Page 49 - 1897-08

1
Miram Maifiistntfciti, „SaMa * iese in l-care di.
îi 5:'îpdSîâi Abonameme pentrn Austro-Dngaria:
Sfaţorr jjkljft nune* Sfs*. SW. Po un an 12 fl.. pe şdse ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
ScriHonJ safeascaS» sug s»
V’i'Sşoso. ~ ,»Suisu8>3'cjp'ia au ss> N-rii de Dumlnooi 2 II. pe an.
ViSrimet. Penirfl România si străinătate:
irtSEBATE «a pxiinano Jh Adml- Pe nn an 40 franci, pe şdoe
olaiioţlane In Brr..iov 4 3* a). 1 - luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
«aăfcdrelo Birouri ds muRelurî: N-rii de Duminooă 8 fronol.
in Viona: X UviUs, Htmrxn
Sckaltk, tiudoif Mont, 1. frţpjltks Se prenumără la tăte ofioiele
Saohfolger; Inton Oypslik, J. poştale din întru şi din aiurii
Donncbcr, în Budapesta: i. F. şi ia dd. eoiootorî.
i/o’.dbergerg, Xckitirin ligrna:; Iu ^'"lamantnl neutra Brasor
Bueuxefloi: Age^ct Mmcu, 8im- administraţiunea, piaţa mare,
rnr6oie da Eouxuanio; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
b or i.: Karoiyt A iMimavm. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul liuarţlunllor: o cerbi luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 or.
garmond po e eoidnâ fi rre. ş: (2 T-ULZXLer d_e ID-u-rr^Ir^ecă, 3 3 ) Cu dusul în casă: Pe un an
Ufior. timbru pentru o puuli- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
ss«9. Publicări mai doae după 3 fl. Un esomplar 5 or. v. a.
sariiă şi învoială. sâu 15 bani. Atftt abonamen­
Eeoiamo po pagina a 3-a o a tele cftt şi inserţiunile sunt
«arin 10 cr. său 30 hani. a se plăti înainte.
Nr. 181.—Anul LX. Braşov, Sâinbătă-Dnminecă 17 (29) August 1897.

Adunarea generală a Asociaţinnei. Imposant însă a fo9t numărul siţii bspeţi au fost în tot percursul măsură au oonours la deslegarea ei nu nu­
ţăranilor veniţi de prin comunele drumului salutaţi cu bubuituri de mai publicul nostru în sensul mai strîns,
— Raport special al „Gaz. Trans“. — 00
vecine. încă de diminâţă stradele trâscurî şi strigări de „se trăescă", dără putem (fi toţi, oei oe se interesăză
Mediaş, 15 (27) August 1897. oraşului mişunau de mulţimea de eşite din piepturile miilor de ţărani de oestiunile referi tăre la viăţa poporului
popor din loc şi de prin comunele postaţi pe marginele drumului. român. Piarele năstre au oernut’o şi des-
încă de erî au început a sosi
Români din diferite părţi la aduna­ vecine, toţi îmbrăcaţi serbătoresce, Fruntaşii români din Mediaş bătut’o timp îndelungat din tăte punotele
rea generală a „Asociaţiunei tran­ în frumosul şi curatul lor port na­ pot fi în adevăr mândri de succe­ de vedere; ără la termin — deşi aoela
silvane pentru literatura română şi ţional. sul acestei manifestaţii şi imposante multora s’a văfiut mai puţin acomodat —
cultura poporului român , care adu­ Pe la brele 8 dimineţa, eşind primiri, care poporului român din un număr frumos de membri s’au presen­
11
nare s’a întrunit afii în Mediaş şi poporul dela cele două biserici ro­ aceste părţi numai spre onbre îi păte tat la adunarea extra-ordinară spre a con­
care — după cum veţi afla mai jos mâne din loc, veniră unii pe-o stradă, servi. tribui cu luminele lor la decidere. Numai
— este cea din urmă a Asociaţiunei alţii pe alta, dându-şi întâlnire în Şedinţa primă. buouriă internă am putut simţi ou toţii,
cu titlul seu de pănă acum, căci de piaţă, pe care o împresurară jur văcjend preţul cel mare, ce se pune din
astăfiî înainte — mulţămită stăruin­ împrejur, formând un frumos cordon Şedinţa primă s’a ţinut în sala ote­ tăte părţile pe iustituţiunea aoăsta a po­
ţelor ministrului Perczel — s’a sfir- Pe altă stradă, ce duce dela pieţă lului „Strugurul de aur", oare era frumos porului român.
şit cu cuvântul „transilvană*. spre gară, se înşiră poporul venit împodobită. La înoeput sala nu era toomai Şi ătă acum ne vedem ajunşi la acel
S’a adunat un număr frumos de de prin comunele vecine, formând plină, dăr în sourt timp ea fu înţesată de stadiu epocal în viăţa Asociaţiunei năstre,
Români. Unii dintre ei sosiră încă cordon de ambele părţi ale strade- publio. Erau şi multe dame. Bine erau re- întru carele situaţiunea ne este deplin lim­
chiar de erî, între aceştia şi preşe­ lor pănă la gară. Tinerimea română presentaţî cu deosebire ţăranii, cari for­ pezită: statutele năstre, a oăror modificare
dintele I. M. Moldovan. La sâra de cu- (ţărani) din Ibişdorful săsesc şi din mau un eero în sală, lăsând la mijloc pe de mult forma una dintre dorinţele năstre
noscinţă de erî numărul âspeţilor Brateiu s’au presentat cu câte-un membrii adunării. oele mai ferbinţî, sunt statorite definitiv
veniţi dinafară de Mediaş va fi fost, stegar în frunte. Stegarii purtau Pressa era representată astfel: „Ga­ şi aprobate de înaltul regim.
păte, de vre-o 50, erau însă tot cam eşarpe cu inscripţiuni peste piept, zeta Transilvaniei" prin d-1 Gr. Maior; Ou aoăsta activitatea năstră s’a lărgit
u
pe-atâţî din Mediaş, aşa că societa­ er stogurile lor erau stâgurî obicî-1 „Tribuna prin d-1 Dr. E. Dăian; „Unirea“ şi preoisat mai mult intru amănuntele sale.
11 nuite pe unele locuri la nuntele ţe- prin d-1 Domşa, er din partea pre3sei din Ea are să devină mai sigură şi are să fiă mai
tea întrunită la „sera de cunoscinţă
era destul de numărbsă. rănescî, constând din mai multe nă- România d-1 Idn T. Ghica, student în Pa­ puţin espusă ingerinţelor arbitrarie. Aoesta
Grosul ăspeţilor a sosit numai frămî, în colori românesc!, legate la ris. — Autorităţile locale erau representate este an câştig, oarele ajungând să-l putem
astăfiî, mai ales cu trenul de cătră olaltă. prin d-1 primar al oraşului Friedrich Thed valora întru tăte deducţiumle şi oorolariele
Sibiiu, Blaşiu etc. Cei mai mulţi Astfel a fost întimpinat comi­ şi d-1 căpitan de poliţia Friedrich Dengel. sale, Asooiaţiunea va deveni aceea, ce tre-
sunt din apropiere, cari veniră cu tetul, care a sosit cu trenul dela 10 Preşedintele a desohis şedinţa la orele bue să fiă după intenţiunea fundatorilor
trăsurile. Ospeţi din depărtări mai ore a. m., însoţit de numeroşi alţi 11 a. m. rostind următorul discurs : săi şi după dorinţa năstră a tuturor: un
mari sunt fbrte puţini. Din Braşov bspeţi de pe la Sibiiu, Blaşiu şi alte Vorbirea de deschidere. adevărat centru pentru desvoltarea şi oul-
am vefiut pe d-nii: Axentie Severu, părţi. tivarea poporului român aşeejat în oreerii
profesorii Dr. V. Glodariu, N. Bog­ Comitetul nu era tocmai com­ Onorată adunare generală! ostiei ai Oarpaţilor Ungariei şi pe oăstele
dan, B. Boiu, redactorul Maior, can­ plet. Preşedintele Moldovan sosise, Vă salut cu iubire frăţesoă pe toţi, apusene ale lor, şi acăsta nu numai întru
didatul de advocat Al. Strevoiu, în­ cum am spus, încă de eri seră aici, oarl din depărtări mai mici său mai mari cele oe se ţin strîns de limba şi de litera­
văţătorul Oancea, d-ş6ra profesără âr dintre ceilalţi membri ai comite­ aţi convenit la aoăstâ serbare forte însem­ tura lui. Ţermurii, cari ne sunt traşi în
Maria Bogdan, d-na Maria lord. tului au lipsit d-nii P. Gosma şi Ios. nată pentru toţi Românii, ce loouesc între statutele năstre, precum le avem acum mo­
Muntean. Din Zernesci adv. Garoiu, St. Şuluţiu, cari vor sosi numai munţii şi pe câmpiile din ostul Ungariei. dificate şi întregite, sunt mult mai bine
din Făgăraş vicarul Raţiu, adv. Dr. mâne. Anul, care-1 petrecem, este şi va rămână determinaţi, şi chiar mai largi, decât erau
Micu, N. Şerban , advocatul Isac din Pe peronul gării comitetul a remaroabil în viăţa Asociaţiunei năstre: pănă aci; prin urmare de aci înainte vom
Orăştiă; advocatul Dr. Ciuta din fost salutat printr’o entusiastă vor­ pentru că într’ensul s’a terminat opera mo- pută da impuls, vom pută influinţa şi des-
Bistriţa, I. Pop Reteganul etc. Din bire rostită de protopopul Moldovan dificărei statutelor începută ou doi ani îna­ volta deosebite ramuri de ooupaţiune ale
Cluşiu adv. Dr. Morariu. Din depăr­ în numele Românilor din Mediaş. A inte de aoesta la adunarea generală din poporului român şi prin acăsta Asooiaţiu­
tări mai mari am vefiut pe d-1 G. răspuns în termini călduroşi vicepre­ Blaşiu şi soosă la capăt în adunarea gene­ nea va oontnbui în mod efioaoe la desvol­
Pop de Băsescî, judele Oniţiu din şedintele Dr. Uarion Puşcariu, mulţă- rală extra-ordinară ţinută în primăvara tarea bunei stări a densului.
Seghedin. Din România Dr. Elefte- mind pentru buna primire. Ambele anulai curent anume spre aoăsta în Sibiiu. CâDd în anul trecut am urmat invi­
rescu (Bucurescî), Profesorul Străjan vorbiri au fost întîmpinate cu vii Bine soim cu toţii, ou oe interes viu tării frâţesol şi am fâout prima descensiune
(Craiova) şi pote să fi mai fost vre­ „se trăescă." a fost îmbrăţişată causa aoăsta ou deose­ peste cresoetul fortăreţe) năstre naturale,
unul, mult doi. Dela gară pănă în oraş nou so­ bire în stadiul cel din urmă al ei; în ce oarea ne-a adăpostit şi scutit în timpurile

FOILETONUL „GAZ. TRANS." purta cu el la vaci. Aşa crescu Pe­ l’om pune la vacile satului, de n’a Fă-mă brâu pe lângă tine,
trea afară la largul, de primăvara vre el se se bage. De ţi-a părâ breul greu,
de pe la Pascî pănă cădea omătul, Mai supăraţi însă-i erau bieţii Fă-mă lumină de său
Petru şchiopul. tot în câmp, în aerul cel cu miros părinţi. Câte nu se pot întâmpla în Că tu unde-i înnopta,
de flori, şi se învăţa a fiice "n fluer trei ani de fiile ? Pot veni bătăi şi Eu frumos ţl-oiii lumina,
Dbmne, Domne, sdraven fecior şi crescu frumos, D6mne, de se fi să nu-1 mai vedem, să rămână Şi cine te-a întreba
mai era Petru eiurdarului, cândl’au mai avut doi ochi să te uiţi la el. p’acolo ’ntr’un şanţ scăladt în sânge, Ce luminiţă-i asta?
luat cătană! D’apoi cum soia fiice ’n Pănă ’i veni vremea să între la fără popă, fără lumină, fără om din Tu răspunde-le aşa:
fluer şi ce frumos mai s c i a j u c a ! sorţi, el tot la vacile satului a um­ satul lui. Ori şi do-a scăpa cu fiile, Asta-i lumină de său,
N u era l a noi în sat fecior frumos blat. Der atunci, pe cine iau mai p6te să scape schilav, că dâră din Mândruţa din satul meu,
şi cu şedere ca el. Crescuse um­ întâiu cătană dela noi din sat? — bătăi câţi nu scapă numai câte cu Asta-i lumină de ceră
blând la vacile satului, cu tată-s’o. Pe Petrea eiurdarului. La toţi le o mână, câte cu un picior, feri Mândruţa din a mea ţără!
De când pute purta bâta ’n mână, părea rău după el, că era plăcut la D6mne! Şi mergeau feciorii din t6te
*
fu tătâne-seu de ajutor. Că tată-s’o tbtă lumea. Fetele l’ar fi băgat în satele, tot cântând de bănat:
era om serac, fără moşie şi trăia sîn de drag, că cine le fiicea în Abia trecu un an de când au Nu-mi e jale că mă duc,
din păstorie. Tot cam la ciurda de fluer ca el, cine trăgea hori ca el? dus pe Petrea eiurdarului cătană şi Dâr mi-e jale după plug,
vaci îl tocmia satul, că grija de ele Muerile suspinau când aufiiră, că l’au se şi lăţi vestea ’n sat, că împăra­ După plug cu patru boi,
ca şi cum ar fi fost ale lui. Apoi luat, şi oftau: De-acum sciu că n’or tul nostru se gată de bătaia. Domne, După omeni dela noi ;
pentru păstorit căpăta de fiă-care da vacile lapte ca sub păstorirea ce plâns mai era, cum se mai bo­ După plug cu patru vaci,
vacă câte 3 puişori (30 cr.) de vară, lui Petru, că tată-s’o-i greu, nu mai ceau mamele, cari aveau feciori în După două mândre dragi.!
şi câte 6 cupe cu cucuruz, o cupă păte bate câmpii pe unde-i păşunea cătane ! Şi vestea nu era de geaba, Şi:
de fasole şi un lapte dela fiă-care mai bună, er fraţii cei mici ai lui căci adunară şi reserviştii de pe la Cine-o făcut cătunia
vacă. Petrea nu sciu rendul vacilor ca el! sate şi bai cu ei la bătaia. Prin Mânca-i-ar casa pustia
Aşa aduna el pânea pentru Bărbaţii clătinau din cap: Nici n’a şefiătorî nu mai aufiiai cântece de Şi neamul nimernicia,
copii, der aduna destul, ca se fiă fost modru se nu-1 iee, că prea se bucuria, ci tot hori jalnice: N’aibă pâne caldă ’n masă
toţi îmbrăcaţi şi hrăniţi. Din copiii făcuse din semă afară sdravăn. Tu te duci, bade, te duci, Nice sănătate ’n ose,
lui era mai mare Petrea. De abia Dumnefieu să-l porte ’n pace, că în­ FacăţI-se drumul cruci. Să umble prin case-a cere
aştepta se crăscă măricel, se-1 potă dată ce vine acasă, numai aşa nu Ia-mă, bade, şi pe mine, Ca cătana prin cortele!