Page 54 - 1897-08

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 181—1897.

Animt şcolar. L i t e r a t u r ă . brace şi să se gătâscă ou tot ce are mai medico-legală mergând la faţa locului, nu
• *
frumos şi care haine nu le mai purtase putu visita cadavru), de âre-ce pisica casei
Anul şoolar 1897 — 98 la şoâlele medii In institutul tipografic „Minerea“ din
de o jumătate de veac. Revenind âr între ce sta pe pieptul mârtei, se repecli în­
gr. or. române din Braşov să va înoepe Orâştie a apărut: „Manualul pentru usul
ospeţii ei, în salon făcu un compliment furiată asupra ori-cărui ce voia să între şi
14
oa 1 Septemvre 1897 st. v., adeoă în 13 neeroscopilor comunali , de T)r. Ştefan
mare, zimbi şi apoi deschise gura să vor- astfel medicul respeotiv, fu silit să cheme
Sept. st. n. Părinţii, oarî doresc a-ş! da F'd&gi, medic al opidului Orăştie etc. In
bâscă. De gâba ea nu fu în stare să pro­ pe hingher s’o prindă, pentru a-şl putea
oopiiî la aceste şoâle, sunt poftiţi a să pre acâstă carte, scrisă într’o limbă uşoră, se
nunţe o singură vorbă. Musculatura gât­ îndeplini funcţiunea sa. Apoi se mai cjioâ
s«nta cu fiii lor în oancelaria D:recţiunii dau poveţe necroscopilor comunali, adecă
lejului ’i este paralisată şi cordele vocale cineva că pisica nu e credinciâsă.
în dilel de <3 Septemvre v. pentru visitatorilor său inspectorilor de morţi,
0
’i s’au uscat din causă că n’au funcţionat *
înmatriculare. Din causa aglomerării mari pentru ca aceştia să-şi p6tă împlini dato- . * r
atâta timp. Medioul chemat îndată nu putu
în cl. I gimn., în cjiua primă în acâstă olasă rinţa bine şi conscienţios. In el se arată Castel sub apă.
ajuta nimic, dâr recomanda mutei, să se
să vor inmatrioula numai şookm ou nota tote acele lucruri, pe cari trebue să le cu- Tecnica nâstră „Fin de siecle rid»
u
caute în spitalul din Boston, ceea ce va
generală forte bine, în cjiua a doua oei ou noscă un necroscop sâu visitator de morţi, de tote miracolele din fabule şi jucându-se
şi face.
bine, âr în cjiua a treia oei ou sufieent, — precum semnele morţii, semnele letargiei etc., * le preface în realitate. Castelul Nixelor,
între ceşti din urmă în prima liniă şcolarii apoi ordinaţiunile ministeriale cu privire pe a cărui păreţi de cristal se ridică crinii
a
Sporirea aurului.
din Braşov şi comitat. In celelalte olase la datoriuţele şi la modul, cum au să-şi mărei şi în jurul podâbei sale strălucitâre,
Directorul monetăriei din Statele-
înmatriculare să va face fără noaste res- împlinescă necroscopii aceste datorinţe. Un se mişcă curiâsă totă lumea vieţuitdre 8
Unite publica nu de mult o dare de sâmă
trioţiunl după ordinea presentării. esemplar din acâstă carte, legat frumos în apei. Acest castel se construi, nu de mult,
în care dise că recolta aurului cresce în
Şoolarii, cari să unatnoulâză pentru pânză, având un format plăcut de 119 dincolo de Ocean pe Continentul experien­
tâte statele ce produc aur. Africa de sud
prima dată ia şoolele nâstre medii, vor pag., costă 1 fl. şi se pote procura dela ţelor îndrăsneţe, în America.
va soâte anul asesta mai mult metal gal-
u
hduoe testimoniu şcolastic, extrax de botez d-1 autor seu dela tipografia „Minerva Un milioner din New-Joue, avu ideias
bin din ocnele sale, decât mai înainte.
şi certificat de revaccmare. In 30 August v. din Orăştie (Szâsz-Vâros). La alt loc re­ originală să-şi facă locuinţa sa de vară, în
Soirile din Australia nu lasă nici o în­
dela 8—12 ore a. m. şi dela 2—5 6re p producem un capitlu din acâstă folositore apă. Ca fericit proprietar <a unei mari moşii
doială, că recolta aurului ei va fi mai spor­
m. să vor ţină esamenele suplelorii şi de carte. de pe costa Americei de Nord îşi putu.
* nică ca ori când.
cm-ndure. Cei oe s’&r prestnta mai târcjiu, permite luxul, a secat unul din lacurile sale
înaintea turor ţârilor stau însă Sta­
t u să petiţ'.oneze la direcţiune, dovedind „Enciclopedia Română , editată din şi pe fundul său cel mai adânc să-şi con-
44
cu atestac valabil oausa întârdieni. însărcinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii tele-Unite a căror producţiune va fi aprope struâscă o vilă mică dâr încantătore, peste
T&csa, care să va depune îndată la Transilvane de Dr. C. Diaconovicli. A tot aşa de mare ca în timpul când sursa care după ce fu gata, valurile apei ârăşl
înmatriculare, este pentru şcolarii Români apărut fasc. V., care cuprinde mult peste californică atinsese culmea recoltei. Ame­ să se combată ca şi mai nainte dând in­
de religiuuet gr. or. şi gr. oac. cu totul 1000 articole (Balneum—Beulâ) cu numă­ rica singură va scote anul acesta la lu­ teriorului clădirei o răcorâlă însufleţitâre..
de 8 fi. 80 cr., in gunn. iufer. şi în şoola rose ilustraţiunl. Dintre articolele mai mari, mina dilei aur în valore de cel puţin Vila conţine 3 camere de locuit, mo­
leală, ăr in gtmu. superior de 13 fl. 50 cr. de interes special românesc, amintim: Ba­ 60.000,000 dolari şi se pâte ca recolta bilate frumos, un dormitor, sufrageria şi
respective lâ fl. v. a.; pentru cei de alte nat, Băncile (cu ilustr. Palatul Băncii naţ. din ăst timp să întrâcă şi pe cea din odae de fumat. Fasonul casei este fer,
confesiuni didadactrul se soootasoe împă- 1853 evaluată la 65.000,000 dolari. Causa podâlă de pâtră, păreţii şi plafonul de
din BueurescI), Barac Ioan, Baranyi călu-
trat. in sumele indicate aci sunt cuprinse acestui spor este perfecţionarea modului de plăci grâse de sticlă. întrâga clădire se
gărol, Bărăţia, Barbu, Barceanu, Bariţiu (cu
pe lângă didactrul: taosa de bibliotecă taxa de ilustr. Medalia bătută de Academia rom. explotare. In California se părăsi odi- intemeieză pe un fundament de cel mai
testimoniu şi programă şi în clasele supe- în onorea lui), Barozzi, Bârsescu, Basaraba nioră multe din cele mai productive mine bun ciment. Un coridor de sticlă acoperit,
riăre taesa de membru a societăţii de lectura. de D. Onciul), Basarabia (de Z. C. Arbure), de aur pentru-eă vâna sâu stratul ce con­ conduce (dela vilă la un vestibul de pe
Cei ce se imatnoulezâ pentru prima- Beinş (cu 3 ilustr.: gimnasiul, internatul ţinea aurul se perdu la o ore-care adâncime. malul (uscat) lacului, care servă de intrare
dată la aceste şoăie plătesc odată pentru Pavelian de băeţî, şcola de fete), Berariu, Se credea p’atuncl că aurul nu există al vilei submarine. Aerul se introduce în
totdâuna încă fi fl. v. a. ca tacsă de primire. Bere (cu 4 ilustr.; instalaţiunile stabili­ adânc în sinul pământului, astfel că dâcă tote încăperile prin tuburi de ventilaţie-
De didactru să scutesc oei lipsiţi de mentului Bragadiru din BueurescI). Dintre se întâmpla ca la adâncimea de 200—300 ce es la suprafaţa apei în formă artistică a
mijlooe sub anumite oondiţiuni, cari să pot celelalte ilustr. mai amintim: Bananierul, metri să se perdă o vână, atunci ea frumâselor roze de mare. Interiorul caste­
afla dela Direcţiuae. Batoza (maşina de treerat) etc. se credea sfârşită. In timpul din ur­ lului este luminat cu lumină electrică. Lo­
Toţi şcolarii, oail întră în I gimn. seu Cuprinsul bogat al acestui fascicol, mă s’a constatat însă că săpând mai cuirea într’însul este cât se pote de
I reală pot fi supuşi la esamen de primire arangiat cu multă îngrijire, arată un pro­ adânc, s’a regăsit vîna şi adesea mai a- plăcută.
uontorm normativelor esistente. Esamenul gres conţinu şi îmbucurător, care îndrep- bondentă decât la adâncimi mai mici. A Proprietarul este prea fericit de ră-
de primire se va ţine în 30 August şi în 1 tăţesce la speranţa că acâstă mare publi- cădut (şi teoria, că aurul nu se găseşte corâla locuinţei sale de vară şi încântat
Septemvre st. v. caţiune a ;Asociaţiunii se va termina cu decât în două sâu trei formaţiuni de stânci. de jocul peştilor şi a tuturor animalelor
Anume se găsesce aurul J’şi în alte struc­
Notă. — Şcolarii, cari vin dela un deplin succes. din apă atrase de lumina electrică în ju­
turi sâu straturi de pâtră. Preston susţine
institut, unde în gimnasiul superior nu s’a Abonamentele se fac la editorul ~W. rul zidurilor şi d’asupra acoperişului de
că, întrâga recoltă de aur va fi anul acesta
propus limba grecescă, au să fiă supuşi la Krafft în Sibiiu (Nagyszeben) şi se achită cristal, ce-’i oferă spectacolul cel mai va­
de 230.000,000 dolari. In anul 1892 fu ea
uu esamen de primire diu limba grâoă. în rate de fl. 5. — pentru 5 fasc., ori de riat. Ce bine e a fi american, dâr mir
de 150 şi la 1896 de 200 miliâne.
Braşov, în 13 (25) August 1897. , fl. 10. — pentru 1 tom. Pentru România lionar!
Ca să se potă aprecia greutatea reală
Direcţiunea şcolelor medii la librăria D. Storck & Miiller în BueurescI a acestor cifre trebue considerat faptul, că
gr. or. române. pentru câte 5 ori 10 fasc. â Lei 2.50. înainte cu clece ani întrâga recoltă a au­ Oâ.lert.d.a.r'a.l septemânsi.
*
rului nu însâmna decât 105 milione şi tâtă AUGUST. are 31 dile. MĂSĂLAR.
„Biografia lui Avram lancu , o pre-
44
A C U L . ţiosă carte scrisă de d-1 losif Sterca Şu- recolta de aur şi argint d’abia atingea va- Pilele
luţiu de Cărpeniş, conţinând şi trei portrete, lâroa ca astăcjl o are numai recolta aurului. Călend. Iul. t. Călend. Gregor.
Ascultă fetiţo, sfaturile acului tău. între cari Ianou călare în fruntea Moţilor. * Dum. 17 S. m. Miron 29 f Tâir. c. Ioan
Sunt pentru tine o prietină nouă, dâr Cartea se află de vândare la Comitetul Aso- Luni 18 S. Fior. şi Laur. 30 Beniamin
prietina nostră trebue să ţie mult şi în ciaţiunei transilvane în SUiiu şi oostă 50 Ce descopere ploia ? Mcrţi 19 S. m. Andreiu 31 Raimund
cr., (trimis prin postă 55 or.) Pentru Ro­
vreme de mulţi ani, nu ne vom mai des­ Pe domeniul unui boer mare, ce se Mer. 20 S. m. prof. Sam. 1 Sept. Egidin
mânia 2 lei. Tote esetnplarele tipărite au Joi 21 S. ap. Tadeu 2 Jnstus
părţi. află între Lipsea şi Crimma, de-odată dis
fost dăruite de d-l autor Asociaţaunei tran­ Vin. 22 Mart. Agatoeie. 3 Adalbert
— Eu sunt stăpâna cugetărilor se- silvane, pentru crearea unui fond, oare va păru într’o vară 50 de saci cu grâu. Sacii Sâm. 23 S. m. Lupu 4 Rozalia
riâse; eu încep a-ţl arăta rolul de femeiă, purta numele „Avram lancn . cari erau provăcjuţl cu marca boerului şi
u
căci din clipa în care ai început a te sluji cu literile iniţiale, au fost căutaţi pretu-
G u r s u l l o s u r i i o r p r i v a t a
de mine, ai început să fii şi folositore. Eu tindenea, dâr nu s’au aflat. Când după un
sunt pentru tine emblema muncii; munca an înmormânta pe administratorul dome­ din 24 August 1891
e viaţa, e activitatea, e fericirea. niului, pe cale cătră cimiter îl apucă pe oump. vinde.
Toţi lucrezăîn jurul tău. Casă ajung Romanţa unei fete lieirâne. omeni o plâe mare. Femeile muncitâre de Basiiica . . . 7.— 730
în mâna ta, mii de omeni au săpat adânc Agită mult spiritele în ţinutul Blue- pe acel domeuiu, cari petreceau mortul, Credit . . . . 20250 203 50
Clary 40 11. m. o. . 59. 62—
pământul, au scos metal, l’au topit, l’au hill din Statele-Unite. In anul 1847 do- ca să se scutâsca de plâie şi-au ridicat ro­ Navig. pe Dunăre , l 4.— __ _
s
>
curăţit, şi m’au făcut cum mă vedi: stră­ mnişora Experience G-uilford, atunci da 19 chile. Subadministratorul uimit vede, că Insbruck . . . . . . . 28.— 23.70
Krakau .
28.75
27.75
lucitor, subţire şi uşurel. ani, se amorizâ în dascălul de sat, Limp- fustele femeilor sunt sacii, pe cari cu un Laibach . . . . 22.25 23.25
-
Ca să facă ştofa pe care o coşi cu son, der părinţii neînvoindu-se la căsă­ an mai nainte i-a perdut. Fustele femeilor Buda . . . . 6 2 6375
Palây . . . . 6225 63.75
mine, mii de lucrători au îndurat arşiţa torie, domnişora plânse, se ruga să boci purtau tote marca boerului şi literile ini­ Crucea roşie auslr. 19 50 20.50
sorelui în ţările căldurose; alţii au pus în cji şi nopte însă în zădar aşa că în cele ţiale, precum şi numerii: 18, 24, 36 etc. dto uns:. . 10.— 10.70
dto ital. 26.- 27—
mişcare maşinele iventate de sciinţă, au din urmă fata desperată striga în gura * Rudolf __ .
Salin . . . . 7150 72.50
tors şi ţesut bumbacul pe care numărose mare: dăcă nu pot lua pe acesta de băr­ Caii cu pălării de paie. Salzburg . . . . 2 '21.— 8 —
corăbii ’l-au adus de peste mări ca se-ţî bat, aunci vă jur, că nu voi mai vorbi St. Genois 70.25 80.- -
Se scie în timpul din urmă prin ora­ Sfcanislau . 45—
dea firul de aţă ou care coşi, mii de lu­ nici un cuvânt chiar de voi trăi încă 50 ! u 43. -
şele mari se punea pe capul cailor un toc Trieitine 4 /„ /n 100 ni. c. 149.40 153—
crători au răscolit pământul şi au sămânat de ani! pis şi făcut. După mortea părin­ dto 4°/ 50 68.— 72—
r(
de pânză care îmbrăca crescetul şi urechile Waldstein 57.— 60—
grăunţe pe care Dumnedeu le-an ajutat ţilor ea trăi pe lângă unul din fraţii ei
pentru a’i feri de insolaţiune în timpul verei. dto de 10 franci -_ . -
de-au încolţit şi au crescut. Apoi din însuraţi; murind acesta trăi pe lângă o Banca h. ung. 4% -- ------
Englesi ca întru tâte, merseră mai departe
planta uscată alte mâni au scos' firul alb soră a ei şi după mortea acesteia, Ex­
şi în acâstă privinţă încât astăcjl se văd în
ce vecjî. perience se duse la un al doilea frate, vă­
Londra mulţi cai cu pălării de pae în căl­ Cursul pieţei Braşov.
Toţi au lucrat pentru tine. duv, al cărui menagiu ’l conduce şi as-
durile mari şi consulul Britauiei în Bor­
Lucrâză şi tu pentru toţi după pu­ stăcjl. Timp de 50 ani nu vorbi un singur Din 27 August 1897.
deaux,. învită pe fabricanţii de pălării de
terile tale. Fii veselia casei, fii ângerul cuvânt nici nu arăta prin vre-un semn sâu Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9.49
pae din Luton se dea acestei fabricaţiunî
căminului, bucură pe tatăl tău când se mişcare, că s’ar căii de hotărîrea luată. Argint român. Cump. 9.40 Vând. 9.45
o desvoltare cât de mare urmând a avea
întorce acasă obosit de munca cailei; bu­ Acuma espirând perioda tâcerei curiose, N&poleond’orl. Cump. 9.51 Vând. 9.53-
o căutare considerabilă.
cură pe mamă ta ca să-i îndulceşti sar­ nâmurl, vecini şi prietini se adunară la Galbeni Cump. 5.63 Vând. 5.60
*
cina. Tu copilă, care te folosescl de munca matronă, ca să asiste la celebrarea mo­ Ruble RusescI Cump. 126.— Vând. —.—
La mortea unei anatrone.
fiă-căruia, respectă pe cel mai umilit mun­ mentului în care dânsa se absolveză de Mărci gemana Cump. 58.60 Vând. —.—
citor. ( „ F . p. totfl*.) jurământul făcut. După un dejun copios, In Ottakring un suburbiu al Yienei, Lire turoescl Cump. 10.63 Vând.
matrona dispăru în camera ei să se îm­ murind subit o bătrână de 70 ani, comisia Scria. fonc. A i b i n a 5% 100.75 Vând. 101.7&