Page 61 - 1897-08

MîîţiMti, AUdliStRthK», .,Sa;eta“ iese în Secare di.
fi !\ m & . Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Srciycv. şisţft fflac» Kr, 30. Pe un an 12 fl., pe şbse iuni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
SoriBoxl Qefrwaftaio aa .sîi
VîtanBC. — Mc-jrmsozipie au sq N-rii de Dumlneoi 2 II. pe an.
«stnrime* Pentru România si străinătate;
IBSERATE se pvEmotio 1» Adml-
«lotrnţlune în Braşov şi ia m- Pe un an 40 franol. pe şdao
Mătirele Birouri do Murolur!: iuni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
in Ticna: M. Dttku, Bamrith N-rii de Duminecă 8 franci.
Sthaltk, Ruialf Moşit, 4. Qvvtliks Se prenumără la tbto oficie.'e
SJaohfolger; Inion Oppslik, J. poştale din întru şi din atară
Danntbcr, in Badaposta : 1. 7. şi la dd. ooleotori.
Soldbergerg, Itktttin Bemat; in Abonamentul pentru Brasor
Bneureaoi: Igtnct Bavas, Suo- administraţiunoa, piaţa mare,
onrsaie do Bouraanio; în Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
buri. : JToroiyi ife Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaorţlunllur: o soriă luni 5 fl„ pe trei luni 2 fl. 50 or.
Carmond pe e oolâaă 8 eu. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publioări muj dese după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 1B bani. Atăt abonamen­
Beduine pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
«scria 10 or. adu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 183. Braşov, Mercur! 20 August (1 Septemvre) 1897.

Adunarea generală a Asociaţiimei. fi un promovator sigur al ideei naţionale, năstre de învăţământ de prin oraşele, unde Cosma: Dăoă propunerea d-lui Şerban s’ar
oăol ajunge să vefll amintirile din treout, avem astfel de institute şi unde s’ar afla fi făcut la început, n’ar fi avut nimio oon­
— Raport special al „Gaz. Trans“. —
oa să te entusiasmezl. Pledâză apoi pentru omeni tot aşa de oapabill, ca şi. în Sibiiu. tra ei. Acum însă, după oe s’a intrat în
Mediaş, 17 (29) August 1897. museul etnografic. Soiţi, flioe, oe strîns le­ Intâifi să se adune monumentele şi apoi desbatere, vră să se continue. — Dr. Şer­
Şedinţa a doua. gat este portul naţional de întrega lume să se înfiinţeze museul, ăr nu să cumpărăm ban: îi replică t^ioend, că tocmai de aoeea
spirituală a unui popor (A. Severu: Axentie întâifi potoăvele şi apoi oalul. şl-a făcut propunerea, fiindcă a vă4ut mer­
După, prâncl. nu umblă cu opinci şi totuşi e Român!) sul nepotrivit al disouţiunilor. — Pop de
E forte greşit, 4'°® mai departe vor­
Şedinţa s’a redeschis după 6rele 4Y . După oe mai vorbesoe despre necesi­ Bâsescî: A4l tare s’a simţit lipsa unui re­
4
Sala era şi ooum înţesată de lume. tatea nnui local potrivit pentru biblioteca bitorul, de-a crede, oă Asooiaţiunea prin gulament al disouţiunilor. E oontra amâ­
îufiinţarea soolei sale ar fi adus tăte jert­
La ordinea cjilei a urmat raportul oo- Asooiaţiunei, despre necesitatea unei sale fele posibile pentru învăţământ, oum se nărei,
misiunei în6âroinate ou esaminarea raţio- pentru concerte eto., flioe ou privire la
susţine în oonolusul oomitetului privitor la Dr. Hossu: regretă,, oă Şerban a
ciniului pe an. 1896 şi a proiectului de „casa naţională : Ideia e aşa de mare, aşa
44
propunerea canonicului G-. Pop (cetesoe oon­ adus oa motiv al propunerei sale temerea,
budget pro 1898. Raportor d-1 adv. Nio. de frumâsă, încât nu se pâte închipui Ro­ olusul din organul ofioial al „ Asooiaţiuuei ). oă noi ne-am despărţi de aoi răoiţl. Stărue
41
Garoiu. Ou unele observări şi propuneri, mân, care să nu tresalte la auflul ei. Co­ Arată mulţimea scopurilor, ce le urmăresoe pentru continuarea discuţiei, pe cere d-sa
oomisia recomandă sâ ia la cuuoscinţă so­ misia — flioe mai departe — află o feri-
Asooiaţiunea şi se provâcă la raportul se­ o şi continuă flioând, oă nioi însa-şl esistenţa
cotelile şi proieotul de budget. oită coinoidenţâ între ideia comitetului şi cretarului privitor la „produoţiunea literară şcolei Asooiaţiunei înoă nu-i asigurată. Ho-
D-1 advooat Dr. Ciuta din Bistriţa idea unirei manifestate în - adunarea dela română în Transilvania . Citâză mai multe tărît s’a spus anul trecut, oa oomitetul să
41
se provâcă ta statute pentru a dovedi, că Lugoş din anul trecut; ea află o perfec­ pasage din aoest raport, în cari se reolamă împartă premiul de 1000 fl. pentru tratate
în ceea oc privesce administrarea taxelor ţionare a ideei din anul treout în aoâstâ solicitudinea tuturor instituţiunilor năstre poporale şi totuşi nu l'a împărţit din oausa
t
dela membri la fondul de reservă comite­ ideiă a comitetului. Raportorul spune, în pentru promovarea produoţiunei literare; lipsei *;de mijiâce. Pe cât timp nu vor fi
tul n’a observat disposiţiumle statutare. urmă, oă asupra propunerei de-a se înfiinţa să constată, oă Asooiaţiunei i-au lipsit oon- asigurate cele oe avem, nu consimte a ne
44
Se nasoe de aci o discuţia mai lungă. D-1 „casa naţională toţi membrii oomisiunei au diţiumle pentru a da ajutorul reoerut în angaja la lucruri nouă. Niol colecta în fa­
cassar Swionescu dă lămuri, fiind susţinut fost de aoord, ou esoepţiunea d-lui Dr. Is. privinţa aoăsta, oă o seoetă mare domnesoe vorul „oasei naţionale" nu o aprobă, oăol
şi de d-i P. Coema. Din lămuririle date Marou. pe terenul literaturei năstre eto. Tote aceste colecta întreprinsă de Asooiaţiune numai
reese, că prin mvestiţiunile săvirşite de co­ In oe privesce înfiinţarea unui inter­ citaţiunl le folosesce vorbitorul pentru a pentru Asooiaţiune se p6te faoe şi apoi e
mitet s’a făcut o anumită conturbare iu nat da băeţl în Sibiiu, (oare oestiune a fost dovedi, oă Asooiaţiunea are multe probleme întrebare, dăoă ar fi mai bine oa Asooia­
adusă în legătură cu „oasa naţională ), co­
44
susţinerea bilanţului. Dr. Ciuta replică; Dr. de mai mare urgenţă, oa „oasa naţională . ţiunea să-şi bage banu săi într’o instituţia
11
misia prin majoritate de voturi a botărit
V. Hossu susţine pe Ciuta flioând, oă deşi Cetesoe un pasagiu din propunerea oomi­ nouă, ori mai bine să-i folosăsoă pentru a
după statute fondul de reservă se pote in­ să propună adunărei, oa să aprâbe primi­ tetului, care e redactat în sensul, oă oei asigura pe cele asistente. Faţă cu inter­
vesti îu realităţi, acesta numai în acel oas rea donaţiunei de 20,000 fl, oferită de „Al­ oe pretind să întrevină Asooiaţiunea în fa­ natul observă, oă ofertui de 20,000 fl. al
este permis, dâc& realităţile aduo venit. bina" pentru a se folosi ou timpul la ridi­ vorul soăielor, pretind dela Asooiaţiune „să „Albinei" figurăză în raportul oomitetului
N’a fost ooreot, flice vorbitorul, ca într’un carea internatului. între în luptă direotă cu puterea statului şi oa donaţiune. Der acest ofert l’a făcut
Privitor la procurarea mijlocehr ma­
singur an sâ se facă pe soootâla capitalu­ ou marea propagandă de magfiiarisare . „Albina" condiţionat (ca în timp de 10 ani
11
44
teriale pentru ridicarea „oasei naţionale
lui ne&tingibil mai multe cfieltuell, oa d. e. Dr. Bunea combate aoest pasagiu ou în­ internatul să se edifioe ) Un ofert făcut oon-
întroduoereu luminei eleotnoe la şcola ou şi a internatului, oomisia recomandă pen­ verşunare. Eaoe propunerea, oa comitetul diţionat însă nu mai e donaţiune (oontraot
internat eto., fără de-a fi obţinut mai in- tru primire propunerea oomitetului, dâr cu se între in înţelegere cu susţiitorii scolelor nos- unilateral), oi fundaţiune (contract bilateral).
taifi consensul adunărei generale. Cere, ca adausul, ea fondurile Asociaţhmei sâ nu fm tre medii §i si-i rdge, ca împreună cu despăr- Se alătură la Dr. Bunea.
pentru viitor să se observe mai ou rigore luate in considerare. Mijlocele materiale vor
rămână deci a se procura: 1) din venitul ţâmintele sâ adune obiectele de lipsă pentru Adv. Garoiu: A venit ou hotărirea,
statutele, in fine se primesoe raportul oo­ a pune basa unui museu istoric. — Cu pri­
unei loterii de bani, 2) din ooleote şi do- de-a fi în oontra „oasei naţionale"; după
misiunei împreună cu anumite propuneri vire la internat, Dr. Bunea, oontinuând,
naţiunl speciale, 8) pentru ridicarea inter­ lămuririle primite însă, că fondurile Aso-
ale ei. — Faţă ou proieotul de budget pro 4ioe, că nu pricepe, oum s’a ivit idea de-a
1898, Dr. Hossu mai observă, oă proieotul natului se va folosi fondul de 20,000 fl. înfiinţa însa-şl Asooiaţiunea aoest internat. ciaţiunei nu sunt angajate, nedumeririle ’i
44
a fost făcut pe basa statutelor celor vechi. oreat de „Albina , 4) pentru „oasa naţio­ Propune, să salutăm ou buouriă ofertul „Al­ s’au împrăştiat. I-se pare, că niol nu e
44
Cere deci să se observe statutele nouă, iu nală oontnbuirile acelor persone şi oorpo- binei , dăr înainte de a întră în discuţiă vorba de-a înfiinţa „oasa naţională" în
11
sensul cărora sunt a se adauge la fondul raţiunl, cari vor dona oel puţin 1000 fl. şi 1 — 2 — 3 ani, oi în 10 ori mai mulţi ani.
al căror nume în semn de reounosoinţâ se asupra internatului, comitetul să se pună In oonsiderare deol, oă fondurile uu-s an­
general, pe lângă taxele membrilor funda­
va eternisa în marmor în interiorul „oa­ în înţelegere ou direcţiunea „Albinei", căoî gajate, oă „oasa naţională" se va face din
tori şi pe viâţâ, 20°/ a taxelor membrilor
0 11 dăcă e vorba ca Asooiaţiunea să înfiinţeze
ordinari şi 2O°/ din venitui întreg. In sen­ sei naţionale . oontribuirile celor oe vor vrâ să dea pen­
0 acel internat, atunci rămâne înoă oestiune tru aoest scop, se alătură întru tâte la pro­
sul aoesta a vorbit şi Dr. Ciuta, fiind pri­ Terminând d-1 Dr. Dăian ou raportul
mită propunerea oomisiunei ou amenda­ său, luâ ouvântul d-i Dr. A. Bunea. Intr’o desobisă, dăcă ea va alege Sibiiul pentru punerea comisiei. Cu oât începem mai de
mentele propuse. vorbire aprope tot atât de lungă combate înfiiuţarea internatului, ori de esemplu Clu- timpuriu, ou atât ajungem mai curând la
din punot în punct propunerile oomitetului, şiul eto. scop.
Disensiunea asupra „Casei naţionale". său mai bine 4 raportul oomisiunei. pi.oe, După vorbirile d-lor Dr. Dăianu şi P. Cosma: Nimenea nu stărue să se
1S
Urmâză raportul oomisiunii însâroi- oă înşi-şl iniţiatorii ideei n’au fost orien­ Dr. Bunea, luâ ouventul d-1 Axentie Severu. înfiinţeze „oasa naţională" aoum, oi mai
nate ou studiarea proieotului „Casei naţio­ taţi asupra celor ce vrâu să facă. Intâifi a Privind spre d-na Cosma, 4^°®» ° afa- târ4iu, oând vor fi bani. E vorba numai
nale' -. Raportor: d-1 Dr. E. Dăian. Intr’o fost vorba numai despre un museu etnogra­ oere, în fruntea căreia se pune o femeia să se dea oomitetului indemnisarea de-a
1
vorbire lungă, de peste o oră, pledâză pen­ fie, care idee din partea adunărei dela Lugoş reuşesce. Iu acăstă convingere se declară înoepe să creeze un fond. Un titlu mai
tru propunerea comitetului de-a se ridioa a fost salutată ou buouriă, dâr n’a fost pentru oasa naţională, dăr ou condiţia, ca accesibil pentru arangiarea unei loterii, de
14
o „oaeă naţională şi a se înfiinţa un inter­ conoretisată. Comitetul însuşi a vorbit iu- de mijlăoele Asooiaţiunei să nu ne atin­ oum ar fi „casa naţională", nu scie. De nu
nat în Sibiiu, — propunere, oare a fost tâifi numai de „oasă naţională , apoi de gem. Să faoern casa după oe vom avă bani se va pune la cale aoâsta, nu vom avâ
44
tipărită în broşură separată, distribuindu-se „oasă naţională ou internat eto. De aoi gata pe masă. Niol Bardoşi ou găinile lui nici bani, niol „oasă naţională". Ce pri-
11
între membrii adunărei. Vorbitorul înoepe oonobide, oă oomitetul înoă niol nu este nu pote grăi o vorbă mai bună oa aoăsta vesoe internatul, vorbitorul observă, oă în
prin a spune, oă de trei ani a asistat la destul de bine în olar ou oeea ce vrâ să (Ilaritate). — Protop. Ivan: Dăcă vom conclusul „Albinei", prin oare se faoe ofer­
adunările Asooiaţiunei şi a constatat un pro­ faoă, Vorbesoe de fonduri, oarl s’ar pute pune margini marinimosităţii institutului tul de 20,000 fl. se flioe numai, oă vrâ să
41
gres îmbucurător. La adunarea din Blaşiu, investi în realităţi, dăr nu spune, oarl fon­ „Albina , ne vom lipsi şi de cjutorul oe iniţieze prin asta înfiinţarea internatului.
flioo, s’a remaroat păşirea elementelor ti­ duri ar fi aoelea. Pe cât soie însă vorbito­ l’am avut pănă aoum, Reservele puse nu sunt a se înţelege în
nere în sînul Asooiaţiunei, — elemente, rul, asemeni fonduri nici nu esistă, căoî Dr. N. Şerban: Ca să împedecăm o sens greşit; pâte să fiă d. es. reservă, că
cari pănă atunci au stat în reservă şi pe fondurile Asooiaţiunei se pot elooa numai eventuală oărtă şi să nu producem disoor- ce are să se întâmple în oaşul, oând inter­
oarl Blaşiul cu amintirile sale istorice a în astfel de realităţi, oarl să aducă venit. diâ, propune sâ se amâne deciderea acestei natul s’ar desfiinţa etc. Apoi din 20,000 fl.
soiut să le oăştige şi să le liniştâsoă, dâr Frumos a vorbit d-1 Dăian şi poetio; vrâ cestiunî până la adunarea generală a anului pănă peste 10 ani vor fi 40,000 fl. Afli
cari ou tote acestea nu se manifestă în să ne facă să fim răpiţi de frumseţa ideei. viitor. Pănă atunol Gestiunea se va disouta „masa studenţilor" costă pe „Albina" 3000
în mişcările Asooiaţiunei. La adunarea dela Dăr câte idei mari şi câte planuri şi mai prin 4i ftre şi membrii îşi vor pută forma fl. anual; dâoă însă sa va înfiinţa interna­
Lugoş s’a proclamat solidaritatea Români­ frumăse încă ar pută arăta şi alţii! Aici o ideă mai clară. — Adv. Dr. Morariu tul, se vor da şi aoeştl bani acolo. Inter­
lor din Transilvania şi Ungaria pe terenul insă nu-i vorba de idei, oi ds prexă. Cos­ (Cluşiu): răgă pe Şerban să-şi retragă pro­ natul niol o greutate nu va faoe Asooia­
cultural. AstăflI, după un an dela aduna­ tumul naţional nu se păstrâză în oase na­ punerea. Dăcă am intrat odată în meritul ţiunei.
rea dela Lugoş, un nou semn de avânt se ţionale, şi ar fi fărte dureros, dăoă ar tre­ oestiuneî, să ducem disouţia pănă la fine. — Adv. Căluţ: se miră şi nu află la loc,
dă din partea oomitetulni central prin pă­ bui să mergem la Sibiiu pentru de-a vedă Simionaş (Deva): Mai bine peste 6 ani ou că atât membrii din oomitet, oât şi oomisia
şirea cu propunerile sale. Comisia găsesce, oostumul nostru naţional. Dăcă e vorba de unanimitate, decât a4l cu majoritate, Ple- stărue ou atâta insistenţă pentru a se primi
oă pasul comitetului e ohiămat să propage museu istoric, ar fi bine, ca monumentele dăză pentru propunerea lui Şerban. — R. propunerea lor. Se vede, oă-şl tem propu­
entusiasmul in masse. Un museu istoric ar jstorioe să le adune bărbaţii institutelor Batiţa vorbesoe oontra amânărei. — P. nerea. Apariţiunile aoestea îl îndâmnă