Page 50 - 1897-08

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 181—1897.

pe restrişte ale nfigratiunii ginţilor, tere­ oomisiune au fost aleşi d-nii: vicar Basi- de forte în limba română, nu pote vorbi de marii-ducî ruşi, de minştri, gene­
nul nostru de aotivitate s’a lărgit; acum, liu Raţiu, Dr. Bunea şi Dr. I. Ivan. în aoâsta limbă. Accentua bunele raporturi rali şi alte persbne înalte împăratul
când începem viăţa sooietăţii du.pă statu­ D-1 I. Pop Reteganul, luând ouventul, dintre loouhorii români şi saşi din aoest tuturor Ruşilor a condus pe capul
tele cele nouă, problemele de oarî avem spune, oă are trei manuscrise, dintre cari oraş şi bâă pentru prosperar»a Asoo’aţiunei.
Republicei francese în palatul impe­
să ne ocupăm s’aa înmulţit: deră şi pute­ unul ouprintjend peste 6000 poesii popo­ Cuvintele pline de simpatiă pentru Români rial dela Peterhoff. Aici la Peter­
rile şi mijlboele de realisare s’au sporit şi rale, altul cu peste 60 poveşti şi, in fine, au produs animaţia în public, musioa îu-
hoff, s’a dat în onbrea lui un prânZ
regulat în mod îmbucurător. De aoeea răs­ înoă un manuscris, oare conţine vre-0 60 toDa la urmă „Siebenbiirgen LandSies Segens , mare şi s’au ţinut toaste din par­
u
punderea este acum mai mare decât în novele poporale. Propune şi se rogă, oa er după aceea imediat „ DeşMptă-te Române' . tea Ţarului şi a Preşedintelui; în
1
trecut. adunarea să deoidă a se tipări aceste ma­ Au toastat apoi Simionaş din Deva pentru cari se accentuâză legăturile puter­
Fiă, oa Asociaţiunea să p6tâ înoălcji nuscrise pe spesele Asooiaţiunei. femeia română, Dr. Ivan pentru ospeţl, adv. nice de frăţiă şi amiciţia, ce legă
şi împreuna prin legătura dragostei frăţesol Protopopul Ivan cjice, oă s’ar crea un Isao diu Orăştie pentru representanţii pre- cele două „naţiunî-surori". Atât în
pe toţi factorii chiămaţî a conlucra umăr oas de precedenţă periculos, deoă aduna- senţl şi absenţi ai pressei naţionale ro­ Francia, cât şi în Rusia toastele
la umăr întru deslegarea problemelor sale, rea ar intra în meritul acestei propuneri. mâne Dr. N. Roman student în Bruxella dela Peterhoff au făcut cea mai
şi a-i însufleţi spre aduoerea jertfelor de Crede, că ar fi bine să se predea acea pro­ pentru naţiunea română de pretutindenea, bună impresiune şi au produs cea
lipsă spre acăsta! punere comitetului şi aoesta să vină în N. Şerban pentru preoţime. Au mai vorbit mai mare mulţumire.
Purcecjend dintru aceste punote de adunarea viitore ou propunere. d-nii St. Câmpian; adv. Căluţiu, preotul Dela Peterhoff Faure s’a dus a
vedere, după vieţa de 36 ani şi noi putem A urmat la obieotul acesta o discu­ Decei, şi alţii. Inoheiarea a făout’o d-1 Popa, doua Z’ Petersburg. Aici a visi-
dioe: Asooiaţiuuea nu a fost, oi va fi. ţia mai lungă, la oare au luat parte d-uii fostul redaotor al „Calioului“, printr’un tat mormântul lui Alexandru III în
(Strigări: „Să trăăsoă!“). Dr. Glodariu, Pop de Băsescl, adv. Câluţiu toast plin de umor. catedrala Petru Paul. In palatul de
Cu aoăsta deolar deschisă adunarea şi A. Severu. După ce s’a făcut şi puţină De sâră conoertul musicei din loo, er iarnă Felix Faure a primit corpul
generală ordinară a Asooiaţiunei pentru filologia, preşedintele încheia discuţia, oi- mâne continuarea şedinţei. diplomatic, apoi pe nobilimea din
literatura română şi cultura poporului ro­ tând un paragraf din statute, după oare Petersburg si Moscva şi corporaţiu-
*
mân. (Să trăâsoă !) adunarea nu pote intra în disouţiunea unor nile diferitelor oraşe mai mari din
JEtă şi programa concertului musicei din
propuneri, ce nu au fost anunţate oel pu­ Rusia. Deputaţiunile rusescî au ofe­
Urmând la ordinea cjilei raportul des­ Mediaş de astă-sâră: I. Deştâptă-te Ro­
ţin ou 8 (fii înainte la oomitet. Propune­ rit Preşedintelui pâne şi sare, chi­
0
pre activitatea comitetului în decursul anu­ mâne, marş. 2. „Orpheus in der Unterwelt"
rea d-lui Pop Reteganul nefiind însă anun­ puri sfinte, albumurî de valbre şi di­
lui espirat, la propunerea d-lui Pop de Bă­ uvertură de W. K. Binder. 3. Luna lui
1
ţată de mai înainte, nu o admite oa ob­ ferite inscripţiunî.
sescl aoesta nu s’a cetit, fiind cunoscut Maih, romanţă, Hop şi eu ou ţaţa Lina,
iect de discuţia în adunare, oi propune şi C’un cuvânt Ruşii au făcut tot
membrilor de mai înainte. sîrbă de B. Stern. 4. Basme Iaşane, wals
adunarea primesee, oa să se predea oomi- ce au putut, ca să convingă pe
S’a trecut deol la alegerea oomisiu- de G. Porumbesou. 5. Portretul tău, ro­
tetului oentral, oare va faoe cum va afla Francesî despre dragostea ce li-o
nilor, în oare soop şedinţa s’a ridicat pen­ manţă de Steinberg. 6. Oiribiri, gavotă de
de bine. pbrtă. f)iarele spun, ca numai daru­
tru oiuol minute. Supee. 7. Frunduliţă trei TufanI, horă.
Erau anunţata trei disertaţiunl. Una rile ce le-a primit Faure din tbtă
După redeschidere au fost aleşi prin 8. Dichter und Bauar, uvertură de Rossini.
a d-lui Axentie Severu în materiă economioă- Rusia, umplu trei vagbne.
aolamaţiune: în comisiunea pentru esami- 9. Nu mă abandona, romanţă de N. B.
higienioă despre bunătatea şi folbsele făinei După toastele din Peterhoff tbtă
narea raportului comitetului d-nii: Pop de 10. Când ţ’am spus ultima 6ră, sîrba de
şi despre zidirea morilor fără iaz, alta a lumea aştepta cu mare încordare se
Băsescl, Lemeni şi Dr. L Beu; în comisiu­ Kratoehwil. 11. Potpouri, cântece popu­
d-lui 1. Pop Reteganul despre Pintea Vită- vadă, să audă măcar un semn, un
nea pentru esaminarea raţiooiniului pro lare. 12. Marş Sinaia, de Cibulka.
zul şi a treia a părintelui V. Popescu din cuvânt prin care Ţarul să arate, că
1896 şi a proiectului de budget pro 1898
Juoul inferior, conţinând date istorioe des­ între Francia şi Rusia esistădefapt
d-nii: Nio. Garoiu, bimionaş (Deva) şi Bar-
pre Români în genere şi despre MBcedo- Preşedintele Faure în Rusia. o alianţă. Din cuvintele toastelor
dosi (Sibiiu); în comisiunea pentru încessa-
Românl în speoial. dela Peterhoff nu se putea ceti de­
rea taxelor d-nii protopopi: Moldovan, Mir- — Proclamarea alianţei ruso-francese. —
Dintre acestea s’a oetit disertaţia d-lui cât amiciţia şi 'puternicele legături de
cea (Mediaş) şi Ivan.
Axentie Severu şi o parte din disertaţia Luni în 23 August n. preşedin­ frăţiă, ce unesc aceste două popbre,
S’a mai ales o oomisiune separată de d-lui Pop Reteganul, rămânând să se oon- tele Republicei francese Felix Faure cuvântul alianţă însă lipsia cu totul.
7 membri pentru studiarea proiectului „Ca­
tinue cu oetirea îu şedinţa de mâne. Am­ a sosit pe vaporul „Alexandria" în Cei-ce se bucurau mai mult de
1
sei naţionale' . In acăsta au fost aleşi d-nii: bele disertaţiunl au fost bine predate şi Rusia, ca să reîntbrcă Ţarului Ni- acăsta, erau fără îndoială Germanii,
Nio. Maneguţiu, P. Piso, protop. Ivan, Dr.
ascultate ou viu interes de popor, la înţe­ colae II visita, ce a fost făcut’o şi dimpreună cu ei toţî aceia, cari
E. Băian, Dr. lsidor Marcu, Rubin Paiiţa,
lesul căruia au fost lucrate. Disertanţii au acesta Francesilor în Octomvre anul nu văd cu ochî bunî legătura de
adv. V. Zăhan. unire dintre Ruşî şi Francesî.
fost viu aplaudaţi. trecut la Paris.
Urmăzâ raportul comitetului, cetit Cu prilegiul acesta poporul ru­ Dâr ceea-ce nu s’a spus la Pe­
prin secretarul V. Bologa, în oausa modifi­ B a n c h e t u l . sesc din întrăgă împărăţia cea mai terhoff, s’a spus şi accentuat la des­
cării statutelor. In acest raport (netipărit) La 6rele iy a urmat banohetul în pa­ puternică din lume a îmbrăcat haină părţirea Ţarului şi a Preşedintelui
2
s’a arătat pe sourt, că în urma adunărei vilionul de stiolă al otelului „Zum Schiitzen“. de sărbătore şi c’o nespusă însufle­ Faure în Cronstadt pe bordul vapo­
extra-ordinare de astă-primăvâră, oomitetul Au luat parte la banohet vre-o 140 per- ţire a înălţat şi sărbătorit pe căpe­ rului Potlmau.
a făcut o nouă representaţiă la guvern, oe- sone, domni şi dame. Şirul toastelor l’a tenia marei naţiuni francese, cea mai In 26 August Faure şi-a luat
rend provederea nouălor statute ou olau- început preşedintele Revdss d. Preposit înaintată naţiune de pe globul nostru rămas bun dela Ţarul Nicolae. Do
sula de presentare. In urma aoăsta statu­ Moldovan pentru Majestatea Sa ; protODopul pământesc. faţă era familia imperială şi marii
tele au fost întărite aşa, cum s’au presentat Mircea din loo salută cu avânt pe preşe­ In tbte oraşele Rusiei s’au înăl­ ducî. Tocmai la amiaZî Preşedintele
cu modificarea titlului veehiQ, oare în vii­ dintele şi pe membrii din comitet în nu­ ţat stindarde francese şi rusescî, po­ Faure a ajuns în port. S’au dus cu
tor va fi: „Asociaţiunea pentru literatura ro­ mele Românilor din Mediaş şi jur; Pop porul îmbrăcat în haine de sărbă- toţii pe bordul vaporului „Potbnau"
mână şi cultura poporului român“. Nouăle de Băsescl pentru poporul din Mediaş. Pre­ tbre a cântat Marseilesa, imnul na­ unde s’a dat un dejun. La dejun
statute vor intra în vigdre înoepend dela şedintele Moldovan din nou ia ouvântul şi ţional al Francesilor, şi prin puter­ Felix Faure a ţinut următorul toast:
data aoestei adunări. toastâză pentru toţi locuitorii din Mediaş nice strigări de Vive la France! Vive Mulţumesc Maiestăţii Tale şi Majes-
Urmând la ordinea (filei propunerile, fără deosebire de naţionalitate. Faure şi-a tălmăcit dragostea şi ali­ tăţii Sale împărătesei, oă aţi binevoit prea-
d-1 inginer On. Tilea face mai întâiă pro­ F6rte bună im presiune a făout răs­ pirea faţă de naţiunea francesă. graţio3 a petrece oâte-va momente pe nna
punerea de-a se alege înoă o oomisiune punsul, oe l’a dat la aoest toast d-1 primar Preşedintele Faure a fost pri­ din nâile flotei nbstre. Mă bucur de acăsta
pentru a candida doi membri noi, cari sunt al oraşului Fr. Theil. D-sa vorbi în limba mit de Ţarul Nicolae cu o deose- cu atât mai vîrtos, oă ăstmod s’a făout po­
a se alege in oomitetul central. In aoestă germană, oerându-şl souse, oă nefiind destul cita pompă şi strălucire. IncuDjurat sibil a declara în umbra stindardului nos-

Şi: rile lor, la cunoscuţii şi prietinii s’a însurat, cine s’a măritat de când Plânse bietul ciurdar de bucu-
De cât la Neamţul cătană lor. Ar fi sburat, săracii, de dor s’au dus ei ? riă, că dâră feciorul lui trăesce, der
Mai bine ’n codru cu penă, mare ce aveau se se mai vaZă în­ * se şi supără, de ce nu vine şi el
Că din codru vii acasă tre ai lor. Der dorul că-i dor şi La noi în sat încă au sosit acasă? — Nu-1 lasă, răspunse pri­
Dâr dău Neamţul nu te lasă! totu-şî nu p6te da nimănui aripi de eâţî-va feciori din cătane, der de măriul, e feciorul frumos şi cuminte,
Numai cântece de aceste aucjiai sburat. Trebuiră să vină cum s’au Petrea ciurdarului nu sciau spune pbte au de gând să-l pună ceva
pe t6te drumurile, prin tbte satele, şi dus, cât pe sus pe carul cel de nimic; „n’a fost la o companiă cu mai mare peste cei mai mici.
că de peste tot locul erau chiămaţî foc, der mai mult pe jos cântând. noi, ba pote a fost la alt regiment, Ya veni el, când For sloboZi,
feciorii se se adune la târguri, unde-i Der acum nu mai cântau de la călăraşi". pară-ţî bine că-i sănătos, aşa cătu-
încărcau pe carul de foc şi-i ducea jale, ci cântau de bucurie. Erau însă Supărarea părinţilor lui Petrea! neso feciorii! Bine oă a scăpat cu
colo departe: şi plini de nedumerire, plini de Mers’a biata mă-sa şi prin satele Zile din bătaia, că în vreme de pace
neastâmpăr: Ore ce face tata? bre vecine pe la feciorii ce fuseseră duşi e cătunia colac în lapte dulce. Apoi
Departe în ţări străine
mama mai trăesce? Ce-mî fac boii? în bătaiă să întrebe de Petrea ei, acum curând n’or mai fi bătăi, aşa
Unde nu cunosc! pe nime,
o i l e ? __nu s’a măritat bre drăguţa? dâr nime nu-i scia spune nimic; scriu gazetele.
Numai frunda şi ierba
Apoi rupeau în cântece: gândiai, că pământul l’a înghiţit, N’ar fi creZut bietul ciurdar pe
Care-i în totă lumea,
Yai, de când am cătănit, nu alt ceva, primarul, der îi dete cartea de o
Unde nu vecfi spic de grâu
Boii-n grajd au bătrânit, Până a nu se începe focuita aia duse şi la domnul părinte, şi la das­
Numai sânge pănă ’n brâu,
Plugu-n şurâ-a ruginit, de bătaiă mai scria din când în când călul, şi la câţî puteau numai ceşî-
Unde nu vedî fir de iârbă
Potângul a mucedit! câte-o carte, der de când s’a înce­ cevaşî ceti, şi toţî îi spuseră într’un
Numai sânge pănă ’n barbă.
Ogorul a ’nţelenit, put focul, nimic, chiar nimic nu li-a fel, că adecă Petrea lui trăesce şi e
*
Mânee-1 focul cătănit! scris, cu tbte că singur cU mâna sănătos şi că peste doi anî vine.
Era de cătră tomnâ. Bătaia în­ Şi ajung acasă cei teafărî. Şi-i lui se învăţase de îşî scria cărţile, Toţî spunea şi aceea că, de buna
cetase. Mulţi feciori rămaseră morţi veselia mare în casele lor. Le umplu Odată cbiămâ primarul pe ciur- semă scrisorea îi scrisă de mâna lui
pe câmpul de bătaiâ, mulţi răniţi casele neamurile şi vecinii şi prie­ dar la primărie. Şi-i spuse: uite, fe­ Petrea.
prin spitale, er cei teaferî căpetară tinii, şi-i întrebă de câte tote: Cumu-i ciorul d-tale îţi scrie carte. Spune
*
slobozenie se se întbrcă la vetrele p’acolo? CăZut’au mulţi feciori? Cela că-i sănătos, der să nu-1 aşteptaţi
lor. Bucuria celor scăpaţi cu Zile şi cela scăpat’a cu Zii ? Şi câte şi acasă pănă peste doi ani. Este în La doi anî de Zil > tomna, co­
0
0
şi întregi, că se potîntbrce la satul mai câte-i întrebă, dăr ei răspund Viena. Etă şi însemnătura, unde lea când se culeg pbmele, sosi în
lor, la bordeiul, la părinţii şi nemu- şi întrebă şi ei ce-i prin sat, cine să-i trimiteţi voi carte ca să-l afle. sat o căruţă de târg plină de unelte