Page 51 - 1897-08

Nr. 181.—-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

tra naţional, cât de mult m’a mişcat acea Dualismul în pericul. o’a 'ntâmnlat cjilele aceste în localitatea
iubire ospitală, de oare ne-em împărtăşit Napy-Szolog din Ungaria. Murise anul tre-
— 16 (28) August.
şi cât de mulţămitorl suntem poporului ru- Partidele unguresc! din dietă Ciocnire de tramvai. Ieri într« 6rel« out ud iidaD cu numele Grosz Salomon şi
sesc pentru străluoita prmire de oare a nev^st* lui v u să-i ridioe un monument.
s'au împăcat cum s’au împăcat, der 5 şi 6 d. a. s’a întemnlat la gara liniei de Jidanul mort era bun „patriot" şi nevasta
împărtăşit pe Preşedintele R-Dublioei. Ma- în Austria nu vrâu să se împace. tramvai de pe promenadă o oioonire. TJu sa pentru mai marea mărire a Israilului
jestatea Ta ai venit în Franeia insolit de Nemţii se împotrivesc fârte energic tramvai venia de oătrâ Săoele SDre centrul unguresc voi să pună pe mormânt o în­
marinari ruşi şi franoesî, şi eu înainte de guvernului şi ordinaţiunilor sale. Mi- oraşului, âr altu] de cătră Bartolomeu spre sori pţinue îd limba maghiară. Rabinul însă
Derste. Tramvaiul oare «ra să între în oraş
plecarea mea salut mişoat în mijlocul lor nistrul-preşedinte Badeni a crecţut, n’apuoase bine a treoe linia, oând oel venit n’a voit să permită ridicarea unui monu­
pe Rusia. Marina francesă şi rusâsoâ pote ment cu insoripţiă ungurâscă în oimiterul
că va pute împăca cum-va pe Nem­ de oâtră Bartolomeu îl întâlni toomai la jidovesc şi a închis uşa cimiterului, oa să
fi mândră de partea însemnată ce-au avut ţii cu Cehii din Boemia şi a con- macaz (schimbători) şi-l surprinse astfel nu pâtă fi ridioat monumentul. Caşul aoesta
din prima c}i în marile evenimente, cari au chiămat o conferenţă de împăcare înainte de a fi trecut tâte vsfronele. Fiind a produs mare sensaţiă printre maghia-
pus basa intimei amioiţii dintre Franoia peste putinţă de a-se da eontra-vapor ma- rimea de-acolo, mai ales, că rabinul din
la Viena, care însă nu s’a putut
şi Rusia, au apropiat mai tare de olaltă ţine, pentru-că Nemţii n’au voit să şinei, aoesta isbi ou vehemenţă în oel din cestiune era oonsiderat de fârte înflăcărat
u
braţele deschise şi au făcut posibil celor ia parte la ea. urmă vagon al tramvaiului, ce venea cătră „patriot maghiar.
oraş, produoând o puternică sguduitură. In
două naţiuni unite şi aliate, — pe oari le vagon se aflau 5 persâne între oari 3 dame Erăşi un nou asasinat. Din Montevideo
Guvernul e în mare încurcătură
conduce idealul comun al oulturei, al drep­ din România. Una dintre aceste dame a se telegrafâză, oă Borda, preşedintele Re­
căci nu scie ce să încâpă nici cu publioei a fost omorît ou ’n glonţ de revolver
tului şi dreptăţii — să se unăscă frăţesee fost rănită Ia grumecjl şi la mână, oelelalte
camera din Viena, care se va în­ toomai când se ţinea servioiul dumnetjeeso
în cea mai leală şi mai sinceră îmbrăţişare. persone însă au soăpat aprâpe nevătămate. în biserioâ. Preşedintele a murit la moment.
truni la tâmnă. Nemţii sunt hotărîţî Vagonului i-s’au făout mari stricăciuni fiind
In momentul despărţirei goieso paharul în Asasinul a fost prins şi arestat. El e om
să împedece în tot timpul şi în viitor răsturnat. E fârte regretabil, oă în diua
onârea Majestâţilor Vâstr9 şi vă rog să tînăr şi se numesoe Arredondo.
lucrările camerei. Starea e critică, mare se pot întâmpla astfel de caşuri too­
primiţi fierbintea mea dorinţă oe-o nutresc mai în oraş şi cari nu pot fi atribuite, de- Mnsica orăşenescă va conoerta mâne
deâre-ce înainte de sfirşitul anului
faţă de fericirea Vdstră şi a oasei impe­ oât numai negligenţei şi neatenţiunei oon- la 11 ore pe promenada de jos.
trebue să se reînoâscă pactul du-
riale. In numele Franoiei bâu pentru mă­ duoătorilor trenului. Ar fi bine şi se aştâptă Societatea Somossyla „Pomul verde .
14
alistic măcar provisoric, căci decă chiar oa Direcţiunea să ia măsuri severe,
rirea Rusiei! Sooietatea de orfeu a lui Somossy, care
nu, sănătate bună cu dualismul, dela oa astfel de oasurl, oari umplu de grâzâ
Ţarul Nicolae răspunse: 1 Ianuarie 1898 el încetă de a mai pe călători, să nu se mai întâmple. dă de mai multe (jile representaţiunl, va
debuta acjî Sâmbătă sâra şi mâne Dumi­
esista. Preţul grâului s’a uroat pretutindeni necă pentru ultima âră în grădina de la
Cuvintele, ce mi le-aţi adresat D-Vos-
în Europa. La alt loo al fâiei nâstre dăm „Pomul verde". La cas de timp nefavorabil
tră, află viu răsunet în inima mea, şi dat Ungurii sunt fârte îngrijaţî din
o statistică asupra produoţiunei de ăst an representanţiile se vor da în salonul de
cu totul în prada acelor sentimente de oari pricina acâsta şi se vorbesce, că a grâului în comparaţie ou anii treouţl. sticlă din grădină. Iutrarea 50 or. începu­
suntem pătrunşi eu şi Rusia, sunt fericit Banffy a umblat anume pe la Viena, Aid însemnăm, oă o Gestiune de mare în­ tul la 7Y sâra.
2
când văd, că petrecerea Vdstră între noi a ca se vadă ce-i cu reînoirea pactu­ semnătate pentru agrioultorl se agită acum
a
creat nouă legături între cele două naţiuni, ce lui. Bânffy să fi <Ţ că în învoiala în Franeia şi mai ales in Paris. In urma
5 sohimbărilor temperaturei şi mai ales din ULTIME SOIRI
stau în raport de amiciţia şi alianţă, oari c e a încheiat’o el cu partidele din
v oausa multelor ploi torenţiale şi a inun­ Paris, 27 August. „La Presse
w
amândouă sunt hotărîte, ca din tote pute­ cameră, s’a obligat ca reînoirea pro- daţiilor, reoolta grâului e slabă pretutindeni,
rile să oontribue la susţinerea păcei lumei în visorică a pactului s'o încheie nu­ dâr mai ales în Franoia. Din pricina acâsta anunţă, că alianţa între Rusia şi Frau­
k
spiritul dreptului şi al echităţii. Dă-ml voia, mai c’o Austriă guvernată în mod preţul făinei s’a uroat, oeea ce a provocat da s'a încheiat definitiv în conferenţă
eoe
să-ţi mulţâmesc înoă-odată pentru visita parlamentar. Decă contele Badeni şi urcarea preţului pânei cu cj bani la de ieri.
ohilogram. Importul grâului în Franoia este Cronstadt, 27 August. Preşedin­
acâsta şi să-ml goieso paharul în onorea nu pote să deslege întrebarea pe
lovit de-o taxă vamală fabulâsă; so plâ- tele Faure a plecat ieri între mani-
D-tale şi pentru prosperitatea Franoiei. calea acâsta, baronului Banffy îi va tesoe 7 lei 50 bani pentru hectolitru, oeea festaţiunî sgomotose. Ţarul l’a îm­
Toastele aoestea au făcut o nes­ fi cu neputinţă a pacta cu el. Este oe face peste 50 de lei la ohila de grâu. brăţişat la despărţire.
pus de mare impresiune asupra ce­ adecă în constituţia austriacă un § In Paris s’a început, o viuă mişoare, oa Paris, 27 August. T6te (Ţ are 0
l >
taxele aceste să se desfiinţeze. Franeia are
lor de faţă. Mulţi ofiţeri francesî şi (14) în care se (Ţce, că dâcă va fi nevoia de 30 miliâne heotolitn de grâu. chiar şi cele socialiste, dau espre-
ruşi — spune o telegramă din Pe- lipsă urgentă, să se ia vre-o dispo- Desfiinţându-se taxa de import, însemnă­ siune satisfacţiunei, că alianţa ruso-
tersburg — abia şi-au putut reţină siţiune pentru-care, după constituţia, tatea acestei măsuri pentru agricultorii noş­ francesă a fost serbătoresce proclamată.
lacrimile de bucuriă la cuvântul se cere aprobarea Reicbsratb-ului în- tri este evidentă. Preţul grâului se va ridica Radicalii şi socialiştii pretind acum,
alianţă. tr’un timp, când acesta nu este întru­ şi mai mult. ca tractatul de alianţă se fiă aşter­
nit, acesta disposiţiune pâte fi luata
Mai ales în cercurile armatei sub răspunderea întregului ministeriu Corone eterne. Din inoidentul morţii nut înaintea parlamentului. Toastele
francese Ţarul este acum adorat şi prin ordonanţe împărătesei, bine în­ d-lui loan Vlaiou, comersaut în Braşov, din urmă au provocat însufleţite ma-
d-1 Ioan Bidu, oomersant oa cumnat, în
sărbătorit, pentru-că cu ocasia revis­ ţeles numai întru cât nu cuprind locul unei cununi peritâre pe sicriu, ni-a nifestaţiunî de bucuriă în Paris şi
tei militare din Crasnoe-Selo, el a vre-o schimbare de constituţiă său trimis 5 fi. drept corănâ neperitore, oontri- provinciă.
băut în sănătatea ostaşilor francesî, nu primesc vre-o înstrăinare a averii buţiune la fondul pentru soolarii români Berlin, 27 August. Ţ)iarele de
cameracţî de arme. săraci. Să chitâză aoesta sumă în acest mod aici constată cu regret, că Francesii
statului ete. şi să arată, că s’a adaos la numitul fond.
Tâtă pressa din Europa comen- Braşov 15/27 August 1897. Comitetul paro- au ajuns la ceea-ce au dorit aşa de
tâză viu cuvintele Ţarului şi ale Pre­ Pe temeiul acestui § 14 se cţice, chial român gr. or. din Cetatea Braşovului. mult, la alianţa cu Rusia, deşi nu în
şedintelui rostite la despărţire. Foia că contele Badeni voesce să prelun- înţelesul în caro au sperat ei.
Pe mormântul lui Alexandru HI. Te­
u
oficiosă francesă „Temps comentâză gâscă provisoriu pactul dualist, dâcă legraful anunţă, oă preşedintele republioei Praga, 27 August. Lui „Politik“
scurt cuvintele suveranului Rusiei, Nemţii vor zădărnici o deslegare a franoese Faure, a depus pe mormântul lui i-se anunţă din Viena, că audienţa
esclamând: „alianţă/“ „Soir“ scrie: întrebării în parlament. Alexandru o ramură de măslin de aur. Ra­ ce i s’a dat ieri lui Badeni în Ischl,
Ţâra va ceti mişcată toastele de Ungurii (Ţ° acum, că procedura mura pârtă o panolioă cu inscripţia: „In a fost hotăntore pentru viitorul Austriei.
acjî. Alianţa ruso-francesă s'a pecetluit acâsta nu e parlamentară şi cer deci paoe oonoepta firmat tempus“. Insoripţia Ministrul-preşedinte va raporta în
reproduce o declaraţia făoută de Alexandru
serbătoresce pe-o naiă francesă, sub resolvarea întrebării prin parlament. consiliul de miniştri de mâne asupra
III ou puţin înainte de mârtea sa. Alexan­
egida fărmecătore a Ţarevnei, şi au dru III a dis: „Vremea sigilâză şi întăresce resultatului audienţei, apoi va întră
E forte critică dâr situaţia şi
făcut’o cunoscută lumei. Franeia şi cel mai ameninţat pare acfî dualismul. alianţele înoheiate în chip leal în tnijlooul imediat în tractărî cu comitetul ese-
u
Rusia au aŢî marea satisfacţiă, că păoei . Faure a depus ramura de măslin cutiv al dreptei din cameră. In pro­
in numele poporului franoes.
nicî-odată nu s au îndoit una într'alta. gramul dreptei se cuprinde şi punc­
Rabin jidovesc contra limbei maghiare. tul, ca autonomia singuraticelor pro­
Un cas ciudat de „nepatriousm" jidoveso vincii se se lărgâseă.

de tot f e l u l : ferestree, gilauă, se­ Er Petrea începu aşa: nici un tâmplar şi aşi pute trăi din grăi primarul, că de un măestru
curi şi câte şi mai câte unelte de „Domnule părinte şi cinstiţi acel meşteşug şi l’aş putâ purta şi harnic chiar avem trebuinţă!
templărie. Lângă târgoveţul, care omeni de omeniă! După ce tn’au numai cu un picior. Aşa am spus că­ *
mâna caii, şedea un bărbat tîner, dus cătană, numai vre-o şâse săp­ pitanului meu dorinţa mea. Er el s’a
sdraven, frumos îmbrăcat, oa târgo­ tămâni am stat la regimentul acela, gândit o leacă, apoi mi-a răspuns aşa: Totă împrejurimea cunâsce pe
veţii şi cu un picior de lemn. Tră­ unde sunt feciori de pe apele nâs- Mai stăi la casarmă două săptămâni, tâmplarul cel bogat, pe Petrea şchio­
sura aceea trase oblu la casa ciur- tre, apoi am fost împărţit la tunuri, pănă atunci o să-ţî aflu eu un loc pul. Fraţii îi 4i° domnule, toţi îl
darului. Ciurdărâsa era singură acasă unde sunt mulţi feciori români din potrivit. Şi a dat Dumne4©u aşa de cinstesc. Ciue-şî face 6 casă nouă,
şi cum vecţn trăsura stând dinaintea Bănat şi unguri din ţâra ungurâscă. bine, că m’a băgat în şcola împără- el merge de-i face uşî şi ferestrii,
casei ei, simţi, că numai Petrea ei Când e’a început bătaia, am fost la .ţiei, unde se învaţă tdte meşteşu­ mese şi scaune şi câte şi mai câte.
pâte fi acela, ce-i lângă cărăuş. Şi tunuri. Un glonţ de-al duşmanului gurile. Lucreza pururea cu câte 3—4 uce­
nu se înşelă. Era el în tălpî, der mi-a fluerat piciorul drept din glesne. Acolo aveam cortel, mâncare nici. Cine-i vede agonisita şi gospo­
e
n
numai cu un picior, că unu-i ră­ Rămăseiu mai mort. In spital mi-au şi haine şi în doi anî de 4He ©Şii dăria, n’or 4i° î veci, că e fecio­
mase colo departe pe câmpul de vindecat rana şi mi-au pus piciorul învăţat gata. De acolo mi-a dat de rul ciurdarului, ci ar crede, că tată-so
bătaiă. ăsta de lemn şi după ce mă vinde­ cinste uneltele, ce le aduseiu pe a fost ceva om cu stare. Der el
cară, de puteam umbla, îmi dădură tren pănă la târg, er de-acolo cum spune la mulţi povestea lui şi când
îndată lu tot satul acolea. Chiar gată 4i°0 aşa:
şi primarul şi preotul veniră se vâ4ă voiă să vin acasă. Mi-au fost botărît vedeţi. Omul pâte învăţa orî-ce va voi,
pe Petrea ciurdarului, care, ci-că dela împărăţie 8 cr. pe 41 câte 4il© „Vre-o 80 fi. încă am, bani numai se-i stea capul acolo. Mi-e
veni îmbrăcat nemţeşte şi cu un voiu avâ. Dâr eu m’am gândit aşa: gata, cruţaţi din cei 8 cr. ce-i am mi-a stat capul la lucrul acesta şi
picior de lemn! Ce să caut eu acasă, în starea în pe fiă-care 41 şi din plata ce o aveam
care mă aflu? A umbla la ciurdă în timpul, cât ţinu bătaia. Pe aceşti mulţam Dbrnne, Fam învăţat şi fo­
După unele întrebări de trăit, nu-s în stare; să umblu la lucrul ban! cumpăr scânduri şi prind a lu­ los am de el. Dee Dumne4eu, ca
cţise preotul: câmpului încă nu; ceva măestriă cra; voiu face mese şi paturi, uşî mulţi copii de ai noştri se înveţe
Acum bine câte-a mai adus nu 8ciu. şi tereştri şi scaune, cui vor trebui, măestriile pănă-s tâfărî, nu numai
e
Dumnecţeu la noi, precum văd tare „Deci m’am gân4it să întru eu şj voiu trăi de pe o 4' P alta. Ea, după ce şî-au pierdut un picior prin
şi sănătos. Rogu te, spune-ne cum acolo îu Viena la vre-un măestru şi de vor vrâ, voiu învăţa şi pe fraţii bătăi, ca mine!
de ţi-ai adus atâtea unelte şi cum să învăţ ceva măestriă. Templăritul, mei şi pe alţi copii din sat măestriă R e t e a g , 5 August 1897.
ai ajuns la ele? Doră ai învăţat credeam eu că va fi cel mai potrivit asta, că e uşâră. şi bună. Ion Pop Reteganul.
p’acolo a lucra cu ele? pentru mine. Că la noi în sat nu e — Dumne4eu te ţină, Petre,