Page 52 - 1897-08

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 181—i «97.

Grozăviile din Turcia. în cea mai cunoscută formă de umilinţă, care pe penelul sâu şi noi cu conseiinţa liniş­ Dnmnedeu s’o odibnâsoă în pace! Crioău
se numesce: cerşitor, care-ţî cerşesce pe stradă tită putem să-l recomandăm în atenţiunea la 13(25) August 1897. Sever, Aurel, Enea,
Sub titlul acesta „Drapelul* din Bu-
şi la pod*. tuturor comunelor, cari ar avâ lipsă de Flaviu, Luoian, Rom si Ram oa fii. Ge­
curesol scrie:
Despre maghiarisarea numelor dice în­ dânsul. orge Berghian oa frate; Patriciu Barbu
Veşti frumfise ne vin din Turcia. Sul­
tre altele: „Odinifiră se confiscau averile După colaudare, la firele 9 se începe advocat şi soţia oa cumnaţi; Eugenia u.
tanul ar avâ intenţii admirabile. La 19
fimenilor din interese de stat mai înalte; serviciul divin fâeendu-se sfinţirea apei, Moldovan, Minerva n. Balint, oa nurori;
August, cu prilegiul aniversărei suirei sale
adl averi nu mai sunt, le-au tocat, deci se cu care apoi delegatul consistorial stro- Aurora, Horea şi Eugenia oa nepoţi; De-
pe tron, avâ de gând să acorde amnestie
confiscă numele vechi cinstite ale bieţilor pesce întrâga biserică. Serviciul divin a metriu Moldovan protopop cu soţia şi văd.
generală pentru tinerii turci şi să acorde
omeni. Cu astfel de putredă alcătuire vo- fost celebrat de 7 preoţi şi adecă d-1 Ioan Constanţa Balint oa cuscrii.
11
o libertate „mărginită pressei. Se va alcă­
esc să facă mare şi puternic pe Maghiar! Pepa, Nicolae Ionescu din Iaz, G. Pepa din
tui apoi, se mai anunţă, un consiliu de re­
O, dâr aceste nu sunt decât cetăţi de hăr- Domasnea, Ioan Bogoievicl din Teregova,
forme al cărui preşedinte va fi Murad-Bey, Recolta grâului în Europa.
tiâ, pe cari vântul cel dintâih le va răs­ George Ionescu din loc. Prailovicl din Cup-
conducătorul tinerilor turci, de curând în­
turnat tore, şi Mâ^şăvela din Mehadica. Cunoscutul diar engles „Evening Corn
tors în Constantinopol.
Ore 9O°/ măcar dintre Maghiari în- Biserica era îndesată de popor, de Prade List* a publicat următfirea evalua-
0
Veţi dice, că amnestie nu însâmnă
ţelege-vor glasul profetic al corbului lor pe feţele căruia se putea observa bucuria ţiune a recoltei grâului din Europa în
reformă, că mărginirea libertăţei pfite merge
alb? Cu greu se pote crede. Şovinismul ce o simţesce în faţa unei festivităţi atât 1897, faţă cu ultimii doi ani:
aşa de departe încât libertatea să dispară
i-a orbit şi tîmpit pe cei mici ca şi pe cei de însemnate pentru dânşii. 1897 1896 1895
cu desăvârşire. Dâr Turcii sunt, bieţii, de­
mari ai lor şi o reîntorcere la calea ade­ După cântarea pricesnei d-1 delegat Hectol. Hectol. Hectol.
prinşi să se mulţămâscă cu puţin, şi ar
vărului anevoie se pâte aştepta. Ioan Pepa eşind din altar a ţinut într’un Austria 12.325.000 13.775.000 14.645.000
primi cu bucurie realisarea intenţiilor bine-
limbagiu poporal o predică acomodată Ungaria 39.lb0.000 50.750.000 55,245.000
voitfire ale Padişaliului. Belgia 7.250.000 7.250.000 6.670.000
actului, în care a arătat însemnătatea bise-
Din nenorocire vestea de mai sus are Sfinţirea bisericii din Verendin. Bulgaria 11.600.000 18.125.000 16.675.000
şi un post-scriptum. „Se crede însă, că în ricei nfistre atât din punct de vedere Danemarca 1.450.000 1.450.000 1.595.000
Caransebeş, 4/16 Aug. 1897. creştinesc cât şi naţional. Indâmnă po­ Franţa 101 400.000 124.700.000 121.670 000
ultimul moment edictul de reforme nu se
porul la păstrarea şi mai departe a cre­ Germania 86.2b0.000 37.700.000 37.120.000
u
emite . Credinţa asta o împărtăşim şi noi. piua de Duminecă, 3/15 August, a
dinţei în Dumnecjeu, a cărui locaş e bise­ Grecia 2.175 000 2.175.000 2.175.000
Opinia publică europână este ipnoti- fost pentru comuna Verendin o c|i de du- Olanda 2.175.000 2.175.000 1.885.000
rica, care prin învăţăturile sale varsă bal­
sată cu intenţii si cu promisiuni. In acest plă serbătore. — In diua acâsta s’a săvîr- Italia 86.250.000 47.850.000 40.745.000
samul răcoritor în inimile credincioşilor,
timp însă se petrec în Turcia grozăvii ne­ şit un act de mare însemnătate, dâr toto­ Portugalia 1.740.000 1.450.000 2.000.000
n
rănite de năcasurile 4^ i° e 06 frebue să România 17.400.000 25.012.500 23.925.000
spuse. Tortura şi asasinatul poliţienesc bân- dată pentru locuitorii acestei comune este
le sufere omul în lumea acâsta. Predica Rusia 107.300.000 126.150.000 120.930 000
tue printre nenorociţii omeni şi tineri turci o adevărată mândrie.
predată în mod corect a făcut bună impresie Cancas 17.400.000 15.950.000 23 200.000
cu o furie sălbatică. Biserica şi şcola a păstrat Românu­ Serbia
asupra credincioşilor, cari la fine au şi 3.625.000 5.075.000 8.625 000
Caracteristică este în acâstă privinţă lui moştenirea cea mai preţifisă, ce a ră­ Spania 34.800.000 31.900.000 37.000 000
erupt în strigăte de „Să trâăscâ* la adresa
scrierea, că un Armean, în momentul de a mas dela părinţii săi: credinţa în Dumnezeu Suedia 1.450.010 1.450 000 1.595.000
oratorului.
fi arestat, s’a sinucis. Grfiznică trebue să fiă şi iubirea faţă de limba şi datinele româncscl. Elveţia 1.450.000 1.740.000 1.740.000
La finea liturgiei preotul local George Turc. As. 10.875.000 14.500.000 13 050.000
perspectiva ce-i aşteptă pe nenorociţii în Cu acâstă iubire în peptul său a luptat
Ionescu a adus mulţămită în numele bise- Anglia 20.300.000 21.025.000 13.775.000
temniţele turcesc!, dâcă sunt siliţi a căuta Românul veacuri întregi, având nestră­
refugii! în braţele morţii. mutata credinţă, că poporul, care luptă ricei tuturor acelor creştini, cari ascultând Total 469.365.000 550.202.500 540.995.000
de vocea simţământului lor creştinesc au In 1894 producţiunea acestor ţări era
Cu tfite promisiunile, Turcia rămâne pentru păstrarea acestor clenodii, va fi
un stat barbar îd sînul Europei civilisate. ajutat şi de Dumnezeu pentru ca lupta contribuit cu obolul lor la infrumseţarea socotită la 554.625.000 hectol.; în 1893 la
Respectul vieţei şi avutului cetăţeni­ începută să fiă încoronată de învingere casei Domnului, cetind totodată şi numele 525.944.000 şi in 1892 la 498.075.000 hec­
lor este acolo cuvânt fără înţeles. Favo­ asupra acelora, cari voesc a-1 nimici. acelor marinimoşî donatori. tolitrii. Numai în 1891 producţiuuea a fost
riţii Sultanului, favoriţii favoriţilor şi acei Şi fiă dis spre onfirea lor, Veren- După liturgie a fost prânz comun în de 427.054.000 hectol.
cari să’şî cumpere bunele graţii ale aces­ dinenii ne-au convins pe toţi, câţi am asis­ curtea bisericei unde a fost aşedate mai Anul acesta mai tfite ţările au recolte
tora dispun în tfită voia de mulţimea su­ tat la sfinţirea bisericii lor, că dânşii pot multe mese în jurul cărora ţăranii şi in- slabe din causa ploilor persistente: Franţa,
puşilor Sultanului. Şi dâcă acesta este sorta servi de model atât în privinţa credinţei teleginţa s’au simţit ca adevăraţi fraţi stă­ Rusia, Ungaria, România, Italia şi Bul­
credincioşilor musulmani, cu cât trebue să şi alipirea cătră biserică, cât şi în a iubi- pâniţi de aceleaşi cugete şi simţuri, cărora garia. Germania pare puţin favorisată, şi
fiă mai rea şi mai durerosă sorta nenoro­ rei faţă de limba şi naţionalitatea lor. li-au şi dat espresiunea în toastele frumose, dâcă Spania are o producţiune mai mare
citelor raiale, a creştinilor din provinciile O altă însuşire deamnă de relevat ce s’au rostit. decât cea din anul trecut, trebue să se ţie
turcescl. este buna înţelegere, ce am observat’o la Mai remarcabil dintre tfite tfiastele semă de seceta din 1896, care a avut de
Numai o stare absolat intolerabilă Verendinenl. Numai cu acâstă însuşire au e toastul ţinut de d-1 profesor Dr. Petru consecinţă un mare deficit în producţiunea
pfite da nascere la acel dispreţ pentru fost în stare a aduce în deplinire munca Ionescu, care în mijlocul atenţiunei încor­ acestui an.
viaţă, pe care l’au manifestat nenorociţii începută cu renovarea bisericii, o muncă date a tuturor fiind de nenumărate ori în­ Scăderea producţiunii va fi pentru
Armeni, autorii atentatelor cu dinamită. împreunată cu multe spese în proporţiune trerupt din partea ascultătorilor, aduce Franţa de 20 milifine hectol.; pentru Rusia
Sciau ei bine, că fapta lor desperată cu starea lor materială nu tocmai favora­ elogii poporului din Verendin, pentru în­ de 29 milifine; pentru Ungaria 11 milifine;
o vor răsplăti cu torturi grfiznice şi cu bilă. Dâr buna înţelegere pe de o parte şi suşirile frumfise ce le-a putut observa la pentru România de 8 milifine; pentru Bul­
morte şi mai grfiznică în celulele închi­ însufleţirea pentru instituţiunile sale a de- dânşii. Făcând o alusiunerla strămoşii noş­ garia de 7 milifine; pentru Turcia de 4
sorilor turceşti. Dâr nu cere nenorocitului, lăturat tote pedecile, aşa că aclî Veren- tri ; scfite în reliev virtuţile, pe cari aceş­ milifine.
pe care neomenfisa persecuţiune l’a scos din dinenii se pot făli cu o biserică, ca şi tia ni-le-au lăsat moştenire, dicând că nu­ piarul „Evening Corn Prade List*,
minţi, prevedere şi raţiune. care, după cum a accentuat’o şi espertul mai pănă atunci vom putâ resista nenumă­ care publică aceste cifre, se bucură de
Atentatele Armenilor sunt răspunsuri trimis din partea Consistoriului în forte ratelor ispite, cărora dilnic suntem espuşl, multă autoritate în Englitera şi mai tot-
înfiorătfire la provocări şi mai înfiorătfire. puţine comune se pot vedea. dâcă le vom păstra tfite aceste virtuţi în d’a-una evaluţiunile sale au fost cât se
pfite de apropiate de adevăr. Fără îndo­
Am ţinut să accentuez aceste însuşiri curăţenia lor genuină. Arată că pe capul
ială, Statele-Unite, Argentina şi Chili vor
frumâse ale Verendinenilor pentru-că cu- poporului român au năvălit o mulţime de
Din mărturisirile unui Maghiar. noscându-le şi celelalte comune să le fiă popfiră puternice, despre cari istoria cu furnisa Europei grâul de care va avâ
Cunoscutul magnat ungur Nicolau model de imitat. In cele următore, voi es- grfiză îşi aduce aminte, dâr poporul nostru necesitate. Exportaţiunile acestor ţări vor
Szemere, care nu de mult a dis într’un toast pune pe scurt însu-şl actul sfinţirei pre­ de tot atâtea ori era ameninţat de a fi estir- fi cu atât mai însemnate cu cât stokurile
de grâne sunt ffirte reduse. Dâcă se pfite
ţinut la casina magnaţilor din Budapesta, cum şi a festivităţii împreunat cu acest act. pat din partea lor. Şi ce s’ar întâmpla?
că „Maghiarul nu este fericit , a scos di- * * Tocmai contrarul: popfirele acestea puter­ conta actualmente pe o recoltă favorabilă
u
*
lele aceste o mică broşură, în care face nice au perit de pe faţa pământului, âr în Statele-Unite, nu se pfite însă prevedâ
Biserica din Verendin e un edificiu, cum va fi recolta din Argentina şi acea
mărturisiri durerfise pentru Unguri. poporul român stă şi adl neclintit pe pă­
ce corăspunde întru tâte recerinţelor archi- din Chili, recolte care se fac în Decemvre
Vorbind despre educaţiă Szemere cjice, mântul , ce-1 stăpânesce de-aprfipe 2000
tectonice; — un edificiu spaţios şi din şi în Ianuarie; în ce privesce recolta din
că în Ungaria sunt mulţi omeni învăţaţi, material trainic. Când s’a zidit acâstă bi­ de ani.
dâr puţini cu educaţia... toţi umblă cu cu­ De închiere trebue să amintesc şi India, ori cât de satisfăcătfire ar fi, nu
serică nu s’a efeptuit totodată şi pictura,
ţite în gură. aceea, că la liturgie cântările au fost con­ trebue ţinută în sâmă. mai cu deosebire,
ci acâsta a rămas în sarcina generaţiunei că înainte de luna Mai viitor nu se va
„Csârdâs -ul“ maghiar — scrie Sze­ de-acum, care spre onorea ei şl-a împlinit duse de d-1 absolvent de teologie şi de putâ începe exportul din acea ţâră, de
w
mere — a degenerat, âr la baluri strălu­ conscienţios acâstă datorinţă. presente învăţătorul Ştefan Otanaga, care fire-ce campania agricolă nu începe decât
cita tinerime maghiară cuceresce mai cu Actul sfinţirii a decurs în mod în- prin vocea sa sonoră şi plăcută a contri­ la Aprilie.
drag bufetul, decât inima damelor. punător. Duminecă des de diminâţă bubui­ buit mult la ridicarea festivităţii. Acâsta este situaţiunea generală a
In Budapesta — continuă el — se tul pivelor vestesce locuitorilor venirea Şi acum închei cu un întrăit strigăt: recoltelor în Europa, ceea-ce esplică cu
pregătesce tot ce-i mai bun şi mai ales cjilei de mult dorită ca să-şi vadă biserica Sd t-'ăescâ Verendieni!
. Florin. prisosinţă urcarea preţului grâului.
din strălucitul tineret; aci primesce tine­ lor predată din nou însemnatei sale desti-'
rimea spiritul cu două valori: o educaţiă naţiuni. Locuitorii cu mic cu mare, îm­
realistică, o lampă nocturnă ou lumină de brăcaţi în haine de sărbătfire aşteptau cu NECROLOG. Subsorişii ou inima ProducţiunY si petrecerî.
gaz şi electricitate, dâr fără rigfire şi fără nerăbdare sosirea delegatului consistorial, frântă de durere aducem la ounosoinţa tu­ Sooietetea română de diletanţi „Pro­
disciplină. Capitala ungară nu dă tineri- a D-lui Ioan Pepa, preot în Mehadia, care turor rudeniilor şi cunoscuţilor încetarea gresul din Făgăraş va aranjia un Conoert
11
mei aspiraţiunî patriotice; Pesta este o ade­ era însărcinat din partea consistorului cu din viâţă a mult iubitei nfistre mamă, bună, cu binevoitorul oonours al D lor Isaia Popa
vărată pestilcnţă morală şi fisică pentru ti­ săvîrşirea actului sfinţirei. soră, cumnată şi cuscră Christina Barbu, şi V. Popovioiu, Duminecă în 5 Septemvre
nerii buni din provineiă. Pe la firele 7*^ sunetul pivelor dau n. Berghian, care după un morb scurt pro- st, n. a. o. în sala hotelului „Lauritsoh“.
Vorbind despre o decentralisare a soire, că şi D-nul Pepa a sosit împreună văpută fiind ou sfintele taine, şl-a dat no­ Preţul de intrare: Locul I : şirul prim
universităţii din Budapesta dice, că i-se va cu alţi preoţi. A eşit la faţa locului şi bilul ei suflat în mânile Creatorului Mer- şi oerole 1 fl. Şirul 2, 3 şi 4 de soaune
obiecta pote. că nu sunt mijlfiee bânescl. d-1 Balaş din Caransebeş trimis tot din ourl în 13 (25) August k. o. la 12 fire în 80 or. Looul II. 60 cr. Parter 50 or. şi
Faţă de acâsta Szemere întrâbă, că ore partea consistoriului ca espert pentru co- cji, de-abia în a 17-a lună a văduviei. în galeria 30 de cr. de persouă. Bilete se pot
Ungurul are mai mare trebuinţă de-o stradă laudarea picturei, pe care d-1 espert a ăl 59-lea an al vieţei şi 36-lea sn al feri­ căpăta în farmacia D-lui Remus Ramonţan
largă, ori de un pod, decât de educaţia aflat’o corespundătfire planului făcut de citei căsătorii. Bămăşiţele pământesol ale şi sera la cassă. începutul la 8 fire sâra.
bună a tinerimei. „Să grijim bine noi Ma­ D-Sa, făcând despre acestea raport favo­ soumpei nfistre defuncte se vor eşec)* spre Pentru comitet: Dr. Ioan Turcu, preşedinte.
ghiarii ■— esclamă el — căci continuând rabil autorităţilor competente. D-1 Barto- repaus etern Vineri în 15(27) August a. c, Maria Dan v.-preşed.; Ioan Dejenarin,
astfel vom ajunge pe stradă şi pe la poduri lomei Delliamini a dovedit că este stăpân 2 ore d, a. în oimiterul gr. e. din Crioău. cassar. I. Berescu, secretar.