Page 46 - 1897-08

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI _______________________Nr. ISO—1897.

Toastul Ţarului cjice, că salută pe amăgit, a doua oră mi-a dat o bombă rea, Bistriţă, oăcî mi-se spusese, oă acolo se mare jăfuită ou totul. Corabia a pleoat în
Preşedintele franoes cu bucuria deosebită oare n’a esplodat. oreso copiii moralioesoe bine, li-se propune 12 August din Gibraltar la Marsilia şi în
şi-i mulţămesoe de visita ce i-a făout şi pe Atentatorul a spus apoi, oă este mem­ limba maghiară şi germană eto. Aveam de calea sa treou pe la ţărmii din Maroooo.
oare întregă Rusia o primesce cu viuă şi una­ brul oomitetului-^i«dsa7c, care residâză în gând, ca după absolvarea şcolelor elemen­ Se presupune, oă de bună sâmă nisce pi­
nimă bucuriâ. Pănă aici n’ar fi ceva deo­ Londra. Comitetul acesta l’a provătjut din tare, să-i trimit la vre-uu gimnasiu româ­ raţi din Maroooo au jăfuit’o. Despre sârtea
sebit, nial un moment poiitio. Ţarul însă greu ou bani. S’a născut la sat, dâr în ou- nesc. Dâr ce să vetjl ? Când unul din fiii personalului oorăbiei înoă nu se soie nimic.
continuând îşi esprimâ sincera speranţă, oă rând a ajuns la Constantinopol. Pe aten­ mei eşise din classa a IV normală şi-i oerui Ministrul de esterne italian a înoeput oer-
visita Preşedintelui va încopcia şi mai strîns tatorul dela Banca-otomană îl ohiamă Ki- testimoniul oa să-l duo la gimnasiu, mă po- oetare pe oale diplomatică.
legăturile de amiciţiă şi de adâncă simpatiă, xaTcos. E fârte tînăr şi blând. La început meneso oă are „seounde“ (oalcul de nesu-
Bandă de hoţ! prinsă. Politia oraşului
cari unesc Francia ou Rusia. n’a voit să răspundă la nici o întrebare, ficiant) din cetitul în limba maghiară şi ger­
Tuloea (România), a prins în nâptea de 10
Şi ce a răspuns Faure? Toastul lui dâr în fine a spus următârele: mană. Inohipuiţi-vă, un învăţător trece bă­
spre 11 August v. o bandă de hoţi com­
l’am pută numi o parafrasare a cuvintelor — Preşedintele comitetului seoret de iatul prin tâte clasele, âr când e să âsă din
pusă din patru indivizi, oarl vreme de pa­
Ţarului. Ca şi Ţarul, el încă se provooă aici a înohiriat o oasă în Pera pe sâma clasa a patra îi dă notă de nesufioient din
tru ani au prădat împrejurimile oraşului,
la naţiunea întrdgă şi numesoa puternice le­ mea şi mi-a pus mulţi bani la disposiţiă. cetit! Dâoă pănă în ol. IV nu l’a învăţat
fără oa să se pâtă pune mâna pe ei. Au
găturile, oarl unesc oele două ţări. Am locuit în aoâstă oasă aprope o lună, dascălul nici a oeti, ore oe l’a învăţat? Am
fost prinşi toomai în momentul, oând spăr­
Din ambe toastele dela Peterhoff de unde nu m’am mişcat, ca să nu fiu vă- esaminat băiatul şi m’am oonvins însu-mî,
geau o prăvălie a domnei Ghiuka Iosenof.
lipsesce cuvântul alianţă. Se aooentuâză, dut de cineva. Membri comitetului mi-au că în adevăr, nioî atâta nu li-se propune
Unul din aceşti patru, un individ înalt,
oe-i drept repeţit unirea celor două ţări, adus vesminte franţuzesc!, cămaşă şi pălă- copiilor în acea şoolă elementară cu patru
oare pare a fi şeful bandei, s’a luptat mai
însă sub acest ooncept nu se pote înţelge riă la modă. pile întregi stăm dinaintea olasse, oât se propune într’o bună şoâlâ
mult timp ou poliţiştii, cari voiau să-l ares­
ceva deosebit, şi remaroabil nu apare, de oglincjii, oa să mă obiclnueso ou noua îm­ românâsoă dela sate ou un singur învăţă­
teze şi era aprâpe să soape. Ceilalţi trei,
vreme oe despre o unire se făcuse amin- brăcăminte şi să mă dedau la rolul de gent­ tor şi într’un singur an. Târrjiu am ajuns
deşi au opus âre-oare resistenţă la început,
tie şi în toastele, ce s’au ţinut ou ooasia leman, ceea-ce în fine mi-a şi sucoes. Pur­ la aoâstă oonvingere, dâr esperienţa făcută,
au putut fi arestaţi ou mai multă uşurinţă.
călătoriei monarchului nostru la Petersburg. tam între dinţi vecinie o ţigară lungă şi toomai pentru-oă e atât de amară pentru
Aoâstă bandă, care a terorisat atât timp
, Tot ce pote da ore-care importanţă poli­ de formă oiudată. Miercurea trecută am pri­ mine, mă îndâmnă să reoomand părinţilor
pe bieţii Dobrogeni, are la activul ei o
tică toastelor, este provooarea ce se faoe mit ordinul se arunc în aer Banca-otomană. români, oa să alâgă bine şcoiele, la oarl
mulţime de furturi şi orime, cari pănă
u
u
la „intriga Rusiă şi „intriga Franciă şi la In urma acestui ordin am închiriat o birjă voeso să-şi trimită copiii lor. A-i duce nu
aouma rămăseseră misteriose, deorece ni­
„unirea celor două popâre şi naţiuni. şi am mers spre Banoă. Acolo am spus ju­ mai de.aoasă, a spesa bani soumpl, a bate
meni nu soia pe autorii lor. Banda are,
Pressa germană, gelosă de primirea mătate turoesce, jumătate englezesce, că drumuri multe şi ou năcaz şi în 4 ani să
după oâte se crede, ramifioaţii întinse prin
însufleţită oe i-s’a făout Preşedintelui Faure voiG să ridic bani, dâr aşa se pare, că am nu înveţe nimic, însâmnă a-i da pe mâna tâta Dobrogea şi are în solda ei o mul­
în Rusia, căută s’o diminueze prin împre­ devenit suspeot, deorece un om m’a urmă­ dasoălilor dela şoola rom. oat. din Bistriţa. ţime de hamali, servitori de hotel şi omeni
jurarea, că din toastele acestea lipsesce rit şi mi-a pus diferite întrebări. Când am Un părinte.
cari slujeau ca informatori siguri în schim­
cuvântul „alianţă“ de oare se tem aşa de ajuns în etaj, omul acesta a spus altora
Greva a 20,000 muncitori. In Buda­ bul unor sume^însemnate. Poliţia cercetâză
mult Nemţii lui Bismark. Aşa este ; nu se ceva, oe n’am înţeles. Mă temeam, că sunt pesta 20,000 munoitorl zidari s’au pus în cu multă aotivitate.
face amintire în aceste toaste despre vre-o tradat şi m’am fost decis, oa ou ţigara, oe
grevă. Sute de edificii înoepute, altele pe
alianţă între Francia şi Rusia, dâr un lu­ ardea, să aprind [bomba. Dâr funcţionarii 0 nouă plângere primim în oontra
jumătate lucrate stau aşteptând braţe mun-
cru trebue să se recunosoă. Pe oând la m’au cunoscut, m’au înzgărdat şi legat, şi d-lui fotograf Adler din loo, din partea
citore cari să le ridioe şi îmfrumseţeze.
visita împăratului Wilhelm poporul rusesc a au stins fitilul bombei, oare începu să ardă unui cetăţean din România, oare petrece ac­
7000 dintre grevişti s’au adunat alaltăerl
rămas cu totul rece şi numai Rusia ofi- deja. Voiau să mă sdrobâsoă, însă poliţiştii tualmente în Braşov. D-l V. A. Puroheria
diminâţa la o ospătăriă din Budapesta, oa
ciosă şi-a manifestat strălucirea ei neîn­ m’au liberat şi m’au esoortat la comandan­ între pahare să disoute oe e de făout. Unii din Iaşi ne comunioă, oă erl, presentân-
trecută, pe atunci faţă de Felix Faure na­ tul din Galata, la Mustafa-paşa. du-se împreună ou familia d-sale la d-nul
dintre ei aucjiră, că la diferite puncte din
ţiunea rusâscă s’a arătat plină de entusiasm O altă telegramă din Constantinopol Adler pentru a lua îu primire nisoe foto-
oraş consoţii infideli s’au pus ârăşl în
şi amioiţiă, dovadă că Francesii sunt mult tot cu data de 24 August spune, că o mică grafiii, ce şi-le comandase, a fost tratat
munoă. Soirea aoâsta i-au iritat peste mă­
mai apropiaţi de inima Ruşilor decât Ger­ panioă s’a produs în oraş prin arestarea şi insultat din partea d-lui Adler, cum ne
sură, şi câteva sute plecară spre oraş să
manii. unui Armean, care voi să se sinucidă când spune, în mod revoltător. Aoâsta din sim­
* poliţia a pus mână pe el. împiedece rnunoa. Atunci sări poliţia la pla osusâ, oă d-l Puroheria a declarat, că
mijloc. Intre poliţiă şi munoitorl s’au ivit
Representaţia de gală, care s’a dat De asemenea la Pera poliţia voind certe şi frecări. Vre-o 10 poliţişti au fost nu e mulţămit ou lucrarea fotografiilor,
la teatrul din Peterhoff, a fost fârte fru- să aresteze trei Armeni în loouinţa unei oarl erau defeotuâse, — lucru, oe se vede,
bătuţi rău ou pietri şi răniţi greu. In urma
mosă. Când Faure şi Majestăţile lor ru- franoese, unul ăintrenşii se sinucise cu un acâsta s’au făcut o mulţime de arestări. că şi d-l Adler l’a recunoscut, deâreoe din
sescl intrară în loja lor, orchestra cânta revolver; ceilalţi doi an fost arestaţi. Mulţime mare de munoitorl au părăsit ora­ propriul îndemn a înapoiat arvuna, ce-o
Marseliesa. In timpul representaţiei Preşe­ întâmplarea aoâsta a pricinuit ore-care şul mergând în provincia, oa să-şi capete primise. Numai unei răbdări extra-ordinare
dintele Republicei era aşecjat între Ţar şi nelinişte, oare insă a dispărut curând în aoolo de luoru. oe şi-o impusese d-l Puroheria, este a se
Ţarină. Faure a vorbit ou contele de Mon- urma atitudinei corecte a poliţiei şi a tru­ mulţămi, oă nu s’a dat nasoere unui scan­
tebelo şi ou baronul de Mohrenheim. pelor. Siindard maghiar sfîrticat. Din Beei- dal, oe ar fi trebuit să ajungă înaintea tri­
Soirile despre aşa cjise mari panice cherecul-mare i-se scrie lui „Budapesti Hir- bunalului. Regretăm, oă din nou trebue să
In Petersburg Felix Faure a sosit pu­
6
şi disordine, sunt absolut false. Sgomotele lap“, că în presâra <Ţ'l i Sf. Ştefan, ou înregistrăm faţă cu d-l fotograf Adler ast­
ţin timp înainte de amâ(jl (24 Aug). A fost
primit ou onoruri militare. Populaţia adu­ despre nisce vîitore evenimente mari sunt ocssia iluminării oraşului, trei soldaţi sârbi fel de plângeri toomai din partea unor os-
fără temeiQ, căci din partea Turcilor s’au ar fi sfîrticat un stindard maghiar. S’a fă­ peţl, cari vin la noi oa să se distragă şi
nată în străcjî i-a făcut ovaţiunl frenetice.
luat tâte măsurile de precauţiune. out arătare la autorităţile militare, îusă lip­ să ne aduoă franol, şi cărora noi le datorim
Faure s’a dus la biserica-fortârâţă Petru şi
Pa vel, unde a depus o ramură de măslin sind dovecjl, aoâsta a aohitat pe cei trei prevenire, âr nu insulte.
de aur pe mormântul lui Alexandru Iii. soldaţi bănuiţi. Din causa aoâsta ârăşl e 0 COmoră. Nisce [salahori, săpând o
Cu t6te oă ploua, s’a pus prima pia­ S C I B I L E P I L E ! . mare supărare în Israilul unguresc. gropâ pentru var în orăşelul Nedde lângă
tră a podului Troîtzky la ora unu şi ju­
— 14 (26) August. Ligă antigermană. „Memorial Diplo- Limogas, în Francia, au dat peste o olă
mătate. Faure şi Ţarul fură aclamaţi ou matique“ scrie, că în Varşovia s’a consti­ de pământ plină ou monede de aur de prin
Manevrele din Totis. O telegramă din
uu entusiasm de nedesoris. Musioa cânta tuit o mare ligă antigermană, oare are vremea lui Oarol VI şi Carol VII şi o mare
Viena anunţă, oă la espresa învitare a
imnul rus şi Marseliesa. mulţi aderenţi în Polonia prusiană şi aus­ cantitate de medaliâne de aur ou efigia
Majestăţii Sale monarohului, va lua parte
După aoâstă ceremonie, Ţarul intra triacă. L’ga şi-a pus de scop împiedecarea unui feodal din împrejurimi.
la manevrele mari din Totis şi şeful statu­
la Peterhoff, âr Faure se duse la amba­ germanisârei Polonilor, Cehilor, Croaţilor,
lui major rusesc Obrucev. Ca ospeţî ai mo­ Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
sada franoesă, unde a primit municipalita­ Slovenilor şi Sârbilor.
narchului vor fi ataşaţii militari ai Fran- fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite;
tea, corpul diplomatio, colonia franoesă şi aparate pentru fotografii la moment, precum şi
oiei, Spaniei, Rusiei, României, Serbiei, Sta-
deputaţi unile. Femeiă ueigaşă. O îufiorătore dramă tote articolele necesare, se pot procura dela A.
telor-Unite şi Iaponiei. In suita împăratului MOLL iiferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
Ministru-preşedinte frances Măline a german va fi adjutantul suprem Hahnke, familiară s’a întâmplat în Panoiova alaltă­ lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la
adresat lui Faure o depeşă, prin care îi contele Eulenburg, ambasadorul Eulenburg, ieri. Soţia marelui proprietar Mihailovicî anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
exprimă emoţiunea sa pentru primirea mă- şef de stat major Sohlieffen şi alţii. Ljubomir a puşeat pe bărbatul său. Tinăra preţurile gratis.
râţă, care ’i-s’a făcut; în acelaşi timp l’a soţiâ a comis fapta criminală îndată-oe băr­
rugat să exprime şi Majestăţilor Lor impe­ Promovări bisericesc! în Gherla. Ma­ batul său s’a ouloat să dârmă. Văcjând, că
riale şi întregei naţiuni rusesc! recunos- iestatea Sa a promovat pe oanonicul-Iector glonţul şi-a făcut datoria, ea a îndreptat Serbările dela Dobra.
loan Papiu la oanonic-preposit; pe Aleo- revolverul asupra sa, puşoându-se în cap.
oinţa respectuosă a guvernului şi a popo­ — Adunarea Despărţământului VIII (Deva) al Aso-
sandru Bene la oanonic-lector; pe loan Amândoi au murit îndată.
rului întreg, care întinde mai mult ca nici­ ciaţiunei — împărţirea premiilor date ţărancelor
odată mânile sale naţiunei amice. Georgiu la canonio-oustode, pe loan llieş Luptă între Finn! şi Maghiari. Intre române de cătră Reuniunea femeilor române din
la oanonic-soolastic şi pe loan lvaşcu la comit. Huniadorei. — Concert şi producţiune tea­
diferitele naţionalităţi emigrate în Statele- trală. — Bal.
oanonio-canoelar.
Unite din America decurge o luptă oonti- Dobra, Aug. 1897.
Atentatorul din Constantinopol. La Sinaia. Mâne, Vineri, ou ocasia nuă. Aprope fără părechiă, scrie o fâie
Despărţământul VIII (Deva) al Aso-
sărbâtorei Sf. Maria, hramul mănăstirei Si­ pestană, a fost unirea, buna înţelegerea şi
Cu data de 24 August se telegrafiază oieţiunei Transilvane, — şi-a ţinut ăst an
naia, se va oficia un servioiu divin, la care iubirea între Ungurii şi Finnii din Statele-
din Constantinopol, oă la 23 1. o. a fost adunarea generală în oomuna Dobra.
vor asista şi AA. LL. duoesa de Coburg- Unite. Aoum lucrul s’a sohimbat. Aceste
prinsă în locuinţa unui Armean o femeiă, Duminecă diminâţa pe la 8 âre sub­
Gotha, principesele Maria şi Beatrioe, pre- două popâre, oare pe unele locuri aveau
la oasa căreia ;s’au sflat scrisori provărjute comitetul Despărţământului a fost salutat,
oum şi demnitarii Curţii aflători în Sinaia, biserică comună, aoum nu se mai pot înţe­
cu iscălitura comitetului oentral revoluţionar de cătră oomitetul arangiator din Dobra,
După slujba biserioâscă, Eforia spitalelor lege. Ura între aceste popâre într’atât s’a
armenesc şi două sigile de oauoiuc. în comuna Briznio, de unde, împreună ou
oivile va da o masă de 300 tacâmuri po- mărit, înoât guvernul fu silit a folosi 200
Judeoătoria de prima instanţă şi pro­ ospeţii sosiţi de prin oomunele înveoinate
pulaţiunei rurale. de soldaţi pentru a împedeca lupta iscată
curorul de stat au ascultat ieri pe autorii în mai multe trăsuri au intrat în Dobra.
între Unguri şi Finnl. Causa aoestei neîn­
atentatului dela Banca-otomană şi dela Ga- Pentru părinţii cu copii de şcolă sun­ Soboomitetul şi âspeţii sosiţi la intrare,
ţelegeri sunt stările vitrege în raporturile
lata-Seraj. Cel din urmă a mărturisit ur- tem rugaţi a publica următorul avertis­ au fost întâmpinaţi cu bubuituri de trâscurl
de muncă.
mătârele : ment: „Domnule Redactor! La recoman­ şi salutaţi cu multă bucuria din partea ce­
— Comitetul armeneso m’a înşelat în darea unor cunoscuţi, îmi trimesesem co­ Corabiă jăfuită. Din Fiume se telegrafâză : lor sosiţi mai înainte.
u
două rânduri; odată prin aceea, că m’a piii la şcâla elementară romano-catolioă din Corabia italiană „Fiducia a fost aflată pe După serviciul divin, oelebrac de ed-