gulă. După visitele escadrelor franoese şi
tate şi dreptate faţă cu Nemaghiarii, aici, că s’au întâmplat caşuri, în de guvernere a adus ţâra într’o stare de rnsesoi dela Cronstadt şi Toulon, care au
nu ţin nici câtuşi de puţin cont de cari cel pîrît, nesciind unguresce, tot tristă. Sub firma pactului dela 1868,, inaugurat în mod vădit amioiţia franco-
principiile depuse în legi fundamen­ er judele nesciind românesce, acesta oare s’a încheiat fără de voinţa unei mari rusă, au urmat evenimente de mare însem­
tale anteriâre, cum este legea de din urmă a fost silit să întrebe pe părţi a poporului, se nimioesoe unitatea nătate politioâ nn numai pentru oele două
naţionalităţi din 1868 şi art. de lege actorul jidan, ce cţice în apărarea de stat a regatului croat şi se vatămă ca­ mari naţiuni dela Seina şi Neva, oi pentru
IY din 1869, care stabilesce calificaţiu- lui contrarul său. îşi pâte cine va racterul lui naţional. In oficii şi în scole s'a întrâgă lumea.
nea judecătorilor. imagina cât de corect şi credincios introdus limba maghiară, pe teritorul rega­ In Ootomvre anul trecut tînărul îm­
Nu mai este de lipsă se reve­ va fi traducând actorul seu recla­ tului croat se aplioă funcţionari maghiari, părat al Rusiei, Nicolae II, a visitat Pa­
00
nim asupra disposiţiunilor amintite­ mantul răspunsul contrarului său, şi oarl nu ounoso limba croată; guvernul — risul în mod oficios aşa 4' nd, aici a îm­
lor legi, la care s’a provocat şi pe ou câtă esactitate va espune ei ju­ contrar cu principiile fundamentale ale con­ brăţişat şi sărutat pe preşedintele Repu-
car! le-a espus cu deameruntul d-1 delui argumentele, cu cari cel pîrît stituţiei — ridică prin ucazuri la valdre de blioei franoese şi l’a invitat pentru reîn-
Gali în vorbirea sa. Dâr nu putem răstornă reclamaţiunile sale. lege astfel de disposiţiunl, cari sunt din torcerea visitei în capitala Rusiei. Ţarul
se nu ne reamintim aici cu câtă fu- Şi asemeni lucruri se petrec nu timpul absolutismului; sufdoă independenţa Nicolae II a fost cel dintâiu monaroh în­
duliă se laudă Ungurii înaintea străi­ numai din când în când, ci fârte puterii judiţiare şi prigonesce prin sentinţe coronat, oare a făout visită capului statului
nătăţii, că în nici un stat nu se bu­ adese-orî înaintea judecătoriilor or­ preventive şi represive pressa periodioă! frances neîncoronat. Er ceea oe dă un oo-
cură de mai multe drepturi popd- dinare. Ce va fi însă la Curţile cu Numai prin pompă esternă guvernul vo- lorit şi mai viu luorului este, că preşedin­
rele de altă limbă ca în Ungaria, pe juraţi, cari judecă despre vieţă şi esce să arate, că Croaţia ar fi mulţămită. tele ^epublioei, Felix Faure, n’a făcut
basa unor legi „liberale" ca cele mai morte şi unde în contra sentinţei Alegerile din urmă nu representă voinţa pănă acjl nici unui monaroh europân visită
sus citate şi prin aceea, că toţi sunt lor nu sunt date prin lege atâtea liberă a poporului, poporul se luptă cn pu­ ofioiosâ. Visită dela Peterhoff este oea din­
trataţi pe picior de deplină egali­ remedii, cum sunt date în contra terea statului pentru libertatea eleotorală tâiu pentru el.
tate înaintea legilor. sentinţelor tribunalelor ordinare? şi sângele nevinovaţilor stropesoe oâmpul Nu e mirare der, dâcă pressa din în­
In ce consistă de fapt acest li­ îşi pote face omul o idee, când va de luptă. trâgă lumea urmăresoe ou viu interes acâstă
beralism şi acâstă egalitate înaintea avă în vedere, că, chiar pe temeiul Scopul sistemului de guvernare este visită, analiseză fiă-oare cuvânt, fiă-care li­
legilor, s’a văfiut din răspunsul, ce datelor false statistice publicate de de a contopi Croaţia îu statul naţional teră din toastele oe s’au rostit la prâncjul
l’a dat ministrul de justiţiă Edelyi cei dela putere, mai mult ca jumă­ maghiar. Intenţia acâsta devine din <ji în de gală dat în ondrea lui Faure, oumpă-
d-lui Gali. Ministrul vorbesce de praxa tate din poporaţiunea Ardeiului şi a 4i tot mai vădită. Sfânta nostră datoriă nesoe şi oombinâză asupra cuprinsului po-
legală de 80 de ani şi ignorând cu Ţărei unguresci nu vorbesce şi nu este de-a spune, oă întreg sufletul poporului litio al toascelor.
totul basa legală, pe care şi-a răzî- înţelege de loc limba maghiară. croat este dominat de-o singură gândire: de-a In Franoia mai ales însufleţirea e mare.
mat propunerea d l Gali, ajunge la Ei bine, greşelile ce se vor face nu se lăsa esploatat in interesul unei idei de Ţarul a sărutat de două ori pe Felix Faure,
o conclusiane cu totul contrară, că de Curţile cu juraţi, constituite pe stat streine. musioele rusesol au intonat Marseillaise şi
adecă limba juraţilor trebue se fiă basa principiului domnirei esclusive O durerosă datorinţă împlinim, Ha- poporul marei împărăţii a dat prin fel şi
esclusiv cea maghiară şi că nu se a limbei maghiare, din causa necu- jestate — continuă proieotul — de-a des­ fel de chipuri espresiune sentimentelor de
pote cere prin urmare dela juraţi nâscerei limbei poporaţiunei nema­ coperi înaintea tronului Majestăţii Vostre, amiciţiă faţă cu poporul celei mai oulte
se pricăpă decât numai limba ma­ ghiare, vor ajunge cu necesitate a oât de mult ne îugrijesce pe noi situaţia naţiuni din lumei.