Page 53 - 1897-08

Nr. 181—1397. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5

N. B. Oferte mar'nimose, în favorul învăţător, măestru şi ţăran, nutrind cât de gerea acâsta pote să fiă întemeiată. Nu 1. Cel mai simplu metod este
fondului societăţii, se primesc cu mulţătnită puţină iubire faţă de patria şi neamul trebue însă să uităm, că adese ori tot aşa, de a prinde limba omului cu o ba­
şi se vor cuita pe oale diart9tioă. lor, să se facă propovăduitori ai moralităţii. dâcă nu şi mai mari decât dările sunt da­ tistă (cârpă), ca să nu alunece din
P r o g r a m a : 1) Gr. Dima: „Mandru- In orl-ce luptă nu e de ajuns, ca numai tele, ce le facem pe beuturl şi alte lucruri mână şi o scâtem bine din gură
4
liţă de demult* , eseeutată de eorul socie­ câţl-va să se răsboescă, câcl ei, aibă piep­ fără folos. Urmarea acestora din urmă mai pănă numărăm 1, 2, 3, apoi eră o
I
tăţii. 2) Două piese mnsioale pentru pian: turi cât de oţelite, se vor nimici, âr aceia, e, că poporul se strică pe tji ce merge. lăsăm să se tragă în gură, fără se
ă) Paderewaki „Menuet , b) I. Mureşian : pentru cari s’au luptat, umplendu-se de groză, Unde va ajuDge mergând astfel înainte, o slobozea din mână, dâcă numă­
14
„Potpurii românesc! , esecutate de d-ş6ra se vor împrăştia. E neapărat de lipsă însă, nu e greu de gâcit: ori se va prăpădi cu răm 1, 2, 3, eră o scâtem, eră o lă­
14
Letitia Popa-Radu. 3) Două solo-url pentru ca toţi, cu mic cu mare, să pună mâna pe totul, ori, în caşul cel mai bun, va cădâ săm îndărăt şi aşa mai încolo, timp
bariton: a) Sohubert: „Pax vobiscum , b) armă, căci biruinţa atunci sigură e. Arma în somn de mai multe veacuri. îndelungat, o jumătate de âră, seu
44
G. Dima „Ciobanul , oântate de d-1 Isaia e lucrul, ce împodobesce pe orl-ce om, âr De acâstă nenorocire nu se pote o âră întregă fără de întrerupere,
14
Popa. 4) F. Mende'sohn B.: „T6mna“, steagul e moralitatea, ce despreţuită e de scăpa nici o putere din lume, afară de pănă ce omul căc|ut în letargie în­
cântare pentru dong voci de dame, ese- stat şi societate spre ruina lor. familiă şi de societate, dâcă acestea vor cepe să răsufle.
cutată de coristele societăţii. Sopran : pic mulţi, că orl-ce ar face bucuros, înainta pe calea bunelor obiceiuri. Aid 2. Alt mod este următorul:
d-şorele Măriţi Tnrou, Iulia Toflea, Elena numai se scape poporul de peire. Nu tre­ statul însu-şl e neputincios. Un Jidov în­ După-ce am desfăcut tâte legăturile
Gbimbăşan,* Yiotoria Toma şi Roşa Ţîu- bue însă să facă lucruri peste fire, ci să-şi văţat (Isaac Periere) a efis, că tăte relele, carî strîng corpul, şi am desbrăcat
ţariu; alt: d-şorele Elena Bunea, Irina Si- împlinâseă numai datorinţa: să muneâscă ce sbiciuesc acjî omenimea, nu se pot curma, partea superiâră a corpului, întin­
Jaghi, Letiţia Poporadu şi Eleua Ganea. 5) sub flamura moravurilor bune. decât prin întărirea bunelor moravuri. dem omul aşa, ca capul să-i fiă pu­
14
G. Coşbuo: „Rugămintea din urmă , poe- Cei mai însemnaţi muncitori în pri­ Statul aduce legi, cari pot fi forte bune, ţin ridicat.
siă declamată de d-1 Emil Dan. 6) DouS vinţa acesta sunt femeile. Ohiămarea lor el pedepsesce cu legile lui, dâr nu pote Apoi un om îngenunche călare
solo-urî pentru tenor: a) G. Dima: „Mecjul cea mai înaltă şi mai sântă datorinţă e, să face binele, căci tăria legei nicî-odată nu peste piciârele letargiosului, îi prinde
44
44
nopţii , b) G. Dima „Mugur mugurel , apere ţâra şi să scape de nimicire un po­ e în stare să suplinâscă tăria bunelor cu o batistă limba şi o scâte cât se
cântată de d-1 Popovioiu, 7) G. Dim8: por. Acestei datorinţe îi fac destul nu cu datini. pote de tare. >
„Cucuruz ou fruneja ’n sus , eseoutate de arma, nu cu vorbiri în dietă, ci cu îngri­ (Finea va urma).
44
Necroscopul îngenunche la capul
obrul societăţii. 8) Sohuhtnan: „Doi grena- jire de crescerea unui neam cu consciinţă letargiosului cu faţa cătră cap, îi
44
diri , baladă solo pentru bariton, cântată de sine, unui neam ce scie cum şi pentru HIG-IE1TA. prinde braţele tocmai sub cot şi le
de d-1 Isaia Popa. ce să se lupte. trage cu putere, însă încet, în sus,
Lucrarea femeilor va avâ urmările
După concert urnaâză dans. pănă se aşâ4ă ambele braţe lângă
cele mai frumâse, dâcă se vor tovărăşi, Semnele letargiei şi procedura de
* cap. Prin acesta peptul omului se
vor forma reuniuni creştine de moralitate, urmat în cas de letargiă.
Poporul român gr. cat. din Băla in­ lărgesce prin urmare întră aer în
în cari cele mai învăţate să fiă conducătore,
vită la Consacrarea nou edifioatei şo61e Estras din cap V al „Manualului pentru usul ne- plămâni, adecă respiră.
âr muncitore să fiă fiă-care femeiă din co­ croscopilor comunalide Dr. Ştefan Erdehji.
confesionale, care se va îndepliui Duminecă Apoi face o pausă mică pănă
mună. Orl-ce domnă cu simţ nu trebue să
în 5 Septemvre st. n. 1897 la 2 bre după Sub letargia înţelegem acea stare, numără 1, 2, 3, şi âr duce mânile
se ruşineze de-a vorbi cu femeile de ţă­
amiadî. în care omul îşî perde total puterea letargiosului îndărăt pănă la pept,
ran, învăţându-le cum să-şi crâsoă copiii,
P r o g r a m a : festivităţilor împreunate de a se mişca, precum şi simţirile, ajungând aicea, îi apasă braţele tare
cum să-şi cbivernisâscă casa, căci acâsta
ou Consaorarea şodlei gr. cat. din Băla. 1) eră baterea arterielor, respirarea şi la pept. Prin acesta peptul se apasă
numai onore şi laudă le va aduce. Ele vor
Consacrarea la 2 6re p. m. 2) Disours oca- consciinţă înceteză. (comprimâză), plămânile apăsate îm­
face mai mult pentru popor, decât dâcă
sional. 3) Bauohet dat âspeţilor de comuna Precum se vede letargia este o ping din ele aerul, adecă omul res­
s’ar împărtăşi de tote urmările emancipă-
biserinâsoă. 4) Petrecere cu joo. Preţul în- stare, care sâmănă tare cu mârtea, piră, cu acestă ocasiune omul, care
rei, ce e aşa de dorită.
trărei la p6treoere de persdnă 1 fl. v. a. deore-ce letargioşii forte iute pot ţine limba cu mâna drâptă, pâte se
E lucru sciut, că băeţii încă de mici
în favorul fondului şcolastio. Ofertels se se mâră. apese şi el partea inferioră a pep-
se dedau a înjura pe Dumnezeu şi a vorbi
primeso cu mulţămită şi se vor ohita pe Letargia pâte fi causata : a) prin tului cu mâna stângă, ca se se com­
despre lucruri necuviinciose. Părinţii, ne­
cale cjiaristioă. Altă întreţinere se lasă* în fericiţii de ei, se bucură la audul acestora, inspirarea unui aer primejdios stri­ prime mai tare peptul.
sarcina Onoraţilor participanţi. B ă l a , în lăudând bravura copiilor, cari abia sciu cat, b) prin înecare în urma nepu­ Numărând 1, 2, 3, âră ridică
26 August 1897. — Comit, aranjator.
gângăni alt-ceva, afară de cuvinte urîte. tinţei de a răsufla, c) prin frig mâna peste cap, şi ajutătorul încâtă
Ei se bucură, căci nu vrâu să vadă în mare, d) prin cădere seu lovitură, de a apăsa peptul, şi aşa să pur­
Puterea moravurilor bune viitor, când acei bravi (?) copii nu-i vor e) prin înveninare, f) prin beţie mare, cede timp mai lung, pănă ce letar-
asculta, nu vor face nimic ce se'le aducă g) prin insolare, h) prin trăsnet şcl.
giosul începe să răsufle însu-şl. Decă
şi modul de a-le lăţi. cinste, ci îi vor batjocori. Se vedem aceste caşuri unul respirarea artificială se face bine,
Nu mai puţin cunoscut e, că părinţii câte unul, şi apoi se studiăm şi mij- să aude cum întră aerul în plămâni,
'Discurs ţinut de d-l Stefcm Roşian cu
ocasiunea adunării generale a despărţă­ nu se îngrijesc de crescerea fiilor lor. Nu lâcele, prin cari putem se ajutăm. cu un sgomot de şuerătură sâu sus-
mântului XIV (Cluşiu) al Asociaţiunei le pasă mult, dâcă cercetâză ori nu şcola pinare.
şi dâcă îşi câştigă acolo înveţătura de Letargia prin inspirarea unui aer pri­ In modul acesta putem ave bu­
,transilvane în Mănăşturul unguresc.
lipsă, care să-i lumineze şi conducă în mejdios. curia de a vedâ un om, care era fârte
(Urmare.) viâţă. aprâpe de mârte, ârăşî răsuflând.
Dâcă omul întră neprecaut în
In vechime se adunau filosofii la aşa Băeţii cresc mari, dâr numai-cu tru­ o pesceră, în o fântână, în o gropă, Se pâte întâmpla însă să ajungi
mumitele symposie (mese, unde ei se între­ pul, căci în loc să fiă mai buni, mai temă­ în pivniţe, cari au fost timp înde­ la locul nefericirii înainte de ce ar
ceau unii pe alţii). Acolo îşî petreceau pu- tori de Dumnecleu, cu iubire faţă de ţâră lungat închise, şi prin urmare sunt fi fost scos respectivul de unde a
nendu-şî gâcituri şi celui ce le gâcia, şi nestrămutată alipire faţă de neamul lor, pline de aer, care este periculos că4ut în letargiă, în caşul acela se
drept răsplată, îi dedeau câte-o bucată de ei sunt răi: dâcă sunt crescuţi la agri­ pentru viâţă, sâu dâcă întră în piv­ întri cu precauţiune aprin4end o
carne. Omenii şi mai ale3 ai noştri încă se cultură, nu le place să stea în arşiţa sâre- niţă, unde este must mult în fer- lumină şi punându-o acolo unde este
adună în pausă în lipsa altor lucruri bune lui; dâcă au învăţat vre-o măestriă, nu o bere, ori întră în băi, unde a es- letargiosul, dâcă acea arde şi mai
şi folositore însă, bău, înjură pe Dumne- portă; dâcă s’au făcut domni, nu sunt în- plodat materii esplosive, ori e în departe, atunci pâte întră, âr dâcă
deu, se cărtă şi în urmă bătăi şi omoruri. destuliţl; dâcă ajung sub arme, cârcă mij- casă unde e plin de fum, în cele lumina se stinge, să nu întri acolo,
Răsplata acestora e desfrenarea, sărăcirea loce de scăpare. Nimic nu le place, cu ni­ mai multe caşuri omul ajunge în deâre-ce şi tu vei cădâ în letargiă,
şi ruşinea, de nu cumva poporul e stricat mic nu sunt îndestuliţî. In tote locurile stare, care tare semenă cu mârtea. fără ca să poţi ajuta, de aceea mai
aşa de tare, încât nu o mai pdte simţi. caută să producă certe, traiă rău, sădind Faţa omului devine vineţie, se umflă, întâiu trebue deschise orî sparte fe-
Urmarea tuturor e, că ’i se uresce de lu- sămânţa neunirei. Se înfioră de lucru şi în ochii se umplu de sânge, pulsul şi restrile şi uşile, ca să se aerisese
.cru, âr nelucrarea duce la hoţii şi omoruri. nelucrare îşi prădâză averea, sănătatea şi răsuflarea încetă de tot seu în parte. localul, si numai după aceea pot
Se îngrozesce omul, când în fiă-eare tote virtuţile prin cârciume şi locuri ne­ Persânele, cari sunt ameţite în întră âmenî, ca să scâtă pe cel ne­
'<ji pote ceti despre sinucideri, cari în 99 iertate. Devin fără nici o putere internă urma acestei împrejurări, sunt a se fericit.
de caşuri provin din nemoralitate. Şi mai aşa încât, când neamul şi ţâra lor cere scâte îndată din acele locuri, şi sunt Dâcă nefericirea s’a întâmplat,
mult se pune pe gânduri, când scie, cât ajutor, ei nu-1 pot da, ori ’l dau numai a se aşe4a în loc aerisat, de e cu în fântână ori baie, atuncea acestea
de dese au devenit hoţiile între tineri pănă de silă. putinţă la aer liber. Desbrăcăm iute se pot aerisa ar4end prav, orî văr­
la versta de 16 ani. S’a aflat, că numărul Cunoscut e şi aceea, că poporul îşi partea superiâră a corpului, decă e sând apă de var, ori mişcând aerul
tinerilor pănă la 16 ani osîndiţî pentru părăsesce portul, semnul vădit, în care de lipsă, şi tăind vestmintele la cu- prin cârpe, sâu slobo4end în fân­
tâlhării, a fost în ţâra nâstră în 1885—889. strălucesce consciinţă lui naţională. E tare tână un ploeriu deschis, de care
suturî, frecăm cu mâna seu cu pă-
După 10 ani, adecă în 1895 a fost aprope îngrijitor, când tinerii de adl în multe ţi­ este legată o pâtră grea, şi apoi
nură, sâu cu peria : peptul, braţele,
de două ori aşa de mare: 1661. Causa e, că nuturi nici nu mai sciu, care e portul ro­
piciârele şi talpa; stropim aspru tiăgându-1 şi slobo4endu-l repede,
ei, stricaţi aprâpe din braţele mamei lor, mânesc; chiar între bătrâni puţini îşi mai faţa şi peptul cu apă rece, gâdălim se aduce aerul în mişcare.
f&ră credinţă şi moravuri bune, fac cele aduc aminte de timpul, când în satul lor
nasul cu o penă, pănă îşî vine în Dâcă însă întâi’4ierea aduce pe­
mai negre păcate. Vai de ţâra şi poporul, era numai îmbrăcăminte românâscă. Grijă ori, atuncia, decă pote se înghită, ricol, atuncea persâna, care întră în
ce îşi cresce astfel de copii! Ea, ca mamă, trebue să cuprindă pe un popor şi durere îi dăm puţin vin, vinars seu oţet aceste locuri, să-şî lege înaintea na­
ucisă va fi de necuratele mâni ale pro­ trebue să umplă inima omului, când îşi în-
cu apă. sului un burete sâu o cârpă în-
priilor ei fii. torce cugetul dela vremile vechi la cele de
piceam, că cea mai bună armă pen­ astădl: atunci, deşi poporul trăia în împreju­ Dâcă acostă procedură nu ajută moiată în apă vărâsă, sâu în apă
tru curmarea răului sunt obiceiurile bune, rări ticălose, şl-a păstrat însă tot aceea, ce nu în scurt timp, trecem la respirarea mestecată cu oţăt, apoi să se lase
să-l lege cu o funie subsuâre, cu care
creştinescl, prin cari se curăţă poporul, se pote lua; şl-a păstrat adeca datinele şi artificială. să-l slobâdă în jos, afară de aceea
întineresce, devine mai frumos, îmbrăcat portul strămoşesc. Acum însă le lăpădăm, Sub răsuflare artificială înţele­ să mai ţină o sfdră în mână, cu
fiind în virtuţi, cu ajutorul cărora va trece le dăm peirei şi nu vrem să înţelegem, că gem procedura acea, prin care for­
între laude prin mijlocul tuturor pericu- tot ce se ia cu puterea şi pe nedreptul, ţăm o personă, care nu răsuflă de care să potă da semn în cas de
lipsă, spre a fi scos înainte de ce
lelor. ârăşl se pote câştiga, pe când ce se dă- bunăvoe, ca să răsufle, pentru-ca să s’ar întâmpla şi cu el nenorocirea.
Pentru 'desvoltarea moravurilor bune ruesce ori lapădă, nu mai poţi lua în­ pbtă veni în orî.
acum nu mai e de ajuns, să predice preo­ dărăt. Cunâscem mai multe proceduri, (Va urma,)
tul în biserică, ci trebue, ca fiă-care: băr­ Ne plângem, că nu mai suntem în cari se pot urma pentru a produce
bat şi femeiă, advo'cat şi medic, preot şi stare să purtăm dările cele multe. Plân­ respirare artificială.

i