Page 59 - 1897-08

Nr. 182—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Fiume contra Ungariei. Conducătorul facă o astfel de retragere, oa compania mea tin şi Român ourat ca sârele şi verde oa inimele nâstre, unde este gravată cu litere
u
partidei oroate din ITiume Erasmus Barcicl rusescâ. „Berliner Neuste Nachrichten" ştejarul. neşterse.
a adresat filele acestea o epistolă deschisă sorie următorele despre acest lnoru: „Dâcă Te plânge biserioa din Gluşiu, oăreia In veoî amintirea lui!
cătră podesta Maylănder, în care îi face împăratul german a d' într’adevăr aoeste i-ai fost ourator. Te plânge casina, oăreia n. p. r.
s
mu
aspre imputări pentru-oă s’a lăsat amăgit ouvinte fârte durerdse, atunci cel puţin foile ia-ifost sufletul. Te plânge „Eoono l“ îu
direoţiunea căruia ai fost mai dela înfiin­
de guvernul nngureso, care ataoă autono­ ofioiose militare ar fi avut datoria de a ţarea lui. Te plânge şoâla română din Gluşiu, Deşteptarea jidovismului.
mia oraşului Fiume, voind s’o desfiinţeze tăoâ despre ele". prunoii ce-o freouentâză, oăoî le-ai fost oa
prin legi, cari se aduc în dieta uDguresoă. un părinte. Te plânge tinerimea română ErI, Duminecă, în 29 August s’a des­
dela şoolele mai înalte, oăoî a pierdut în
Epistola acâsta a soris’o Barcicl din inci­ ohis în Bazei un congres al Jidanilor, care
Corespondenţa „Gazetei Trans.“ tine pe cel oe se intereseză de sârtea ei
dentul, oă podesta din Fiume a trimis o a fost convooat de oorifeii mişoării naţio­
cu tâtă ardârea sufletului său. Te plângem
deputaţiă c’un Memorand la ministrul un- Cluşiu, 28 Aug. 1897. ou toţii, pentru-oă ai fost om la looul său nale jidovesoî ou soop de a înfiinţa un
gureso de justiţiă, în oare oere modificarea Deja trecu o săptămână, de oând, în­ în tâtă privinţa. In durerea nâstră ne mân- stat independent jidovesc în Palestina. In
§§ 15 şi 16 din prooedura penală. Prin § tre laorimî şi suspine, am petreout la cele găiăm ou cjisa poetului: fruntea mişcării „Jidanilor stau renumiţii
15 din acea lege se dispune, ca oraşul eterne pe neuitatul soţ, frate şi adevărat Omul este taină vieţa lui e vis soriitorl Theodor Herzl şi Max Nordau. La
Fiume să aparţină oercului de influenţă al fiu al poporului român Audreiu Truţia, fost Sufletelor blânde cerul e deschis. acâstă mişoare s’au alăturat tâte notabilită­
curţii ou juraţi din Budapesta, în oeea-oe perceptor la Sedria orfanală din comit. Co- Sunt omeni fără soop, tu însă ai avut ţile jidovesoî, advooaţl, medici şi profesori,
privesoe oestiunile de pressă. Contra aoes- şioonei, răposat în comuna Bonţ ia 17 scopurile tale nobile de a fi folositor ami­ âr cei mai mari oontrarl ai acestora sunt
cilor, oolegilor si sooietăţii în mijlocul oă­
tei măsuri arbitrare se ridică partida auto­ Aug. în al 54 an al etăţei şi 24-lea al fe­ Jidanii aristocraţi, baronii şi bancherii.
reia te-ai aflat. Şi aoeste scopuri le-ai ur­
nomistă din Fiume protestând prin graiul ricitei sale căsătorii.
mărit pănă la ultima răsuflare. Jidanii pănă acum nu mult s’au oou-
lui Barciol ou t6tă puterea ouventului în Sunt âmenl fără speranţă, tu însă ai pat cu ideia, că jidovimea e naţiune se­
potriva e'. Fiume nu este parte integrantă a adâncă din inima şi pieptul naţiunei ro­ sperat bine o«ntru alţii şi pentru tine, până parată, care are oaraoterele sale naţionale,
regatului ungar — flioe Baroicl. Fiume este mâne şi in speţiă a biserioei şi inteligen­ oând.bunul Dumne4eu ta-a chemat la sine. limba sa propriă, literatura, modul său de
oorp deosebit alipit de oorâna St. Ştefan. ţei rom. gr. oat. din Gluşiu, ce a trebuit Este viâţă fără plăceri, tu însă ţi-ai cugetare şi religiunea sa. Spre norocirea
Competenţa legislaţiunei maghiare faţă de să îndure în urma morţii întâmplate în- găsit plăcerea în jurul soţiei tale iubite, în lor, acum pe sfîrşitul vâoului s’au ridicat
cercul cunosouţilor, amicilor şi oolegilor şi
TTiume, este tot atâta ca şi faţă de Croaţia tr’un timp atât de scurt a doi bărbaţi des­ nesoe persâne „dist’nse", cari voeso să
mai pre sus de tote împlinindu-ţl chemarea
ori Elveţia. Şi totuşi d-ta ţl-ai dat învoirea, tinşi Dr. Gregoriu Silaşi şi Alexandru Bo- cu soumpătate. deştepte naţiunea jidovâsoă şi totodată de­
în numele populaţiunei din Fiume, ca dieta hăţel, şi âtă, că din nou am îmbrăoat vest­ Sunt în lume suferinţe — tu le-ai su­ clară lumii, că jidovimea e un soiu deosebit
ungară să aducă legi şi pentru Fiume eto. minte de doliu pentru a jăli pierderea ne­ ferit ou abnegaţiune adevărat creştinesoă de omeni, o naţiune, care nicl-odată nu se
— Foile maghiare sunt fârte indignate uitată a soumpului nostru decedat. şi cu credinţă în Dumue4eu, ale oărui po­ contopesce cu duiumul în altă naţiune, ci ro­
contra ,lui Baroicl şi oer pedepsirea lui Inteligenţa română din Gluşiu îndată runci pururea le-ai ţinut sânte. mâne naţiune separată, acolo, unde vietusce.
sub cuvânt, oâ agită oontra constituţiei după primirea vestei triste a luat măsu­ Lumea aoâsta e atât de frigurosă, „Egoiştii", oarl în interesai lor pro­
ungare. rile de lipsă pentru a-şî esprima şi a-i da de-ţî înghâţă adesea si cele mai sânte sim­
ţiri, şi cugetele âmenilor adese-orl sunt mai priu condamnă mişcarea naţională jido-
ultimul tribut de recunoscinţă, căol stimat
CunUniă. Dnmiueoă, în 17 (29) August, negre deoât nâptsa întuneoâsă şi multe vesoă şi idea înfiinţărei unui stat naţional,
a fost şi iubit a fost de toţi. D-1 advocat
s’a oelebrat în biserica gr. or. din Subur- inimi sunt mai împetrite decât stânca. Sim­ sunt înaintea jidovimii străini", aoeştia au
Dr. George Ilea a trimis un convocator ţirile tale, cugetele tale, inima ta, totdeuna au
biul Iosefin din Sibiiu cununia fiicei d-lui devenit Francesî, Germani şi Saxo-engle9l.
oătră inteligenţa română din loc pentru a fost luminâse, deschise, sincere şi amabile,
Dr. Ioan Batiu, a domnişorei Dorina Silvia Despre aoeştia Dr. Herzl sorie: „Ei îna­
se presenta în looalitatea casinej, ca să faoă astfel încât cine te-a ounosout numai stima
Batiu, cu d-1 luliu Coroianu. Ca naşi au şi iubi te-a putut. intea nâstră nu mai sunt Jidani, deâre-oe
paşii necesari pentru îmormântare. In urma
asistat, după cum ne spune „Tribuna", d-1 Mormântul tău dâră e asilul durerilor, nu numai religiunea face pe Jidan, oi şi
decisiunei luate, s’a ales o comisiuue de
Ionel Grădişteanu, deputat în camera ro­ de cari cu 4iua de 17 Aug. ai scăpat pen­ caracterul naţional jidan şi tot oe e în le­
doi membri în persânele D-lor Dr. G. Ilea
mână, ou mama d-sale dâmna Elena C. tru totdeuna; mormântul tău e casa păcii, gătură ou acesta. Noi adevăraţii jidani,
(oare din causa unor afaceri urgente nu unde nu-i mai fi oonturbat prin maliţia
Grădişteanu şi d-1 protopop al Mierourei credincioşii fii ai naţiunei jidane, suntem
s’a putut presenta) şi Nicolau Bobeş secret, âmenilor, care e dâmnă pe pământ.
Ioan Droc ou soţia sa d-na Agapia Droc. gata să regulăm finanţele Sultanului, dâoâ el
la filiala „Transilvania", care în numele Mormântul tău e biserioa liniştei. Aici
— Căldurâsele nostre urări de fericire. ne oedâză Palestina, oa aoolo să înfiinţăm
Gasinei române din Gluşiu a depus o cu­ vei afla liniştea cea adevărată, oare oon-
Regele Carol la Sultanul. Din Cons- nună ou pantliol „trei-oolore" pe cosciugul duoe la fericire veolnică. un stat jidovesc. Pentru înfiinţarea noului
tantinopol se telegrafâză, oă în Yldiz-Kiosk harnicului şi devotatului ei eoonom şi eas- In vieţa aoâsta este mult amar şi stat avem lipsă de un miliard de franci,
-se fac mari pregătiri pentru primirea re­ sariu. Asemenea Direotoriui sooietăţii de Drea puţină duloâţă. Din oâsul oe începem şi îndată oe vom dispune de acea sumă şi
a ounâsce lumea şi păuă în ob’pa oând ne vom fi înţeles ou Sultanul, vom începe
gelui Carol al României, care va visita credit şi economii „Economul" a esmis o punem capul fpre veclnioa odihnă suntem
curtea din Constantinopol îndată după sfir- comisiune de doi membri în personele într’o neoontenită luptă ou neajunsurile, numai deoât la înfiinţarea statului. Soim
şitul manevrelor germane. D-lor: Basiliu Poddbă director eseoutiv şi neoazurile şt durerea. înainte, că tott rabinerii afară de câţl-va
plătiţi ca cei din Munohen şi alţii, ne vor
Yasiliu Pop asesor şi membru în Direo- Şi tu, suflete nobile, ai soiut lupta ou
Reichsrath-ul din Viena va fi oonvooat asculta vorba; vor aduna în jurul lor pe
toriu, cari încă au depus o cunună frumâsă viâţa. Credinţa în Dumne4eu, curagiul în
în decursul lunei viit6re. luptă nu le-ai părăsit niolodată, ţi-ai pă­ toţi credincioşii, şi poporul jidan, cu puţine
în semn de stimă, iubire şi recunosoinţâ
răsit vieţa aoâsta, ca un ostaş brav şi pu­ esoepţiunî, va emigra în noul stat".
Un tîner român arestat în Roma. Din pentru zelul consoienţios cu oare a lucrat rurea la looul său.
caoitala Italiei se anunţă, că un tînăr ro­ răposatul dela întemeierea institutului, oa Tu erai pururea vesel, pururea zim- Renumitul soriitor Dr. Theodor Herzl
mân ou numele Câmpeanu Mircea dela Mare membru în Direotoriu. bitor şi şi atunci, oând mersul lucrurilor a scris despre aoâsta o carte intitulată:
ar fi fost arestat d9 autorităţile italiano în In numele ouratoratului şi senatului ’ţl turnau în pahar amărăciune, aveai ou­ „Moderne Losuud der Iudeufrage: der Iu-
urma paşilor făcuţi de guvernul ungureso, şcolastio, al cărui membru a fost, şi în de­ vinte de glumă şi plăoute, pentru eă-’ţl denstaat". Aoâstă carte a produs mare în­
era oonsciinţa curată. Cu tine s’a împlinit,
care îl eousă, că a agitat „contra statului curs de mai mulţi ani oa oassariu al şoâlei ceea oe 4i° poetul atât de frumos: sufleţire între Jidanii din Germania şi Ru­
e
ungar" şi oitat fiind înaintea tribunalelor gr. oat. din Gluşiu şi în numele poporului sia şi aoâstă carte o soooteso „un op eno-
De ai în sîn linişte, credinţă, mulţămire, a
unguresc!, ar fi fugit la Roma. Mircea dela. întreg On. D-nl: Nioolau P. Baţiu capelan Ori când şi unde ’n lume găsi-vei fericire, oal". Luând afară pe baronii jidani şi 4* *
Mare a fost şi pe teatrul răsboiului dintre şi Ioan Bereş ofio. la magistrat şi ourator CâcI nu în raQgurl 'nalte, în bunuri trecătore rele lor, oe sunt nisce oreaturl, tâtă
Greoi si Turci ca oorespondent al unei foi. primariu al biserioei, au dat tributul recu- Ah, nu în dulci petreceri trupeşei, desfătătore jidovimea, săracă şi bogată, ou buouriă este
Dimă desaRtrul dela Farsalos, a mers ou nosoiuţei prin espresiunea durerei şi oon- In pompă, în frumseţe şi ’n vane străluciri, gata a contribui bani, oa să se adune suma
Ci ’n sîn este lăcaşul curatei fericiri.
voluntarii italieni la Roma, unde — c}ioe dolenţei, oe simte poporul oredinoios din de un miliard, oare e de lipsă pentru înfiin­
„Bud. Hirl." — a înoeput să faoă „nropa- Gluşiu. Tu ai aflat ferioirea; te lăsăm, să-o ţarea statului naţional jidovesc.
o0
gandă valahă". După o informaţia, oe-o Din partea comitatului au fost trimişi guşti în eternitate. Acolo în lumea feri- Fâia oatolioă „Alkotmâny" 4' > °&
oirei vei afla dreptate, oare nu are locuinţă
are „Neue Fr. Presse", guvernul italian ar doi representanţl, cari au depus o cunună pe pământ, acolo egalitatea a căreia pa- Maghiarii salută ou buouriă deşteptarea
•fi refusat să estradea autorităţilor unguresoî în semn de stimă şi reounosoinţă pentru triă e oeriul acolo frăţietatea adevărată naţiunei jidovesoî. In fine se limpezesc
pe primejdiosul „agitator", fiindoă el nu conduoerea oficiului său oa peroeptor la oare aici pe pământ © numai parodiă în- ideile. Fariseii sunt demasoaţl, naţiunea ji­
«9te vinovat deor.t de „delicte" politioe. sedria orf. a oomitatului ou un zel şi ab- preunată ou făţăriă. dovâsoă va fi restabilită şi antisemitismul
;
negaţiune rară pănă în cjilele din urmă. Mergi în paoe. Fiă-ţl ţărîna uşâră a- fără voie va înoeta. Marea minciună, oă
Armenii se mişcă. Inspeotorul Sakir- Cununi oe împodobeau oosoiugul iu­ miee bune. Colegii tăi dela „Economul", naţiunea jidovâsoă se topesoe ou duiumul
paşa din Anatolia a avisat pe guvernul bitului defunct au fost şi din partea iubi­ căruia şi instituţiunilor cărora ai servit, pu- în naţiunea, oare loouesce ţâra, — mai
turcesc, că situaţia de aoolo devine din di tei soţii şi a familiei Alexă Pop. rururea te vor ţinâ în aduoerea aminte. mult nu se va mai orede. Mai curând se
em ou
în di mai critică şi că turburările ar­ Serviciul funebral s’a înoeput la 11% Rămas bun îţi 4i° toţii! maghisrisâză Românul, Sârbul şi Slavul,
menesc! sunt în ajun de a isbuoni ou ve­ ore a. m. sub conduoerea M. O. D. proto­ După astruoare ne-am reîntors cu deoât Jidanul. Perseouţiunea, apăsarea a
hementă. pop al traotului -Buzei. Cuvântul funebral toţii la oasa st. D, Vasiliu Lemenyi mare desvoltat în Jidan simţământul ager na­
proprietar în Bonţ, la oare a petreout
l’a rostit Dr. Fabian profesor de teologia ţional, au pus în relief caracterul naţional
Câni în serviciul gendarmeriei. Minis­ soumpul defunct 4^ * din nrmă. — Aiol
e e
în Gherla, âr la mormânt speot. D. Basiliu jidovesc, pe oare nu l’au putut stârpi din
trul de honvedî, duDă metoda gendarme­ după obioeiul românesc s’a făout mâsa (po­
riei din Elveţia, a dispus să se pună în Poăobă a rostit o ouvântare frumâsă, oare mană) luând parte, afară de inteligenţă şi naţiunes jidană nici bancherii, nici farisei
serviciul gendarmeriei oânl, cari să faoă ne-a pătruns pănă la laoremî, şi oare este rudeniele repausatului, la un loc anumit, şi şi aderenţii lor.
servioiu în patrole. Pănă acum pe terito­ următârea: poporul şi toţi săraoii din comuna Bonţ
riul a 2 comande de gendarmeriă se fao Omul e o taină viâţa lui e vis unde au primit mâncare şi beutură întru D I V E R S E .
probe cu oânii. Dâcă luorul va suooede, în- Sufletelor blânde cerul e deschis :
veclnioa lui pomenire.
trâgă gendarmeria ungară va fi provădută Da, neuitate amice şi oolege, oeriul In semn de stimă şi onâre, ce dato- Averea Papei. După cum anunţă „Fi-
cu oânl pentru serviciu. e desohis pentru aoei oe-’şl împlineso che­ nanoial Advertiser" Papa Leo XIII a de­
marea aici pe pământ. rim memoriei aoestui bărbat al naţiunei şi
Ostaşii împăratului Wilhelm. Foile nem­ Ceriul trebue să fiă desohis pentru biserioei, am scris aoeste şire, oa să bine­ pus cailele treoute la banoa englesă 600,000
ţesc! din Germania au publioat deunădl aoeia, oarl mor şi lasă după ei atâta jale, voiţi On. Domnule Redaotor a le da loc în lire. Suma, oe este depusă la aoâstă bancă,
nisce vorbe ale împăratului Wilhelm, ce atâta părere de rău, cum laşi tu în preţuitul D-lor Vâstre 4iar; ârâ nouă oe- ca avere a Papei, atinge oifra de mai
urma ta. multe miliâne. Interesele de-o 4> după oa-
le-ar fi adresat Ţarului cu ooasiunea revis­ lor. oe am vieţuit împreună cu dânsul şi
Te plângem ou toţii, căci te-am iu­ pitalul Papei ajung cât o avere îutrâgă.
tei militare din Krasnoje-Selo. Când adeoă am fost martori vieţei sale atât de labo-
bit pentru-oă ai fost demn de iubirea
compania, oare portă numele împăratului riâse şi mănâse, nu ui-a rămas alta, deoât
nâstră.
a treout în revistă pe dinaintea lui, Wil- a ne ruga prea induratului Dumne4eu pen­
Oa amio ai fost sinoer, oa ooleg de Proprietar -* Dr. Aurel Mureşiauu.
helm a cjis cătră Ţar: „Aşi fi mândru, dâcă lucru diligent şi punctuos. Ga om de so­ tru mântuirea sufletului său. Memoria lui
vre-o oompaniă din oştirea mea, ar sci se cietate amabil, ca oficial coreot şi ca creş­ mult iubită vom pă3tra-o ou soumpătate în Redactor responsatlil: Gregoriu Maior.