Page 5 - 1897-08
P. 5
Mîcîiusea. A-HaiiiistntliiH, M Sa?eta“ iese în M-care di.
ii îiwiili Abonamente pentrn Austro-Dngaria;
Bfavov, jiisţ* tttte NY, 30. Pe un an 12 fi., pe şeso iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Serurcrt. as&iotottt* aa nu
yrlUfwn. — MaouM'rip** un 3? N-rii de Dumlneoi 2 II. pe an.
;:»^rtxa«4. Pentru Bomânia si străinătate:
'HStRATE sii prizn<i8« Ia Admi- Pe un an 40 franci, pe şist
nlttraţluna tn Braţov fi 1» al- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
sxătArolo Birouri do aBVBolurl: N-rii de Dumineoâ 8 fronol.
In Viena: Jf. Ihiku, Httnrtch
Sthaltk. Rudolf Rostt, A. Ovptlikt Se prenumără la t6te ofioieie
Xaohfolger; Anton Opptltk, J. poştale din Intru şi din atară
Dnnnt'ocr, tn Budapesta : A. f. şi la ddL ooleotori.
Voiăbrrgerg, Xtkrttin Semat; tn ■ ligamentul pentru Brasor
Bncuresci: Agtnci Rateu, 8uo- administraţiunoa, piaţa mare,
ouisale de Keumanie; tn Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
buri,: Karoivt <t Luimann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Imerţlunllar: o «riă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
cormond pe w ooiooă 6 st. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi- (I^TuLincLer d_e 31) 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
aarn. Publicări mai dese după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Keolame pe pRgina a 8-a o tele oftt şi inserţiunile sunt
reriă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 172.—Anul LX. Braşov, Duminecă 3 (15) August 1897.
Complicii tn contra libertăţii. şi se fac şovinismului lor naţional. adus la Sibiiu, la Braşov etc. în nalii maghiari cu guvernul volnic
Sunt slabi pentru că — cum s’a do în contra convocatorilor conferen- şi despotic, a început să le vină, şi
Braşov, 2 (14) August. vedit în mod atât de strălucit toc ţelor nâstre naţionale electorale. încă de aci încolo ei vor avă să
0 0
La noi, în Transilvania şi Ungaria, mai în Ţii ! din urmă — atârnă La Sibiiu au fost întărite pedep simţă biciul ei. încă de aci încolo
politica, precum bine este sciut, o prea mult dela legăturile cu Austria sele dicrâte de poliţia d-lor Dr. I. vor fi siliţi să se convingă, că liber
fac Ungurii în contra tuturor celor şi dela consideraţiunile şi pretensiu* Raţiu, Dr. Octavian Rusu, Dr. Amos tate păte să fiă numai una: cea sin
cari nu vor se se supună dictatului ni le de putere mare a monarebiei Frâncu, Dr. Yecerdea, Onoriu Ti- ceră, adevărată, de care să se păta
lor de magbiarisare, ca şi în contra năstre în mijlocul constelaţiei euro lea, Zaharie Boiu şi I. A. Preda. bucura toţi locuitorii statului, şi că
acelora, cari nu-s învoiţi cu aceea, pene. Şi ca să fiă mai tari Ungurii, Cel dintâiu la 10 (ţii arest şi 70 fl. o libertate de privilegii nu păte duce,
0
ca guvernul se centraliseze tot şi se numai atunci s’ar putâ, când ar trăi amendă, âr ceilalţi la câte 8 (Ţd decât la desfrâul puterei, la despo
0
monopoliseze tot în stat. în deplină armoniă şi înţelegere cu arest şi 25 fl. amendă. tism şi anarebiă, care va face să
Intre cei din urmă sunt şi Un popărălo nemaghiare din stat şi când Pe când scriem acestes, primim cadă şi să se stîngă cu totul şi li
guri, cari se opun stăpânirei lui n'ar mai ave să se târnă, că cei din însciinţarea, că şi condamnarea po- bertatea ofticăsa, de care se bucură
Banffy, o combat şi o critică, dân- Austria îi vor ameninţa cu nemul liţienâscă pronunţată din acelaşi mo a4i elementul domnitor.
du-se de apărători ai libertăţilor ţumirea şi mâhnirea cea mare, ce tiv în contra d-nului Dr. A. Mure* Va veni timpul, când corifeii
constituţionale. Nu-i vorbă, apără ei domnesce în statul ungar. şianu din Braşov a fost aprobată politicei maghiare qu necesitate se
cum aperă aceste libertăţi, dâr le Cum stau a4l lucrurile însă, li-a de instanţa a treia ministerială. vor convinge, că libertatea numai
aperă şi le cer numai pe sâma lor fost uşor corifeilor dela putere să Aşa-dâră d-1 Perczel ni-a dat se una păte fi, una şi nedespărţită, şi
şi când e vorba se le recunoscă şi îmblânŢâscă şi să aducă la tăcere cunâscem, că nu şi-a schimbat nă că sub acelaşi coperiş libertatea şi
faţă cu Românii şi Slavii, sunt mai pe tigrii fără dinţi din stânga es- ravul nici după compromisul vestit, sclăvia nu pot trăi, cum nu se păte
răi pâte şi decât Banffy cel urgisit trema. N’au trebuit, decât să le vor- ce l’a încheiat, împreună cu soţii uni nici odată focul cu apa.
şi de ei. bâscă de încurcătura şi periculele, săi, cu oposiţia ungurâscă, şi prin
Cu chipul acesta de-a lupta pen ce s’ar nasce, dâcă nu s’ar mai putâ care, se 4ice, s’ar fi făcut âre-care Visita împăratului Wilhelm II la
tru libertate condiţionat, adecă nu reînoi la timp dualismul, şi să le concesiune principiului de libertate
mai din interes egoistic şi nu sincer pună în vedere influinţa, ce ar putâ atât de mult ameninţat prin formu Petersburg.
şi cu adevărat, oposiţionalii maghiari s’o aibă asupra naţionalităţilor din larea primitivă a §-lui 16. In 6 August st. n. împăratul ou îm
au buclarisat’o rău, căci cu tote svîr- Transilvania şi Ungaria o inundare Au strigat Kossuthiştii, că liber- părăţia Germaniei au pleoat din portul
colirile lor nu sunt în stare să’şî de idei federaliste, duşmane de mârte tatea-i ameninţată, decâ procesele Kiel, pe corabia germană „Hohenzollern“ *
scuture de pe spinare sistemul de a supremaţiei de rassă, ce ar veni de pressă pentru calumniă şi vătă spre Petersburg, unde a ajuns Sâmbătă d. a.
guvernare despotic de astăŢî, care din Austria cu mare putere, îndată mare de onâre vor fi judecate în îndată după întâlnire pe apă păre-
se folosesce de armele parlamenta ce s’ar sdruncina organisarea de faţă viitor nu de jurii, ciîde tribunalele ohea împârâtâ8oă germană primi visita Ţa
rismului şi constituţionalismului, nu a monarebiei. ordinare. Departe de noi a crede, rului şi Ţarinei, oarl veniseră pe oorabia
1
mai ca cu atât mai uşor să-şî potă In asemeni împrejurări s’a fă că printr’o astfel de măsură n’ar fi rusâsoâ „Alexandria *, apoi trecură ou topi
împlini poftele de domnire volnică. cut compromisul între partidele din ameninţată libertatea pressei, mai pe aoâstă oorabiă şi la 6rele V/ au de-
i
Aşa a fost şi cu luptele ultime din dietă, s’au votat proiectele presen- ales când seim din praxă, cum in- baroat în Petersburg. Aoi fură primiţi de
dietă, ce le-a fost început oposiţia tate, s’a votat şi amintitul § 16 cu fluinţâză guvernul în procesele de principii, prinoipesele şi marii duol, de mi
maghiară, desfăşurând stâgul liber slabele modificări, ce ’i s'au făcut preasă şi politice asupra judecători niştri şi demnitarii ruşi precum şi de can-
tăţii pressei, pe care umblă s’o bage pe basa acelui compromis, aşa că lor. Dâr ce-i periculul acesta, urzit oelarul german prinoipe Hohenlohe şi de
în chingi guvernul de astădî, ca să nici unii, nici alţii nu au rămas mul- de § 16, pe lângă călcarea brutală, secretarul de stat Buelow.
asigure partidei sale domnia încă ţămiţî cu el. S’au făcut tâte acestea şi făţişă, a dreptului de întrunire, a li Presenţa bărbaţilor de stat germani,
pe alte câte-va decenii. dieta a putut să-şî înebeiăîn săptămâna bertăţii electorale şi constituţionale, dă o mare importanţă politică aoestei vi-
Mijlocul era faimosul § 16 al trecută sesiunea ei atât de agitată. ce se săvîrşesce aprâpe Ţilnic de site. După bineventare Ţarul a numit pe
proiectului privitor la procedura pe A putut şi ministrul de interne cătră acelaşi guvern în contra Ro împăratul Wilhelm admirai al flotei ru«
nală. Oposiţia din dietă s’a încordat Perczel, după liniştirea lucrurilor, mânilor? sesol, şi-a decorat pe principele Hohenlohe
cât numai a putut ca să dea o lo să-şî mai vadă şi de celelalte griji, Şi totuşi nu s’a găsit nici mă ţi pe d-1 da Buelow.
vitură de rnârte cu acest prilegiu ca dintre cari de sigur, că nu este cea car un singur pretins campion al li In sâra aceleaşi flile, s’a dat un mare
binetului Banffy. Şi putea să o facă mai neînsemnată grija, de-a prigoni bertăţii în şirurile oposiţiei maghiare, prânz de gală la palatul din Petersburg.
şi să isbutescă a-1 răsturna, dâr în şi de-a sugruma vocea bărbaţilor care să-şî ridice vocea în contra aces La acest prânz, ambii împăraţi au pronun
cele din urmă i-a lipsit curajul pen naţionalişti românî, aderenţi ai pro tor desfrenărî ale absolutismului par ţat toasturi de mare importanţă politioă.
tru acâsta. gramului nostru dela 1881. lamentar, ce bântue acum de 4 * împăratul Nioolae al Rusiei a cjis, oă pri-
ec
Lucrul se esplică uşor. Ungurii După multă trăgănare, minis de am sermana nâstră ţără! vesoe visita împăratului german ca o nouă
fac mult sgornot în ţâră, ca şi îna- trul unguresc de interne a pus iscă Răsplata complicităţii criminale manifestare a legăturilor tradiţionale şi-a bu
fară, cu puterea lor, dâr sunt slabi, litura sa sub tâte sentinţele cele în care se află faţă cu noi Românii nelor relaţiunt, cari uneso cele două impe
cu tâte concesiunile, ce s’au făcut monstruâse poliţienesc!, ce s’au fost şi cu celelalte naţionalităţi oposiţio- rii veoine şi sunt o garanţă a păcii europene.
FOILETONUL „GAZ. TRANS.* sfântul, ori unde rni-aşî muta da da DumneŢeu boi, de unde nu, şi ţin nu voiu avâ de ujurat după banî.
tele, tot dinaintea feţii Sfinţiei sale văcuţa asta mi-a lua-o. Că chiar amu, cum au perit multe
nu mă pot ascunde; te miri, ori Şi dete DumneŢeu, că vaca nu vite de bolă, cum bucate a dat
pentru păcatele mele, ori pentru ale i-se bolnăvi, scăpă cu ea. Dâr cu DumneŢeu de sunt destule şi fânul
ZBuiIb.a,IuLl-
părinţilor mei, mă cârcă DumneŢeu ce să-şî lucreze? Cu ce să-şî are? e mai de pomană, vitele sunt foc
Badea Tâder dela noi din sat aşa. Fără am nădejde în Sfinţia sa, Cu ce să-şî care? îl povăţuiau âmenii de scumpe, de nici cu 200 fl. nu-nri
e unul din omenii cei mai cuminte că va da Ţile şi tnai bune pentru să iâe bani împrumut şi să-şî cum pot lua doi boulenî buni de muncă.
şi sîrguincioşî ; cu tâte acestea nu mine. pere alţi boi. Dâr el se gândi aşa: Apoi chiar, să Ţieem, că cu 200 fl.
prea are noroc. Odată bolnav el, Sunt vre o cincî anî, de când banii băgaţi în vite pot aduce fru- i-aşî putâ lua, dâr unde sunt sutele?
altă-dată muierea lui, mai apoi are se ivi între vite o bâlă cumplită. mâse dobânde, de ai noroc, dâr cum Să ujurez după ele?— Ba io nu!
o pagubă în vite, de altă-dată nu-i Badea Tâder avea atunci doi bou eu sunt omul fără noroc, nu pot Aşa rămase badea Tâder numai
rodesce ţarina, şi tot năcasurî peste leni suri, buni boi şi tari, şi mai împrumuta banî, ca să-mî cumpăr cu vaca cea bătrână ciungă de un
năcasurî dau de bietul creştin. Dâr avea şi o vacă de lapte, bătrână şi pe ei vite, că vita aŢî o ai, mâne corn. O ţinu bine, că nutreţ adunase,
cu multă zâlă şi cruţare tot nu se ciungă de un corn, altcum fârte poţi să nu o mai ai, âr tu rămâi cu cât şi pentru patru vite ar fi fost
dă răului ; face cum pâte şi dator bună de lapte. Şi dă DumneŢeu, că datoria ’n grumazi, şi trebue să vinŢî de-ajuns. Şi dete DumneŢeu de
la nime nu este, numai la împăra zăceau vitele âmenilor pologo — un ogor ca să scapi de ea. Deci ciunga lui fătâ colo în săptămâna
tul cu darea şi la DumneŢeu cu polog, şi se bolnăviră şi boii badii banî împrumut nu iau. Voiu ţinâ albă un bouţ lung şi mare şi înhol-
sufletul. înainte însă nu merge, dăr Tâder şi crepară unul după altul. vaca asta bine, m’a ţinâ de lapte, bat, de gândeai, că-i de două luni
nu merge nici decât. In patru t^ile a fost fără boi, nici âr nutreţul întrecător l’oiu vinde şi atunci, când l"a fătat.
Se luase pe gânduri bietul om, pieile nu lăsară domnii să le iâe de mi-oiu plăti pluguri să mî are, şi cară De lapte era bună ciunga, şi
dâr n’avea ce face. Unii âmenî îl pe ei, ci-i îngropâ aşa cu piei cu să-mî aducă agonisita de pe câmp şi badea Tâder nu trăgea laptele,
povăţuiau să-şî mute casa din locul tot, colo în fundul grădinii. Acum şi lemnuşele din pădure. Apoi, de decât numai care rămânea de viţel,
acela, că-i loc fără noroc; alţii-1 rămase numai cu vaca cea ciungă. va da DumneŢeu să se schimbe no şi tot ducea doniciâră plină în casă
sfătuiau, că nici grajdul nu-i în loc Dâr nu se supără din cale afară: rocul meu în spre mai bine, din la copii. Şi crescea viţelul ca din
bun. Ar trebui mutat şi acela. Dâr „Domnul mi-a dat, Domnul mi-a văcuţa asta peste câţi-va anî de Ţii© poveste.
bunul creştin le răspundea oftând: luat, fiă numele Domnului bine cu- pot avâ ograda plină de vite; de Când veni vremea aratului, unui
tot pământul e al lui Dumne4eu vântat“. De-oiu fi vrednic, âr mi-a unde nu, fiă mila Domnului, cel pu vecin i-a dat un car de fen ca să-i
