Page 62 - 1897-08

Pagina 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 183—1897.

86 revină la propunerea Şerban şi să cbră Marii proprietari oonservativl oehî In notiţele adause la acest pa­ de revoltătore. S’a încins o dispută vehe­
amânarea disousiunei pănă în anul viitor. înoă au eonvooat pe cfltm de 5 Septemvre ragraf, se mai află şi următdrele menţă în oare fisolgăbirăul neputend să-şl
— Dr. St. Morariu: Să primim ou unani- la Praga o oonferenţă generală de alegă­ rendurî: justifice purcederea, să apăra ou aoel motiv,
xnitatepropunerea oomisiunei. tori, la oare vor fi preseDţl toţi membrii „Guvernul trebue să fiă împuternicit că liberarea nu aparţine sferei sale de
Preşedintele în urmă deolară discuţia cehi ai parlamentului oentral şi ai dietei în interesul statului, a oompleota în caşuri competenţă, oi în al gendarmeriei, br el
de ÎDoheiată. Ultim ouvânt se mai dă provinciale. Conferenţă va desohide-o oon- nu-1 pbte libera, pentru oă Weigand nu
de neoesitate absolută, legile şi a eda ordo­
d-lor: Dr. Bunea: Donaţiunile nu trebueso tele Edmund Balffy preşedintele clubului, nanţe legale d’aoelea, oare după oonstituţie s’a supus gendarmeriei, prin urmare ar fi
folosite pentru a terorisa ou ajutorul lor. care va faoe o dare de sbmă asupra situa- au liDSă de aprobarea parlamentului şi oare vătămat autoritatea ei, şi satisfacţie gen­
— Dr. N. Şerban: Are o nedumerire: pen­ ţiunei. aprobare nu se pbte obţinb în aoel timp . darmeriei numai pe oale judeoătorbsoă i-se
44
tru ce comitetul stărue atât de mult pen­ Lui „Narodni Listy i-se comunică pbte da.
u
tru a se primi propunerea sa. Insu-şi d-1 din Viena, oă contele Badeni a avut ooa- Protopopul a deolarat, că primesoe
g
Cosma a 4i » oă aiol nu se traotbză de-o siă în Isohl de-a esperia, oă monarchul are Arestarea lui Dr- G. Weigand. cu alţi fleoe preoţi răspunderea personală
faptă, ce e a se realisa aoum, ci numai peste oea mai mare înoredere faţă de el. Posiţia Meseş-Sângeorgiu, 27 August. pentru Weigand, dbr niol aşa nimic nu s’a
2—3, ori mai mulţi ani. Pentru oe dbr nu lui este şi aoum tot atât de tare, oa atunci, putut faoe, şi astfel fii escortată la Ciachi
Domnule Redaotor! Preoum s’a ra­
vrbu domnii să se amâne resolvarea aces­ când a fost în apogeul puterii. Absenţa Gârbău unde va avb să aştepte isprava oe
14
portat şi „Gazetei , cunosoutul filo-român
tei oestiunl pănă în anul viitor? — Dr. Nemţilor dela conferenţă de împăcare n’a o va faoe ministrul de interne*). Pănă Ia
din Lipsea Dr. Weigand nu de mult um­
Dăian: Dboă nu avem bani pentru „casa avut urmări. Cât de curând se va vpde, Ciachi-Gârbău a vrut şi inteliginţă să-l în-
blând prin Sălagiu şi de aiol intenţionând
14
naţională , nu avem nici pentru soole. Pen­ oă în Austria se pote guverna şi fără soţbsoă, dbr fiind-oâ nici Weigand nu a
a-şî lua oalea spre părţile Marmaţiei, în
tru soole oolectele n’au succes, pentru casă Nemţi. Ministrul-preşedinte n’a legat mari voit să fiă însoţit şi niol pe la judecătoria
însă vor suooede. S’a imputat comitetului, speranţe de oonferenţă. El a ţinut prin ea calea acbsta şi-a propus a nu întrelăsa nici din Ciachi-Gârbău nu am fi putut isprăvi
oeroetarea Gherlei şi a mănăstirei Nioula,
oă nu vine cu planuri. Aoum etă, oă vine numai la discutarea proiectelor, ce se vor nimic, oăol şi aoolo diotbză tot numai fisol­
dbr în calea aobsta ajungând prin traotul
ou planuri. Primiţi-le. înainta dietei provinoiale, ca să soia, că găbirăul, soandalisaţl de atâta neruşinare
Protopopeso al Dergei şi înţelegând, oă
Urmeză votarea: pbte ore aştepta oeva resultat positiv în a oelor dela putere, am părăsit locul pietos
Se pune la vot (prin ridioarea mâ- decursul sesiunei ei. în aoest traot înoă se află o mănăstire nu­ luându-ne rămas bun dela Weigand şi în­
nilor) mai întâiu propunerea d-lui Dr. N. Privitor la planurile viitore ale lui mită a Strimbei Fizeşului, la care vine în tot credinţând pe preotul din Ciaohi-Gârbău a
anul o mulţime de popor din tote părţile
Şerban pentru amânarea oestiunei pănă în Badeni, fbia cehă cjioe următorele: mijlooi, oa gendarmeria să nu-1 interneze
(Sălagiu, Chior eto.), a voit să cerceteze
anul viitor. Propunerea cade, întrunind „Contele Badeni are lipsă de maiori- la casarma ei, oi alt unde-va.
şi aoestă mănăstire.
forte puţine voturi. tate acreditată. Nu se pbte nega, oă el va In oasa, unde era deţinut Weigand
Urmbză acum votarea asupra „casei înclina spre drâpta; nu-1 pbte mulţumi Astfel în 27/8 a. o. st. n., când la
acbstă mănăstire se afla adunat o mulţime steteau doi gendarmî, br afară erau trei. Gen­
naţionale . S’a făcut votare nominală. Pro­ însă, că dintre 425 deputaţi vor sta ală­ darmii erau forte aprinşi asupră-ml, căci vor­
14
de popor şi inteliginţă română (preoţi şi
punerea Bunea (în contra „casei naţionale ) turi de el 220—230, fiind-că aoeştia numai beam ou Weigand fără nici o reservă des­
14
mireni), pe la 8 bre diminbţa am fost sur­
intrunesce 34 voturi; propunerea comisiei în anumite caşuri vor vota eu guvernul. pre treburile nbstre românesol şi conversa­
prinşi ou vestea, oă sosesoe şi dânsul. In-
(pentru „oasa naţională , intrunesce 45 voturi, Tocmai pentru acbsta el trebue să-şi oâş- ţia decurgea între noi româuesoe; numai
14
teliginţa spre a se arăta prevenitbre şi ou
* tige o majoritate compactă, unitară şi si­ oând şi oând vorbeam la olaltă în limba
reounosoinţă faţă de aoest bărbat, oare în
Urmbză, în fine, raportul oomisiei gură. Formarea aoestei majorităţi îl preo- germană.
însăroinate cu candidarea a doi membri, oupă aoum pe ministrul-preşedinte.... Nu interesul nbmului nostru nutresoe simpatii *
oe erau a se alege în comitet. Raportorul pbte fi vorbă despre aceea, oă oabinetul căldurose, eşi spre a-1 întâmpina în frunte Din oele ce mi le-a împărtăşit Wai-
Dr. Bunea spune, că din principiu comi­ să fiă reconstruit. Deocamdată oel puţin ou Protopopul Dergei, oare-1 şi bineventâ gand, am înţeles, oă ou portul din Sălagiu
sia e de părere, să se albgă doi membri va guverna cabinetul de acjl) guvernul însă în numele tuturor. La elogiurile, oe i-se fă­
cură roulţămi călduros prin o vorbire scurtă şi din jurul mănăstirei Strimbei nu e mul-
dinafară de Sibiiu. — Preşedintele observă, nu e strein de planul, oa ou timpul să-l
pentru atenţiunea ou oare era distins de ţămit, căol puţin află în el românesc, şi dboă
oă în privinţa acbsta statutele nu fac res- întregâscă o’un ministru ceh. Dboă aobsta
toţi, şi după aoeea amestecându-se printre e vorba să se pronunţe faţă de grupurile
trioţiune şi oă au mai fost membri în co­ se va întâmpla de fapt, atunci între gu­
credincioşii grupaţi în jurul mănăstirei, vorbi de credinoioşl, ce le-a aflat întrunite la pe-
mitet din Blaşitl, din Braşov ete. — Cosma : vern şi poporul ceh s’ar realisa o legătură
şi ou unul şi cu altul. Dbr oe se veci!?! regrinagiu, singur portul de pre sub Meseş
Aobsta se presupune în caşul, când în Si­ firesoă. Guvernul va pune în lucrare tote
Gendarmii, trimişi spre a ţinb psză la aoel îl mai pbte înoâtva mulţămi şi-l află mai
biiu nu s’ar afla membri, cari să merite a forţele lui ca să înfrâneze obstruoţiunea şi
peregrinagiu, îndată oe aflară. cât de biDe româneso.
fi aleşi în comitet. — Tilea şi Pop de Bă- se esecutc ordinaţiunile pentru limbă .
u
se înţelege Dr. Weigand cu credincioşii Despre inteliginţă susţine, că e ti­
sesol se deolară învoiţi de-a se alege mem­ Couferenţa de mâne, oonvocată de
din tbte părţile, şi ou oât interes îşi faoe midă şi n’are ouragiu. Acbstă împrejurare
bri şi dinafară de Sibiiu. La propunerea Jaworski, va fi de mare importanţă pentru afirmată de dânsul însă numai aşa mi-o
comisiei s’au ales: Coriolan Brediccanu din desfăşurarea luorurilor în Austria. notiţe despre ana şi alta oe află de însem­
nătate în privinţa portului, dialectului şi a pot esplioa, oă în momentul oând l’au îm­
Lugoş (în locul membrului răposat Hannia),
altor împrejurări la diferitele grupuri de presurat gendarmii, a observat, oă inteli-
Dr. Dem. Ciuta din Bistriţa (în locul d-lui ginţa îndată fu deprimată, dbr acbstă îm­
Dr. Frâucu), br oa membru suplent Dr. Beu § 14 al constituţiei cislaitane. credincioşi alţii veniţi din Sălagiu, alţii
din Chior, alţii de sub pola Meseşului, apoi prejurare nu e motiv, de a esplioa din ea
din Sibiiu (în looul d-lui Bogdan-Duioă). Mult a fost şi este vorba de 11 1 timiditate şi lipsă de ouragiu, oăol şi în
Urmând la ordinea 4fiM alegerea lo­ faimosul § 14 al constituţiei aus- cu câtă dragoste românbscă este vâtj * ŞÎ
cului pentru viitorea adunare generală, d-1 triace, care prevede pentru caşuri de oătră inteliginţă, care i-a dat desluşiri aoestă regiune înoă e destul de trecj'tă
consoiinţa naţională şi ouragiul faptei,
P. Cosma reamintesoe, oă avem invitări escepţionale şi urgente luarea de la tbte raporturile şi împrejurările Gestio­
dela Beiuş şi Bistriţa. Propune Beiuşul. — disposiţiunî din partea întregului mi- nate, — după ce sosi şi faimosul protopre- *
Tilea propune Bistriţa, care încă cu 8—9 nisteriu în timpul când parlamentul tor din Ciaohi-Gârbău Francisc Valea la Peregrinagiul la mănăstirea Strimbei
ani înainte a oerut, oa adunarea să se ţină nu e întrunit cu obligamentul de a aoest loc de peregrinagiu, gendarmii după pentru lumea de pe aici în tot anul e o
aoolo. — Dr. Ciuta comunică, oă este un cere mai târcfiu aprobarea parlamen­ o sourtă conferire cu el provooară pe Dr. mare sărbătore nu numai pentru-că e în­
condus al adunărei despărţământuluii de-a tului. Acest § formeză a(fî puntea Weigand s& se legitimeze cu paşaport. Deorece trunire pietosă, oi şi din punot de vedere
se invita adunarea la Bistriţa. Prin majo­ de scăpare pentru guvernul Badeni Dr. Weigand n’a dispus de ^ocumentuî ! rt mâneso, pentru-că aiol convenind toţi băr-
ritate de voturi se hotăresce în fine a se ţind în cas când obstruoţiunea Nemţilor neoesar spre legitimarea sa, — deşi «vera l ţii mai de frunte din aoest ţinut, preoum
viitorea adunare la Beiuş, ar face cu neputinţă votarea provi- la sine chiar şi dela an preot r^fijrmat de şi familiele lor, se fao schimbări de idei,
S’a mai oetit o telegramă de felioitare soriă a pactului dualist. Seim, că reputsţ'une un bile: prin oare aoesta îl şi se plănueso multe lucruri bune pre lângă
sosită din partea d-lui Dr. Weigand şi alta Maghiarii ţinend parte Nemţilor, recomanda confraţilor căi Maguiarl, oa să-l distraoţia oe o află familiele; şi multe din
din partea Românilor şi Românoelor dela combat de pe acum o asemenea primbsoă ou oăldura, şi în scopurile sale oelea plănuite se şi întrupbză. Prin deţi­
soientifioe, care le urmâresoe să-i dea spri-
băile din Buziaş. procedură, ca fiind necorespuncfe- nerea lui Weigand însă la aobstă sărbătore
Cu acestea adunarea s’a încheiat. Pre­ tbre stipulaţiunilor fundamentale ale gin — gendarmeria îl declară deţinut şi-l buna disposiţiă a tuturora fiind stricată,
şedintele anunţă închiderea ei, dorind, ca pactului. puse sub pază. ou atât am fost mai loviţi în ăst mod, ou
Vestea, oă e pus sub pază însă oa un
disouţiile de acjl să nu contribue întru ni­ oât speram, că presenţa dânsului va înălţa
Etă din cuvent în cuvent textul
mic la o divisare în viitor. (Sgomotbse fulger isbind în simţământul proverbial de veselia nbstră. Dr. Weigand îşi uitase, că
vestitului paragraf:
44
urări de „să trăesoă .) ospitalitate românesc, îndată se făou ferbere în ţâra nbstră bărbaţi străini filo-românl
§. 14. Dâcă se va arăta neoesitate ur­ în tbte părţile, şi advocatul din Hidălmaş
Se apropiau orele 9. Celor ce au luat nu-s bine văcjuţî. Weigand niol n’a presu­
gentă a lua disposiţiunî, pentru oare după Dr. Sim«onu Tâmaşiu în numele tuturora
parte la adunare nu li-a prea venit gustul pus, că i s’ar putb ivi atarl neplăceri, oăol
constituţia e de lipsă consimţământul Reichs- interpelă pe fisolgăbirău, că oum se pot
să mbrgă şi la bal, oâol erau flâmântjl, în­ pănă aoi n’a păţit nioăirl nimio, n’a soiut,
rath-ulni, şi anume într’un timp, oând aoesta onteza gendarmii lui a deţine pe un bărbat
fierbântaţi şi obosiţi peste măsură. Mare că mănăstirea numită oade pe teritoriul
nu este întrunit, aoeste disposiţiunî pot fi distins ca Weigand, care deja în trei ani
parte din ospeţî înoă în decursul aceleaşi oomitatului Solnoo-Dobâcei în fruntea oă-
luate, sub răspunderea întregului ministe- după olaltă tot în oeroetărî soienţifioe um­
nopţi (Sâmbătă nbptea) au plecat. Cei ce ruia a stat aotualul ministru-preşedinte
riu, prin ordonanţe împărătesei, bine înţe­ blând prin acbstă ţbră nu şi-a permis pănă
au putut partioipa însă la bal, n’au avut Banffy-paşa, şi oă în aoest comitat mintă
les numai în aşa măsură, întru cât nu cu­ aoum nimenea a-1 ataoa şi blama în atare
nimic de regretat, oâol balul a fost forte szolgabird oreat de Banffy e ohiar Vâlya
prind sohimbare de constituţie, întru oât mod. Să intrepuse şi Protoponul Dergei,
frumos şi bine cercetat. Românii din Me­ Ferencz din Ciaohi-Gârbău, — om ou pu­
nn impun visteriei în mod durabil saroiuî dbr tbte au fost îndeşert, oăol fisolgăbirăul
diaş au soiut face, ca în ceea oe privesoe ţină învăţătură, dbr aprig promovator al
şi nu se referă la nici o înstrăinare a averii a cj’s, oă pănă nu se va pronunţa în oausă
ospitalitatea şi buna primire, atât din par­ maghiarisărei, — om de origine român, şi
statului. Astfel de ordonanţe au şi în mod ministrul de interne, Weigand nu p6te fi li­
tea lor, cât şi a conlocuitorilor saşi, să se oare în 1863 cu program româneso a păşit
provisorio puterea legii, dâoă sunt iscălite berat.
1
reîntbroă ou toţii deplin mulţămiţl. spre a fi ales de solgăbirău, dbr bcJ Un-
de toţi miniştri şi publioate cu provocarea S’a trimis îndată o telegramă la mi­ gur încarnat, pe care nici bunul Dum-
expresă la acbsta disposiţiune a legilor fun­ nistrul de interne în care se oere libera­
ne4eu neputându-1 suferi, pentru-oă s’a lă-
Situaţia în Austria. damentale ale statului. Valorea legală a rea lui. pădat de limba moşilor şi strămoşilor săi,
unor astfel de ordinaţiunl înoetbză, dboă SosiDd la mănăstirea ou însemnată in­ l’ă bătut, căol i s’a bolnăvit un pioior, oare
Din Viena se anunţă, că Jaworshi, pre­ guvernul omite a le aşterne spre aprobare teliginţă şi administratorul Protopopeso al
trebuind să i-se amputeze, acum e schilav.
şedintele comitetului eseoutiv al dreptei în oea mai apropiată sesiune a Reichsruth- Almaşiului Vasiliu L. Pop, a interpelat pe
Vibţa şi faptele lui sunt pline de ură şi
din cameră, va convoca pe fliua de mâne ului şi anume oel mai târejin în răstimp fisolgăbirău şi pe gendarmî, oă oum de-şl
rea voinţă faţă de interesele românesol.
la o conferenţă pe toţi preşedinţii partide­ de patru săptămâni după începerea ei. permit a vătăma astfel ospitalitatea faţă
lor din dreptă şi pe membrii oomisiunei Afară de acbsta în oaşul, dbcă cele două cu un bărbat de soiinţă, oare a perours
*) După o telegramă trimisă de în­
parlamentului, oa să discute asupra situa- oamere ale Reiohsr&th-ului le-ar refusa apro­ multe colţuri ale aoestei ţări, dbr nioăirl suşi d-1 Weigand, dânsul a fost liberat in
ţiunei. barea . nu s’a dimis nimenea la o puroedere atât 28 August. — Red.
14