Page 6 - 1897-08
P. 6
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 172 — 1897
împăratul "Wilhelm după oe-a mulţu Prima escadră germană, sub ordinele de o ţâră vecină. Numai atunci ministrul eiătâre foilor unguresc! şi dând asoultar
9
mit pentru primire cât şi pentru numirea amiralului Thomson, a plecat din Kron- afacerilor străine s’a decis să ia măsura oe inspectorului ungureso de şoâle, deşi aoesta
de admirai, a cjis oă vede în aoâstă numire stadt la Neufahrwasser. se ounâsoe. n’are dreptul de a dispune asupra şcâlelor
„o dovadă de continuarea relaţiunilor ndstre * oonfes'onale. Corespondenţa şi-o termină
11
sincere . Apoi împăratul german a declarat Herozeg ou cuvintele:
Vorbind de toasturile oelor doi îm Duşmanii interni ai învetămen-
oă şi tinta lui este naoea şi a adaus : „pro > y
păraţi, Ţarul ofioios parisian „Le Temps“ „La tote aceste (dojane) mi-a fost mar
mit Maj. Y6stre oel mai puternio ooncurs tuiui nostru. tor învăţătorul Iile Pâter din Giorteleo,
cjice, oă în aoelaşl timp când se făoea po
contra orl-oui ar îuoeroa să tulbure său să oare asemenea s’a scandalisat de purtarea
liteţe de ourte şi elooinţă de gală, s’a fă- Sălagin, 11 August n. 1897.
rupă aoestă paoe". nepatriotică a popii aspirant la canoniciă. Cu
out şi diplomaţie oonservatâre. Cei doi su
Aoeste toasturi au produs o mare bu Onorată Pedacţiunel Pentru oa să se altă ocasiune mai multe şi mai amănunţite
verani au făout cunoscut popârelor lor şi despre agitaţiunile în contra şcdlei comunale
curie la Berlin şi âreoare nelinişte la Pa vadă, pănă unde pote eă mergă tioăloşia
Europei, oă nu-i nimic schimbat în situa din Peceiu. Cu stimă patriotică: Herozeg
ris; aoestea sunt manifestările din ambele unui om, pun în faţa cetitorilor preţuitului
ţia politioâ. Nu sunt dăr, deoât doi suve Pâter tanitâ".
capitale. L-Vâstre cjiar faptele UDui nemernic lingău
rani ou bunăvoinţă printre multe alte os Etă erupţiunile lui Herozeg Pâter!
A doua Ţ după prânzul de gală, pă- de cea mai ordinară speoie. Numele lui
peţe încoronate, şi amici ai păoei oa şi Etă un urmaş vrednic al nenorocitului Pi-
reohea imperială germană a mers la Ţars- este Herczeg Păter, mai înainte învăţător la
densele. La aoesta se şi aştepta publicul, tuk Bela!
koe Selo, unul din palatele imperiale ru- şoâlele din Beiuş, său oum îi plăcea a se
oare îşi dă semă de situaţie, şi nu e rău,
8esoI, unde s’a ţinut o mare paradă militară numi şi recomanda pe aici: „profesor" (?) Judeoe-l lumea, eu nu-1 voiîi judeca,
că evenimentul a răspuns atât de deplin şi
în onârea lui 'W’ilkelm II; aprope 34.000 la şoolele normale de acolo. Anul trecut căol nu gâseso ouvinte pentru a-1 iudeoa
prompt aşteptărei sale.
de soldaţi au luat parte la aoestă paradă. a venit aiol aoest nenorooit, oare une-orl oum să cuvine. VoiQ spune numai, oă mare
Săra a fost representaţiă de gală în tea se numia Herţ, alte-orl Herţe, aouma însă a trebuit să fiă desamăgirea venerabilului
trul din Ţarskoe Selo. Austro-Ungaria şi Bulgaria. văd, că se numesoe Herozeg Pâter (bag- vioar Barboloviciu, oând ou ooasiunea luă-
Luni, păreohea imperială germană a sâmă omul înainteză în onoruri, preoum rei esamenului dela finea aoestui an, dete
Ofieiosa „ Wiener Abendpost“ enunţă în oomuna Peceiă, la Isousitul Herczeg Pâ-
primit salutările consiliului municipal din ’i se lungesoe numele; datină spaniolă) şi
Petersburg, gustând din tradiţionala pâne că baronul Colt, agent diplomatio austro- prin mijlooirea Rdissimului d-n Vioar al ter de un esamen fdrte slab. Etă pentru
ungar la Sofia, a notifioat erl guvernului oe: „Herozeg Pâter „profesorul" a oontras
ou sare. In t6te aoeste cjile, oomuna aran Sălagiului, oa protopop al traotatului nos
bulgar, oă din ordinul ministeriului afaoe- tâte şâse olassele într’un singur despărţă
jase prin grădinile publioe petreceri pen tru Crasna, Alimpiu Barboloviciu, care ou
nlor străine plâcă în concediu nelimitat, mânt, âr unele studii, ca geografia, istoria
tru matrozii germani. Marţi s’a dat repre marinimositatea-i în oerourl largi ounos-
însărcinând pe baronul Hoeunig, secreta etc. le-a propus şi esaminat din ele în limba
sentaţiă de balet pe insula Olga şi un con oută l’a primit, — a putut dobândi o sta
rul Agenţiei, ou girarea afacerilor. maghiară, deşi în şodlă nu se află un sin
cert festiv. ţiune învăţâtorăsoâ slăbuţă în traotul aoesta,
u
„ Wiener Abendpost adauge, oă aoâstă îu oomuna Peeexu, nefiind alta vaoantă. gur elev de altă limbă, ci toţi sunt româul.
Un prânz de gală s’a dat la Peter-
măsură este motivată de faptul, oă d-1 Lin partea oolegilor, oarl pe-atunol nu l’au Se ’nţelege, oă în astfel de împrejurări nici
hoff. S’a observat între cei cari au luat
parte la prânz 60 ofiţeri din marina ger Stoilov n’a răspuns în termenul fixat la in ounosout, a fost bine primit, ou ospitali unui pedagog din lume nu i-ar fi cu pu
mană, 30 ofiţeri din marina rusâsoă, prin vitaţia ce i-s’a făcut, de a desminţi în mod tate şi afabilitate adevărat românâsoă, ba tinţă de-a faoe vre-un progres, cu atât mai
categoric şi oficial, aserţiunile vâtămătdre pen ou ooa8iunea adunărei filiale din Martie a. puţin unui om ca Herozeg. Cu drept ou-
ţul Henrio de Prusia, prinţul de Hohen-
tru Austro-Ungaria şi pentru casa imperială, o. a fost ales de vioe-preşedintele Reuniu- vânt ’i s’a făcut imputare din partea Rdiss.
lohe şi d-1 de Buelow.
publicate la 31 Iulie în „Lolialanzeiger" din nei filiale, deşi oa nemembru al Reuniunei d-n vioar înoă atunol la moment, dâr el,
Ţarul purtând uniforma de admirai
Berlin. învăţătorilor români sălăgenl n’a meritat Herczeg Pâter, pune faţă de un vioar epis-
german, a ridioat un toast în fericirea şi
„Corespondenţa Politică află din sor să fiă ales. El de-altmintrelea se numea în oopeso pe inspector şi spune, că ou învoi
11
prosperitatea flotei germane.
ginte bine informată oă îndată după pu foile românesol şi în oele unguresol: preşe rea şi după intenţiunile inspectorului reg. de
împăratul Wilhelm, în uniformă de
blicarea intervievului d-lui Stoilov de „Lo- dinte, — usurpare de titlu!) şcdle a procedat aşa. Şi acesta o afirmă
admirai rusesc, a mulţumit în numele ma
kaianzejger" din Berlin, ministrul afacerilor L’ara stimat ou toţii, pănă oând am atunci, oâud în înţelesul § 11 art. 38 an,
rinei germane, şi a ridicat un toast în fe
străine austro-ungar a oerut guvernului bul început a-1 ounosoe mai deaprâpe. Prima- 1868, a punctului b. 3. §. B art. 28 din
ricirea şi prosperitatea frumâsei şi glorio-
gar o desminţire a aserţiunilor odiosa oe âră şi-a dat în petec prin publicarea unui 1876, a § B8, din ordinaţiunea ministrului
sei flote rusesoî, al cărei admirai are onă-
conţinea acest interviev. comunicat în f6ia unguresoă „Szilagy" din de oulte dela 2 Sept. 1876 Nr. 20311, con
re a fi.
Lupă ce a şovăit câtva timp şi în Zelau, în care se laudă pe sine, oă la adu fesiunile în şoâlele înfiinţate şi susţinute de
iluminaţia gradinelor din Peterhoff a
urma unor oererl repetate d-1 Stoilov a dat narea din Tusa a Reuniunei filiale a învă ele pot să dispună cu privire la planul şi
v
fost splendidă, şi o mulţime enormă a sta
prin „Agenţia Baloanioâ" o desminţire, de ţătorilor el a ţinut o vorbire „patriotică". modul de învăţământ“, âr inspectorul e obli
r
ţionat prin prejur.
clarând inexact textul convorbirei publicate de Le altă parte trimite corespondenţe Ţâ gat a respecta aceste drepturi, în ele nu se
Ac|l va avea loc plecarea Majestăţi-
„Lokalauzeiger" şi Ţeend oă insiuuaţiunile relor românesol, în care pe sine se pre- amestecă... şi peste tot, în acele nu are nici
lor Lor germane.
a
publicate în aoestă privinţă nu răspunde senta oa mare naţionalist, âr pe alţi oolegl un drept de disposiţiune ; în „Planul de în
Majestăţile Lor germane, Ţarul şi Ţa
nici adevărului, nici părerii 6ale. ai săi îi oritică pe nedreptul. Astfel mer- văţământ" pentru diecesa Gherlei edat la
rina, au plecat la Kroustadt, la ora 11 di-
Acâstă ăeclaraţiune netăspunfiend nici gendu-i strună jocul ou doi bani în trei 6 Martie 1877. Nr. 1018 se Ţoe şi dispune:
minâţa, pe bordul vaporului Aleosandria.
prin conţinui, nici prin formă cer erei guver pungi, nu s’a sfiit în cele din urmă a merge „ Tote şese clasele se pot grupa în trei sec•
La imbaroaderul din Peterhoff, păreohea
nului austro-ungar, şi pe de altă parte fia şi mai departe, ridioându-şl mâna saorilegâ P'mwI"; âr § 58 art. 38 din 1868 dispune :
imperială germană şi-a luat rămaB bun în
rele guvernamentale bulgare publicând de ohiar asupra venerabilului bărbat încărun „Fiă-care şcolar să primăscă instruarea în
mod forte cordial dela marii-ducl, marile- 11
odată articole urmărind aoelaşl curs de idei ţit în luptele pentru apărarea marelor in limba sa maternă . Laol Herczeg Pâter,
duoese, contele Muraview, miniştrii şi prin
oa acea conţinută în intervievul d-lui Stoi terese biserioescl naţionale şi scolsstioe, dâoâ nu a ţinut sâmă de aoeea, oă dre
ţul de Radolin, Ţarul s’a întreţinut mult
lov, baronul Oall a declarat ministrului bul Alimpiu Barboloviciu, vioar episoopesc al nând a supt lapte românesc şi oă trăesoe
cu d-1 de Buelov, căruia ’i-a strîns mâna.
gar, oă desminţirea „Agenţiei Balo8nioe Sălagiului. de pe spatele bietului român, ar fi trebuit
u
In momentul plecărei „Alexandriei" nu este de ajuns. Pe aoest generos binefăcător al său oel puţin să observe legile ţărei! Eu însă,
s’au tras salve de artileriă ; musica a in Cu tote astea d-1 Stoilov n’a mai îl atacă şi denunţă Herozeg Pâter într’o oe privesce afirmarea ou inspeotorul, nu o
tonat imnul german, şi trupele au scos voit să mai modifice aserţiunile sale. Gu- oorespondenţ,ă publicată în nr. 31 dela 1 cred şi aşi dori, oa Herczeg Pâter să-o ade-
uralele reglementare, O mulţime enormă a vernul austro-ungar a mai aşteptat un timp August al fdiei şoviniste unguresol „Szi- verâsoă, pentru-oă în acest oas sunt oon-
dorit oălătoriă bună împăratului şi împă ore-oare, dorind mereu să evite, pe cât e ldgy . In acâstă corespondenţă lăpădatul vins, că forurile competente ar faoe paşii
u
rătesei germane, cari nu înoetau a răs cu putinţă, orî-ce perturbaţiune a rela- Herczeg ou o îngâmfare proprie unui re neoesarl contra unei astfel de ilegalităţi.
punde la saluturile ce li-se făceau. ţiunilor de bună vecinătate cu Bulgaria. negat ordinar spune, oă presentându-se în Pentru ca să avem o ideiă despre
Prinţul de Hohenlohe care ’şl luase L-l Stoilov nedând nici un răspuns, cancelaria vioariatului din Şimleu, d-1 vicar modul, cum acest învăţător lăpădat îşi îm-
rămas bun dela Ţar, de diminâţă, a plecat trebuia să se oonchidâ oă este vorba de l’a mustrat pentru-oă în asouns conspiră plinesce datorinţa sa, vom spune numai,
la prânz, ou drumul de fier la Petersburg. un sentiment de nostimă intenţionat faţă oa Ungurii, trimiţând oorespondenţe denun- că el, Herczeg Pâter merge la Jidan şi
facă 5 Ţile de plug, altuia un pup Tbdere, că colo la iarnă, când-a’n- De se întâmpla, că unul se fiă îm- gubă ai avut tu în vara trecuta şi
de strujenî se-i grape într’o Ţi, al ţerca vaca, tu-1 poţi vinde cu vre-o pungetor, ori că nu mai era bun de pănă ’ntr’aceea; deci am spus la
tuia îi dete nisce otavă se-i facă la 85 fi. şi-ţî iai o junincuţă, care vacă prăsilă, îl junghiau, împărţiau car domnul notar şi l’am rugat, — veŢI
vară ogor pentru grâu; şi aşa dând s’a face. Der de-1 laşi taur, pdte se nea între omeni, âr din venitul tu, ca omul bun de inimă — se te
pe la vecini fen îşî agonisi pluguri ia vr’un nerav se ’mpungă şi li-i satului cumpărau alt taur. Aşa se ierte de dare, că uite, te căsnescî
şi cară câte-i trebuiră, ba-i mai re- da pe nimica totă de belit. Apoi, apucase şi aşa ţineau morţiş. Ei se crescî un taur frumos pe sema
mase fen, de vendu şi pe bani, de-şî afară de aceea, taurii nu se cercă sciau, că domnii cei mari, boerii, satului. Şi d-1 notar mi-a spus se te
plăti dările şi alte nevoi. Peste vară pănă sunt de doi ani, de-i pdte omul cresc tăurencî de viţă bună şi-i vend povăţuesc se ţii tăureanul bine şi se
ţinu pe ciunga acasă, o nutria cu mâna la ciurdă între vaci. pe la sate. Der se fi crescut careva fiă curat şi frumos, er la întâia Ţi
luţernă verde şi era frumosă şi lăp- — Că nu-1 jugănesc, unchiule, din ei aşa un dobitoc—ferlDâmne! a lui Mărţişor se mergi cu el în
t6să, cum nu fusese nicî-odată. Vi ce va fi aceea va fi, că prea-i fru Trecu însă din vreme, că vremea terg la arătare. Te-oiu duce eu, ca
ţelul crescea ca din poveste. mos din cale-afară şi-i blând ca un tace şi trece şi veni Crăcinul după Cră primar, unde sciu că trebue, fără,
— Me, Tbdere, — Ţice odată miel. ciun anul nou. Şi de-odată cu anul nou uite, ve-i căpăta vre-o 8 florini cin
unchiu-so — me, tu fac! reu, că ţii Vestea se lăţi prin sat, ca ba sosiră dela notar porunci nâuă pe ste pentru taur, se-mî faci din ei
atâta viţelul nejugănit, că face sâDge dea T6der ţine viţelul nejugănit, îl la sate. Intre alte porunci era şi parte şi mie, cât de cât, fiind-ca te
mult si pdte se piară când li-i ju- lasă taur. aceea, că cine cresce tăurenî de pră povăţuesc şi fiind-că mi-oi rupe Ţiua
găni. Un posnaş, ce fusese la lucru în silă se-i ţină bine şi la întâia Ţi a de lucru umblând atunci cu tine prin
— Că m’am gândit, unchiule, România, le spune, că p’acolo la taur lui Mărţişor se-i ducă în terg la cel terg.
nici se nu-1 jugănesc, îl las taur, că îi Ţie buhaiu. Cine-1 aude rîde, arătare, că acei âmenî, cari s’or do — Ţi oiu da, jupâne primar, 1 fi.
prea e lung şi drept şi uite ce gru âr lui badea Tâder din minuta aceea vedi, că au tăurencii cei mai fru de argint, de capăt ceva cinste, ba
mazi are, de-i bat bărbiile la ge numai în faţă-i Ţiceau Tâder, alt moşi, capătă dela împerăţiă bani de de va fi cinstea mărişâră, plătesc
nunchi. Dâr de*oiu ave noroc de el cum tot buhaiu. Nici nu le venea cinste. şi o litră de vin din ea acolo-’n terg.
se-1 dau când va fi de un an cu lor la socotâlă, ca se ţină cineva la Vestea ajunse şi în satul nostru Primarul era voios, că a pus
vre-o 60 fi. şi se-mî mai inciripez o ei în sat tăureanc de mic. Ei erau şi primarul cu capul lui merse la la cale un lucru cum se cade. „Voiu
văcuţă lângă ciunga ! învăţaţi aşa, că primarul cumpăra badea Toder buhaiul şi-i spuse aşa: cerca se ajutor pe bietul buhaiu",
— Ba tu jugănesce bouţul, me în tot anul câte doi tauri din terg. Uite, Tâdere, eu am văŢut câtă pa- Ţicea el cătră 6menî, „că ori cum,
