Page 47 - 1897-08
P. 47
Nr. 180.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
ministratorul protopopeso A. S. Păourariu, oentral şi după putinţă a stăruit, ca să îna rând desteritatea, răpitorul gust şi greua — Ioan yiaicu comerciant şi membra
directorul Despărţământului D-nul Francisc inteze măreţul scop al Asooiaţiunei nâstre, munoă a femeiei române. al Comitetului parochial la biserica sfintei
Hossu Longin oouoând locul presidial, în- prin luminarea şt îndemnarea la muncă a Abia în două săptămâni şi îu ciuda Treimi de pe Tooile după o lungă sufe
oungiurat de membrii suboomitetului, în poporului român din aoest Despărţământ. a fel de fel de piedeol, puse de răuvoitorii rinţă, împărtăşit fiind ou sfintele Taine,
presenţa unui public distins, a deschis şe A urmat apoi raportul oassarului Dr. noştri, zelâsele Românonţe au espus la şl - a dat sufletul său nobil în mânile
dinţa ou următorul discurs: Alesandru L. Hossu, din care am văcjut, că 411 obieot8, care de oare mai interesante Creatorului, astăcjl în 14 (26) August la
banii incurşl la ultima adunare generală şi mai de valâre. Nu soiai la oare obieot orele 27 diminâţa în etate de B3 de ani
Onorată adunare generală! 2
s’au administrat la timpul său oomitetului espus să te uiţi mai mult şi pe oare espo- şi al 17-lea an dela ferioita sa căsătoriă.
Cultura e basa şi earanţa vieţei, âr
literatura e lumina şi mândria orl-oărui po- oentral, oă s’au inoassat taosele restante şi nentă să-o laucjl mai ou căldură. Despre acâstă tristă perdere înounosoiinţăm
popor în lume. oă banii aşa numitei „întreprinderi" în Că în oe măsură ne-au eleotrisat obi pe tâte rudeniile, amicii şi cunoscuţii. Ră
Fără cultură, nici un popor nu şi-a sumă de 202 fl. 14 or., pănă la alte dispo- ectele espuse, se pâte deduoe şi diu fap măşiţele pămâutesoî ale mult regretatului
putut şi nu-şl va putâ asigura un viitor siţiunl au rămas elooaţl la însoţirea „Hu- tul, că în câte-va minute publicul visitator se vor ridioa din oasele sale proprii, strada
mai durabil şi o viâţă mai tignită. nedâra". a mai oontribuit o sumă de 14 fl. B0 or. Tooile Nr. 48, Sâmbătă în 16 (28) August
Fără oultură mol un popor, nici o In oomisiunea pentru consorierea mem lângă suma de 20 fl. dată de Reuniune la 3 âra p. m. şi se vor depuue spre
naţiune nu a putut şi nu va putâ pune în pentru a se distribui oa premii. eternă odihnă în oimiterul biserioei Sf.
respect pe oei ce ’i s’au pus, seu ’i se vor brilor noi şi înoassarea taoselor restante,
pune în calea înaintării lui. ou aolamaţiune s’au ales: George Herbai Festivitatea împărţirei premiilor s’a Treimi, Tooile.
Fără oultură nu poţi înţelege pe oei primar, Dr. Alesandru L. Hosszu şi I. Bu- deschis prin D-na Maria Făcurariu, proto- Parasohiva I. Vlaicu n. N. Bidu ca
culţi, şi nu poţi simţi adevăratul deliciu al doi, preot. In oomisiunea pentru revidarea popâsă, oa delegata Reuniunei, înouDgiu- soţie, Maria N. Bidu oa sâoră, Vasilie,
plăcerilor. raportului suboomitetului şi a oassarului s’au ratâ de mai multe membre din oomitet şi Gheorghe Vlaiou oa fraţi şi Nastasia Ogea
Fără oultură, munca e îndoită şi în ales: Ladislau Olteauu, proprietar şi asesor membre ale Reuniunei. După oe s’a espli- oa soră, Vasilie. Gheorghe, Ion Bidu, Teo
sutită, fără oultură agonisâla e nesigură, dora şi Otilia Bidu, Marina şi Maria Vlaiou
orf. în pensiune, Simion Dragomir, notar oat ţărancelor nâstre soopul oe urmăresce
Fără oultură, viâţă e o oontinuă or- oercual, şi George Popovioiu, preot în Reuniunea femeilor româue din oomitatul oa oumnaţl şi oumnate, mai mulţi nepoţi şi
beoare în întunereo; fără cultură nu eşti, nepâte.
deoât un isvor de câştig pentru alţii. Lesuio. Hunedorei, şi după oe li-se adresară cu
Cultura deol e o bogăţiă, e o oo- Nefiind disertaţiunl Insinuate, direoto- vinte de înouragiare şi îndemnare pentru Fiă-le ţărâna uşâră şi memoria bine-
moră nepreţuită, e o cerinţă nedispensabilă, rul a suspendat şedinţa, ca ©omisiunile să desvoîtarea industriei de oasă, s’a început ouventată!
ca să poţi trăi chiămărei şi destinaţiunei p6tă lucra. premierea, cetindu-se numele fiă-cărei es-
tale. ponente şi premiate.
După redeschiderea şedinţei, oomisiu
Dâr oultură, fără literatură, nici oă se nea pentru îusorierea membrilor noi şi în Esponente au fost 86, dintre oarl s’au
p6te închipui.
oassarea taxelor restante raportâzâ, oă : s’au premiat ou bani 48, âr oelorlalte li-s’au es- Despre Regina Angliei. Datina reginei
Ca să poţi câştiga bogăţia şi comâra primat laude. Victoria este, oă epistolele adresate ei, le
nepreţuită a oulturei, neapărat trebue să ai înscris mai mulţi membri ordinari şi mem Nu neînsemnatele sume, oe s’au îm
şi o literatură. bri ajutători, (numele cărora s’a oetit în desfaoe însă-şl şi le cetesoe, oa ea nemij
Un popor fără literatură semănă unui adunare), dela oarl s’au înoassat ou totul părţit, oi reounâsoerea munoei şi atenţiu locit să soie lipsele şi năcazurile poporului
pom fără fruote, sâu unui instrument muşi 137 fl. B0 or. nea de oare s’au împărtăţit ţărancele nâs său şi să-l ajute după putinţe. Intre pe-
nai fără sunete, e un material brut, fără Ast-fel cu taosele înoassate prin sub tre, vor fi, credem noi, cea mai mulţămi- tiţiunl de multe ori vin atarl luorurl, pe
nici o valâre. târe răsplată pentru bravele nostre Ro- oari regina le ţine de mare interes şi ou
comitet au intrat ca taose nouă, apoi pen
Fără literatură nici un popor nu va mânouţe. plăcere le enarâză oelor din jurul ei. Cu
pute sfla acele mijlâoe, oart singure duc tru diplome şi taose restante o sumă de încântaţi şi mândri de munca femeei oâte-va clile mai înainte o oopilă mioă sorise
la adevărata cultură, şi nioî nu va înţelege 182 fl. 50 cr. Raportul acesta se ia ou bu-
preţul şi realitatea culturei adevărate. curiă la ounosoinţă. române, am mers apoi ou toţii la banohet. o epistolă reginei Victoria, rugându-o să-i
Aoi şirul toastelor l’a deschis D-l director dea înapoi păpuşioa ei, pe care o perduse.
Fără literatură nici un poDor nu va Comisiuner. pentru revidarea raportu
cunâsoe gradul culturei altor popdre; fără lui suboomitetului şi a cassariului, prin ra pentru preşedintele şi comitetul oentral al Copilita în epistola sa desorise pe lung,
literatură nioî un popor nu p6te fi ounosout portorul Simion Dragomir raportâză adu Asooiaţiunei. D-l A. Păourariu a ţinut un oum s’a juoat pe o colină cu păpuşioa şi
şi preţuit de alte popâre. frumos toast pentru direotorul şi subcomi cum aoâsta căc[u într’o grâpă afuudă. Prie
nării generale, oă esaminând t6te hârtiile
Literatura deci e oglinda şi termo tetul despărţământului şi pentru presidenta tenii© oopiliţei îi spuse, oă grâpa, unde i-a
metrul fiă-cărui om şi al fiă-cărui popor, suboomitetului a aflat ambele rapârte în or Reuniunei femeilor române, D-ua Elena oădut păpuşioa e aşa de afundă, încât în
căci după literatură se pâte judeoa cultura dine, deol propune, ca suboomitetului, pe
fiă-cărui om şi a fiă-oărui popor! lângă mulţămită, să ’i-se dea absolutoriu. Pop Hossu Longin. S’a mai toastat pen aoeea înoape întreg pământul, âr păpuşioa
tru âspeţî, pentru ţăranoa română, pentru âsă afară pe cealaltă parte a grâpei şi tote
Etă, Onorată adunare generală, pentru Adunarea primesce aoest raport ou
ce înaintaşii noştri au întemeiat şi au spri- edausul, oa în viitor subcomitetul la t6te tinerime ş. m. a. uorurile oe se află aici sunt ale reginei.
gin’.t mereu Asooiaţiunea nâstră! Etă pen- Sera la 8 âre s’a înoeput oonoertul, Fetiţa de aoeea râgă frumos pe regina să
tru-oe membrii acestei Asooiaţiunl au adus adunările generale să aibă lista membrilor în spaţiosul pavilion de vâră al d-lui Oprea- facă bine şi prin servitorii săi să-i oaute
ani d’a rândul atâtea jertfe şi au munoit de pe teritoriul Despărţământului şi aoeea nu. S’au cântat patra cântece naţionale, }ăpuşioa şi sg i-o trimită aoasă. In sfârşit,
ou atâta tragere de inimă pentru ridicarea să se oetâsoă în adunările generale. de un cor mixt, oondus de d-l învăţător — sorise fetiţa — reginei şi aşa nu mult
şi răspândirea culturei nâstre naţionale. D-l Ladislau Olteanu oferă un premiu Toma Boşiu, şi s’a declamat o poesiă de îi pasă, că are eu o păpuşioă mai multe
Etă, domnilor şi domnelor, pentru ce de un galben, (B fl.) pentru a se da în adu
„AsOoiaţiuuea transilvană pentru literatura narea generală viitâre aoelui ţăran român, Ooşbuo. Atât cântările, cât şi declamaţiu- ori mai puţine. Reginei Victoria atât i-a
română şi cultura poporului român" a fost, nea au fost ascultate ou plăcere, răsplă- alăout naivitatea oopilai, înoât nu numai
este şi va fi un clenodiu soumo al fiă-oărui care va avi mai mulţi ultoi de soiuri nobile; tindu-se diletanţii ou aplause şi urări de oă le povesti la toţi oererea fetiţei, oi dis-
suflet de Român, âtă la ce ţintesc şi mem âr directorul, D-l Francisc Hossu Longin „să trăâsoă". 3Use oa oopilei să i-se trimită o altă pă
brii Despărţământului nostru şi pentru oe oferă asemenea un premiu de un galben (B Comedia D-lui I. Vulcan „Sărăoiă lu- puşioă nouă în locul oelei perdute. O fe-
•şi D-Vostră v’aţl întrunit astăcjî, în aşa nu fl.) pentru a se da la adunarea proximă
măr frumos, în adunarea generală pre- acelei ţărance române, care va dovedi, că scie ciă", s’a eseoutat precis. Cu deosebire ro- meiă bătrână, oare aucji, oă regina Viotoria
sentă! ul lui Viliga (I. Neamţu) şi al Sandei, sufere de reumă, îi reoomandâ o medioină
face mai bună pâne. Ambele aoeste oferte
„Asociaţiunea Transilvană" este un iiiganoă vrăjitâre (I. V. Neamţu) a înoâu- forte bună, ou oare s’a vindeoat şi ea
tesaur nepreţuit al nostru, pentru că are se primesc ou viuă buouriă. tat publicul. Bine a jucat şi D. N. Grosu- (baba) de reumă. Femeia bună îi sorise re
măreţul scop de a răspândi şi a îmbogăţi Delegaţi pentru adunarea generală ■;ia, oa Sivu Iernilă, şi D-l Toma Roşiu, ginei să mârgă într’o nâpte frumâsă se
literatura şi prin ea cultura poporului ro din Mediaş se aleg ou aolamaţiune: D-l oa Joţia, cărăuşul. Gingaşa domnişâră Cor
mânesc. nină îu pădure să oulâgă nisoe plante, pe
Ioan Simionaş, preşedinte la Sedria orfa-
nelia Neamţu, oa Veselina, şi oelelalte dom- cari apoi să le amestece ou untură de câne,
Sub aripile şi ocrotirea ei, prin mij- nală a comitatului Hunedârei, şi Avram
looirea şi povăţuirea ei, credem şi sperăm, nişore cu oântările lor ni-au înveselit ini păr de oal, să le fârbă până se formâzi o
P. Păourariu, protopop gr. or. al traofcu- mile.
că oultură nostre română va face progrese alifiă şi ou aoâsta să se lege looul, unde o
mari. lui Iliei. După oonoert şi teatru, tinerii s’a pus dâre. Nu se soiă, âre regina a primit sfa
Da, oăcl şi noi voim cultura, şi noi D-l protopop Avram P. Păourariu in a joo şi au juoat şi s’au veselit pănă zo tul babei?
voim înaintarea, şi noi voim lumina, şi noi vită adunarea generală, pe anul viitor, în rile dalbe i-au împrăştiat.
voim să ounâseem şi pe alţii şi şi alţii să oomuna Uia-murăşiană; deâre-oe însă fraţii Dobreanul. 0 listă de bncate din ielele asediării
ne ounoscâ pe noi. Parisului. In Stuttgart e deschisă acuma o
din oomuna Certegiu au insinuat de mai
Şi noi voim să ţinem pas ou oei oe înainte în soris, că ar dori să se ţină adu esposiţiă germană de specialişti pentru ho
înainteză, oâol şi noi voim să asigurăm şi NECROLOG. Ioan I. Gavăt, comer- teluri şi gospodăriă. Intre altele se vede
jsă uşurăm sârtea urmaşilor noştri. narea generală pe anul viitor la ei, moti aici şi o ooleoţiune internaţională fârte bo
vând invitarea şi ou aoea, oă pe atunci se s«nt, după o sourtă suferinţă a înoetat din
Aşa să fiă! Dumnezeu să ne ajute ! gată de liste de buoate. Iutre nenumăra
va sfinţi frumâsa lor biserică, adunarea ge viâţă adl MerourI la âre 7 a. m. în etate
Cu aceste salutându-vă de binevenire, de 42 ani în al 9-lea an al fericitei sale tele liste de buoate şi menuurl, oarl arată
■am onore a declara adunarea generală de nerală deoide, oa pe anul viitor să se ţină desvoîtarea istorică pe terenul gastronomio,
astăcjî de deschisă. adunarea despărţământului în comuna Cor oăsătorii. se află şi un interesant Menu din cjilele
tegiu şi numai după aoeea, dâoă se va Despre aoâstă inerparabilă perdere
La cuvântul de deschidere, primit cu asediării Parisului. Etă cuprinsul lui în
putâ la alt an, în Ilia. înounosoiinţăm ou inima plină de durere
vii aolamaţiunl de „să trăâsoă", D-l admi pe tote rudeniile, amioii şi cunosouţii de traduoere românâscă:
nistrator protop. A. S. Pâeurariu, în nu După disposiţiunile iuate pentru veri functului. „Pâne de asediu. Supă: zamă de carne
mele Dobrenilor, în termini eălduroşl a sa ficarea protocolului, directorul, mulţămind de oal. Cotelette de oâne ou mazăre
lutat de binevenire pe subcomitet şi pe os» Dobrenilor pentru buna primire, deolară Rămăşiţele pămâutesoî ale reposatului verde. Pisică pipărată după felul german.
să vor ridica din casa sa nroprie Vineri în
peţii sosiţi din t6te părţile jl părţămân- şedinţa de înohisă între vil aolamărl de Carne de măgar ou sauoe-Soubise. Ragout
tului, arătând, oă deşi împrejurările îu cari „să trăâsoă". 1B Aug. st. v. la ârele 3 p. ra. şi să vor rece de şârece şi de cloţanl preparat ehi-
trăim sunt grele, desoendenţii bravilor gră- Dela biserică, întreg publioul, între depune spre veoluioa odihnă în oimiteriul uezeso*'. Friptură austriacă ou mazăre verde.
niţerl sunt mândri a putâ saluta în mijlocul bubuituri de treascurl, a treout la şoâla bisericii Sf. Adormiri. Cartofi â la Intendant de ourte. Salată de
lor pe fraţii, cari pârlă la inimă cultura şi română gr. or. pentru a se delecta în fru- Satulung, în 13 Augst 1897. baraboi şi ţelină. Plumbudding".
înaintarea nâmului româneso. mâsele manufacturi ţărănesc!, espuse în Marioa Gavăt oa soţie, Ioan Gavăt Originalul acestui Menu se află în po
Atnăsurat ordinei de cjb a urmat „Ra oele două sale mari ale şoâlei, şi pentru a şi Maria Gavăt oa părinţi, Maria Uie Mo- sesiunea d-lui Washbourne, membru al am
portul suboomitetului", oetit de aotuarul asista la împărţirea premielor, votate de roianu ca socră, Petru, George şi Cons basadei americane. In albumul esposiţiei se
Dionisie Ardeleana, despre aotivitatea sub Reuniunea femeilor române din oomitatul tantin Gavăt ca fraţi; Maria Paraschiva şi ouprinde numai fotografia acestei liste de
comitetului dela ultima adunare generală, Huniădârei. Ana ca surori; oa cumnaţi: Stoica Gologan, bucate.
ţinută anul treout în opidul Hnnedâra. Din Ce moment înălţător! Grupuri de George R. Belu şi George Giuglea, Ioan
acest raport se vede, oă subcomitetul a domne şi domnişâre, oare de oare mai Moroianu, George Moroianu preoum şi mai Proprietar: Dr. Aurei Mureşiauu.
esecutat tâte oonelusele adunării anteriore, viâie şi frumâse, grupuri de domni cu ţă mulţi veri şi verişore, unchi şi mătuşî.
•a resolvit t6le hârtiile sosite dela comitetul rani şi ţărance, inundă şalele şoâlei, admi Redactor responsabil; CJregoriu Maior.
