Page 58 - 1897-08

Pagicia 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 182—1897.

aotivitate fârte lăudabilă, în 189B. Speră, esolusivă a despărţămintelor, âr de altă socialismului agrar şi internaţional a oărui Fâia parisiană „Gaufois anunţă ur­
u
oă oomitetul va avâ oea dintâi ti grijă să parte era propunerea d-lui Dr. Bunea, de a vatră adevărată este miseria. Socialiştii un­ mătârele despre alianţă:
organiseze de aoum înainte despărţămintele se ajutora şoâlele poporale şi direot din gari îşi au şi ei partida lor, organrsaţia Evenimentul s’a întâmplat la 25 Au­
şi aoâstă operă orede, oă va fi gata păuă mijlâoele Asooiaţiunei. Ambele propuneri lor, oare luorâză puternio în massele po­ gust în Peterhoff. Teatrul soenei a fost oa-
ia viitârea adunare. — D-l înv. Oanoea au întrunit câte 38 voturi. Fiind astfel pa­ porului. Din incidentul venirei împăratului mera de lucru a Ţarului. Murawiev şi Ha-
susţine pe d-l A. Severu. Raportul comi­ ritate de voturi, în sensul statutelor a ră­ german la Budapesta, ei su adresat un notaux au avut un consiliu de două âre de
tetului privesoe anul 1896, pe când actul mas preşedintelui saroina — în oaşul de apel cătră popor în care combat cheltue- o parte ou Ţarul, de altă parte cu Faure.
la care s’a provooat d-l Bologa se referă faţă nioldeoum plăoută — de-a hotărî prin lile de ,sute de mii, ce se vor face ou Tratatul de alianţă era iscălit. Trebuia să
la an. 1895. In fine se primesoe raportul votul său. Dânsul hotărî în favorul propu- acâstă ooasiune, oând miseria ameninţă se mai adaugă un nou punot, oare avea
comitetului cu amendamentul făout de oo- nerei d-lui Dr. Bunea, oare a şi fost pri­ massele poporului. Ei provâoă deol pe soţii soopul să garanteze şi mai bine şi mai ne­
misiune. Ar fi voit să mai vorbâsoă ou pri­ mită. de principii să protesteze şi demonstreze îndoios paoea lumei. Faure s’a aşeZat la
vire la despărţăminte şi d-l Dr. Hossu, dâr Cu aoestea s’a suspendat şedinţa, oăoî contra. masa Ţarului şi a scris cu mâna propriă
trecându-se peste acest punot, nu ’i-s’a mai era la 2Y âre d. a. Membrii, obosiţi şi La sfîrşit fâia maghiară anelâză la ceea ce i-a dictat Ţarul, apoi şi el şi Ţarul
2
dat ouvânt. aprâpe ameţiţi de oăldură, s’au depărtat oei competenţi să ia măsuri d'n vreme, au subsoris acest punot-adaus din traotat.
Privitor la întregirea loourilor vacante ca să ia prâncjul şi să-şi mai întărâsoă pu­ „deâreoe miseria poporaţiunii şi negligerea După ei l’au subsoris Hanotaux şi Mura­
din comitet, la propunerea d-lui Tilea se terile pentru discuţiile de după prântj, stării lui materiale duoe la banorutul sta­ wiev. CâDd Faure s’a ridicat dela masă,
hotăresoe, ca loourile libere să se între- oând a urmat raportul oomisiei finanoiare tului . Ţarul gâoind ougetului Preşedintelui, i-a
14
gesoă, luându-se la ounosoinţă abcjicerea şi raportul oomisiei pentru „oasa naţională .
14
dăruit acestuia spre amintire condeiul şi că-
d-lui Dr. Frâncu. Resolvarea oestiunei din urmă preocupa ou
Politica Nemţilor austriacî. limarul eu cari au iscălit contractul.
Se credea, oă prin aoâsta s’au ter­ înoordare pe toţi membri. Despre discu­ Veohiul traotat n’a fost deoât o oon-
minat desbaterile asupra raportului oomi- ţiile privitâre la acâstă oastiune voiu ra­ Semi-ofioiâsa „Sonn- und Montagszei- venţiă militară, subscrisă de fostul preşe­
u
tetului. Se ridioă însă d-l Dr. Marcu şi-şl porta mâne. tung sorie între altele: dinte Carnot, de Casimir-Perier şi de minis­
esprimă nemulţămirea, oă peste o propu­ De-ooamdată amintesc, oă ou 45 voturi „In viitor lumea va pricepe anevoie, tru de esterne ruseso de atunci. Convenţia
nere oa oea făcută de canonicul Gavrilă contra 34 a fost primită propunerea comi­ oum au putut Nemţii să refuse a primi in­ aoâsta obliga pe ambele părţi oontraotante
14
Pop, de-a se ajutora şoâlele poporale din tetului privitore la „casa naţională , ddr în vitarea (adeoă la conferenţele de împăcare). să mobiliseze îndată oe una dintre puterile
mijlâeele Asociaţiunei, adunarea încă mol sensul, ca fondurile Asociaţiunei întru nimic Politioa lor, nereounosoând starea faptioâ triplei alianţe ar ataca pe vr’una dintre
n’a intrat în disouţiă. Nu orede, că nu s’ar să nu fia angajate, ci să se încapă numai crea­ a lucrurilor, în miopia ei fatală a devenit oele două părţi. La 1895 Hanotaux şi prin­
pută da ajutor şoâlelor şi nu primesoe rea unui fond, care odată să servdscă la în­ ou totul greşită. Nemţii au fost încăpăţî­ ţul Lobanov au stabilit principiile funda­
propunerea oomisiunei, de-a se lăsa îngri­ fiinţarea acelei case. naţi, ori ooncilianţl totdâuna în timp ne­ mentale ale tratatului şi aoum în loo de
jirea şoâlelor în saroina despărţămintelor. Viitârea adunare se va ţinâ în Beiuş. potrivit. Nimeni nu va nega, oă pentru oonvenţiă defensivă, s’a făout adevărată
•i® monarohiă va fi mare pagubă, dâoă timp
— Dr. Bunea susţine pe antevorbitor. Aso- alianţă ofensivă şi defensivă, isoălita la 25
oiaţiunea, dioe, încă n’a făout nimio pentru Ca curiositate aminteso, oă Sâmbătă mai îndelungat la ooârmuirea statului nu August 1897.
cultura nemijlooită a poporului. De şoâla după amâcjl a sosit aici o telegramă datată din vor avâ parte Nemţii, dâr nimeni nu va Mâne, oum am mai amintit, Preşedin­
Asooiaţiunei poporul nu se pâte folosi; Ciaohi-Gârbou de următorul cuprins: „Salu­ putâ serios susţinâ, oă guvernul trebue să
despărţămintele singure n’au de unde ajuta tare frăţâscă din temniţă, Gustav Weigand . indeplinâsoă şi pretensiunile neîudreptăţite tele Faure va sosi în Paris. S’au Juat mă­
44
şoâlele. Cere, oa oomitetul să caute a aju­ Nu mi-am putut esplioa acâstă tele­ ale Nemţilor, pentru a putâ peste tot să suri pentru a i-se faoe o mare manifestaţia.
Pe piaţa Operei sa va ridioa un arc de
tora şoâlele poporale din fondurile Aso­ gramă, deoât numai aşa, oă pâte învăţatul se menţină. Din contră noi aşa judeoăm, triumf. Tâte edifioiile publice şi private pe
oiaţiunei. german, umblând prin nordul Ardâlului, a oă nici pe jumătate nu este sigur, oă re­ uude va trece Preşedintele vor fi deoorate
Observările d-lui Dr. Bunea privitâre ajuns şi el victimă a şovinismului vre-unui compensa pentru renunţare la obstruoţiune ou stindarde tricolore. Consiliul comunal
ia şoola Asooiaţiunei au provooat o disou- funcţionar ungureso dela administraţia. va fi căderea oontelui Badeni. Ministerul din Paris a distribuit săracilor 100,000
ţiâ lungă şi destul de agitată. Preşedintele Aşteptăm ou nerăbdare lămurirea acestei oei mult va cădâ în braţele desohise ale franci.
14
şi Pop de Bâsescî au luat în apărare şoâla. telegrame, oare a produs oousternare ge­ majorităţii autonomiste .......
— Tilea cjioe, oă dâoă despărţămintele nu nerală între oei oe au aflat despre ea.
luorâză, de unde ar avă Asociaţiunea mij-
Alianţa franco-rusă.
lâce pentru ajutorarea şoâlelor. — A. Se­ îngrijirile Maghiarilor.
verii: Comitetul să îngrijâsoă de-a avă în Parisul şi întrâgă Franoia saltă de — 18 (80) August.
fruntea despărţămintelor bărbaţi cari să lu- — Crisa din Austria — Alianţa franco-rusă — buouriă, oă Ţarul tuturor Ruşilor a procla­
Socialismul. — 0 foia maghiară despre Români. „AZ-
oreze. — P. Cosma, contra observărilor mat pe faţă alianţa dintre Busia şi Francia. Jcotmdny , organul partidei poporale, se
u
d-lui Bunea susţine, oă în viitor despărţă­ Ungurii sunt puşi pe seriâse griji. Preşedintele Republicai va sosi mâne în ocupă în numărul său din urmă ou rapor­
mintele vor dispune încă de mai multe mij- Stările putrede din partea cealaltă a mo- Paris, duoend ou sine una dintre oele mai
lâce oa până aoum, putând astfel să stea narohiei le fac multora nopţi rele şi fără străluoite viotorii ale oarierei sale politioe. turile culturale ale Românilor. La înoeput
şi în ajutorul şcolelor. Cetesoe motivele, somn, purtând vecînio în sîn temerea, oă Cuvântul alianţă rostit de împăratul Nioolae fâia ungurâsoă faoe imputări pressei ma­
pe basa oărora oomitetul a adus oonolu- tendinţele federaliste din Austria vor treoe II s’a răspândit oa fulgerul în lumea îutrâgă, ghiare peutru-oă sorie despre afaoerile nâs­
sul da-a respinge propunerea d-lui oanonio graniţa dinoâce de Laita şi vor produce şi punând în mişoare opinia publioă, pressa, tre oulturale şi politioe în absolută neon-
G. Pop. (Dâoă aoeste motive s’ar fi publi­ aiol o puternică mişoare de emanoipare şi guvernele, diplomaţia şi ohiar pe capetele nosointă de oausă. De aici vine, că societatea
cat în tâtă întregimea lor, cred, oă aoel egală îndreptăţire naţională. Grâza de aoest înooronate. E’el şi fel de combinaţii se fac, maghiară n’are niol o ounosoinţă despre Ro­
oonclus n’ar fi produs aşa mare reaoţiune). moment ii faoe nervoşi pe Maghiari, îi in­ se comentâză în fieol şi sute de chipuri mâni, în oon8ocenţă cestiunea română de­
— Dr. Hossu: ie în apărare pe Bunea. Nu-i dispune şi supără cjilnio. toastele din urmă ale Ţarului şi Preşedin­ vine tot mai seriâsă şi mai ameninţătâre.
14
e
aiol vorba de aousaţiunl în contra şoâlei Supărarea acâsta a lor e potenţată telui şi ori oâtă silinţă îşi dau unii sâu „E timnul suprem Z>° „A.lkotmâuy“, „oa
Asooiaţiunei, oi de modul, cum este a se aoum şi prin faptul alianţei dintre Rusia alţii de-a mioşora însemnătatea marelui în Gestiunea aoâsta să se valoreze astfel
de elemente, oarl nu sunt conduse de in­
înţelege lucrarea pentru oultura poporului. şi Franoia, care încă le dă mult de gândit; eveniment, totuşi un lucru trebue să se
terese personale şi de sensaţii, oi de sco­
Nu va orede nimeni, că Asooiaţiunea prin apoi ivirea socialismului internaţional înoă recunâsoă: alianţa Rusiei ou Franoia e faptă
înfiinţarea şcâlei s’ar fi aohitat de datoria, îi pune griji seriâse. Fâia ungurâsoă „Ma- îndeplinită. puri mai înalte şi de sinoeră iubire faţă de
14
u
de-a ajuta şoâlele poporale, oum apare din gyar Hirlap dând espresiune aoestor îngri­ E indiferent apoi dâoă aliauţa aoâsta statul maghiar . Artioulul fâiei maghiare
14
răspunsul dat la propunerea d-lui oanonio jiri sorise în numărul său de acjl între are tendinţe leale ori subversive, dâoă ea se ooupă aDoi ou „Asooiaţiunea nâstră,
Pop. Dâoă nu avem mijlâoe pentru a ajuta altele: este îndreptată oontra Germaniei ori oontra arătând numărul membrilor, starea ei ac­
tâte şoolele, avem pentru unele. — Pop „Ungaria este atinsă de-odată din Angliei, după oum o esplioă unele dintre tuală şi progresele, oe le realisâză. La fine
Retegauul: — Şcolelor s’ar pute da un în­ trei părţi de aoele evoluţiunl, pe oarl nu Ziarele mari europene. Ceea oe trebue să se esprimă astfel: „Conduoătorii Românilor
semnat ajutor şi prin distribuirea de cărţi le-a simţit acjl deoât în influenţele lor, fără se constate este, oă Europa mai mult oa tind ou seriositate la progresul cultural şi
de şoolă pentru elevi; 1000 fi. la an ar însă de-a ne putâ faoe o viuă ioână şi des­ ori şi oând este grupată aZl în două mari pe tdte terenele au succese vrednice de stimă;
pre urmările lor. Crisa politică internă şi Românii din patriă nici pe departe nu sunt
putâ da Asooiaţiunea în asemenea scop si tabere: Rusia-Franoia de-o parte, şi Ger-
esternă şi oea agrară se iveso de-odată la aoel popor neoult şi nomad, cum ui i arată
acesta înoă ar fi un mare ajutor. — R. mania-Austro-Ungaria-Italia de altă parte 14
Patiţa: N’avem de unde ajuta şoâlele. — noi, punându-ne pe gânduri în ceea oe pri­ adecă dupla şi tripla alianţă. mulţi din taotioă politică .
V. B. Muntenescu (Boziaş): Ni-ar trebui 10 vesoe delăturarea oauselor şi urmărilor. Despre marele eveniment al proola-
Dr. Weigand în Şomcuta-mare. Din
miliâne pentru a putâ ajutora şoâlele. Crisa nâstră internă stă în strînsă le­ mărei alianţei ruso-frauoese mai înregistrăm
Şomcuta-mare ni-se sorie ou data de 26
Au mai vorbit la aoest obiect Dr. N. gătură ou destrămarea Austriei, oare aşa următârele amănunte: August: D-le Redactor! Chiorul — deose­
se vede, nu mai pâte fi reţinută. Aoest
Şerban şi protop. Ivan. In urmă luâ ârăşî O telegramă din Berlin ou data de bit Şomcuta-mare — a avut ouârea de a
Q
cuvântul Dr. Bunea, răspunzând la obser­ nenorooit imperiu este atins de catastrofa 28 August Zio®i oă »î ouventul său de fi oeroetată de vestitul bărbat al sciinţei
vările unora şi altora. Cum puteţi aştepta, unei emigraţiunl de popâre în formă mo­ adio adresat oătră Faure, Ţarul a refleotat d-l Dr. Gustav Weigand din Lipsoa, care
ca despărţămintele îndepărtate de Sibiiu să dernă. Seminţiile slave s’au urît a mai tă- la oooperaţiunea duplei şi triplei alianţe, a sosit aici în 23 1. o. fâoând studiu din
se entusia8meze pentru căuşele Asooiaţiu­ bări în jur de Hradzin şi să năpusteso înaintea Ţarului a plutit intenţia, oa să graiul poporului, preoum şi asupra datine-
asupra turnului Sf. Ştefan.
nei, oând membrii acestora nu simt bine­ unescă tdte puterile de pe continent contra lor şi moravurilor românosol din părţile
facerile ei? Dâoă pentru „oasa naţională „Crisa nâstră esternă este proclamarea Angliei“. Telegrama aoâsta, oam ouriâsă aoeste». De aiol a plecat cătră Ardeal în
m6rtă“ s’au găsit isvâră de sute de mii prâspătă a alianţei ruso-francese, oare este după cuprinsul ei, pare oă urmăresce scopul 24 o. fiind mulţumit atât ou primirea, cât
florenl; dâoă domnii din comitet, cari on un fiasco oolosal al diplomaţiei nâstre. de a linişti pe Germani in privinţa oarao- şi cu resultatul scrutărilor şi măgulindu-ne
atâta stăruinţă insistă pentru „oasa naţio­ „Şi aoeste apariţiunl neliniştitâre oon- terului alianţei ruso-franoese. Nemţii îşi dau în ouvinte de laudă, oeea oe le şi oam
nală , ar luora ou aceeaşi stăruinţă pentru oad ou raportul despre recolta oerealelor, tâte silinţele să nimioâsoă pănâ şi fantoma plaoe Chiorenilor. Trebue să admiri abne-
14
şoâlele poporale : Asooiaţiunea ar avâ de oare nu e deoât proclamarea în oifre ri­ unui revanchă... gaţiuDea de sine a unicului în feliul său
11
unde ajuta şoâlele. îşi susţine propunerea. gide a crisei agrare . ,Tageblatt ' din Berlin primesoe din Weigand, şi jertfele în bani şi ostenâla, ce
u
r
Preşedintele în oele din urmă reasu- Organul ungureso face mai departe o Petersburg următârea depeşă: „Pressa fran- le aduoe pe altarul culturei nâmului româ­
mâză propunerile şi pune Gestiunea la vot. esaminare a situaţiunei eoonomioe din Un­ oesă are dreptate oând spune, oă alianţa e nesc. Pâte fi sigur, oă ’i vom fi reounos-
De-o parte era propunerea oomisiunei, oa garia şi ajunge la resultatul, că orisa eoo- ou ascuţiş; ascuţişul aoesta însă uu e în­ cătorl şi mulţămitorl pentru atâta devota­
să se ia la ounosoinţă oonolusul comitetu­ nomică va sgudui pe deoenii ţâra în ba- dreptat contra Germaniei, oi oontra altei pu­ ment, oousaorat limbei şi literaturei popo­
lui, de-a nu se da ajutâre scâlelor din mij- sele ei. teri europene (Anglia), oare stă rău ou Ru­ rului nostru. Dorim călătorie bună preţui­
14
lâoele Asooiaţiunei, cu adausul de-a se lăsa Nenorooirea aoâsta însă primesoe o sia, Franoia şi Germania ... Acesta vor tului prof. Weigand şi a-1 mai putea saluta
Gestiunea ajutorărei şcâlelor în îngrijirea formă şi mai ameninţătâre prin perioulul soi-o mai bine oei oe ţes firele diplomaţiei. în mijlocul nostru. — Gh.