Page 63 - 1897-08

Nr. 188—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

privinţa activităţii flotei greoesol dinaintea Nazem-Paşa mai are încă şi un alt datoria de a luora pentru îmbunătăţirea ei
Prevesei. Grivas a fost şeful unei părţi din titlu la favârea Sultanului. El e smulgător şi să le îndemn 8-se ooupa ou tot dina­
— 19 (31) August.
acea flotă. de secrete. El aplioă prisonierilor torturi dinsul spre împlinirea acestei importante
Călătoria monardralui nostru. Majes- rafinate — mai ales de aoele, oarl nu lasă datorii** Autorul în partea I oritioă ou multă
tatea Sa împăratul Franciso Iosif a pleoat Favoriţii Sultanului. urmă pe corp — şi-i faoe să mărturisâsoă ounosoinţă de oausă oresoerea oe se dă
at^î d'u Ischl şi în 1 Septemvre sosesoe la > oe vrea el. Iată ce povestesoe un Armean fetelor în pensionate şi arată urmările ei
Bistriţa lângă. Hostein, unde monarohul va — Din misterele Constantinopolului. — Hovian, despre torturile îndurate de dînsul: strioăoiâse pentru moralitate; în partea II
looui îd castelul HoheDstein. In 2, 3 şi 4 M’au înohis într’un dulap stat de vorbesoe de destrăbălarea morală în oăs-
Revista franoesă „Eevues des revues
l!
Septemvre Majestatea Sa împăratul va publică din condeiul unui adânc cunoscă­ strîmt, încât nu puteam să şed jos, nioî nioiă, familiă şi în genere în viaţa privată
asista la manevrele corpului al 2-lea de măoar să îndoeso genunohii. Nu mi-au des­ şi publică; partea a IIT-a cuprinde un în-
tor al stărilor din Turoia, o seriă de arti-
armată. In 4 Sept., după amecjr, monarchul chis nici chiar pentru necesităţile fiziolo­ dorit apel la guvern şi la mamele de fa-
oull, oarl cnprind destăinuiri interesante cu
se va întoroe la Viena, de aoi va merge privire la planurile şi intrigele oe le ţes gice. După 36 de âre de asemenea înoar- miliă presente şi viitâre, oa să faoă, fiă-oare
direct la Sohonbrunn. Vineri în 10 Sep­ favoriţii Sultanului Abdul-Hamid pentru cerare, deliram. O sudâre rece mi-a aoo- în sfera sa, tot ce le stă în putinţă pentru
temvre monarchul va merge ou tren sepa­ realisarea intereselor lor particulare şi pen­ perit tot trupul; tîmplele îmi svîcneau- ridioarea moralităţii la înălţimea la oarş
rat la Totis. In 11 Septemvre mari mane­ tru redeşteptarea marei idei musulmane. Bătui tare în uşă, strigâud: „Deschideţi, eu se ouvine să fiă. Aoest studiu, preou şi moa-
vre între corpul 2 şi 5 de cavaleria. — Iu Estragem din aceşti artioull următârele : sunt şeful comitetului armean. Mă duseră pitolele adause şi amintite mai sus, oferă
12 Septemvre: înainte de amăcjî servioiu Sunt cjeoQ ani — 4> artioulul — înaintea lui Nazem, oăruia îi spusei o sumă atâtea momente interesante încât merită
oe
divin în biserica Piariştilor din Totis. După de oând Sultanul Abdul-Hamid luorâzâ în de nume, de date, îi povestii o mulţime să ne ooupăm mai de adinsul ou cuprin­
amecjl va sosi împăratul german Wilhelm, tăoere la redeşteptarea marei idei musul­ de fapte imaginare.... Şi apoi leşinai. M’am sul lui.
care va fi primit la gară de monarohul mane. Instigatorul şi colaboratorul lui în deşteptat într’un spital de nebuni. Ou nisoe *
nostru şi de toţi archiduoii. Din 13—15 In tipografia „A. Mureşianu** din
aoâstă operă este derviş. Abul-Huda, as­ bani daţi de prieteni putui fugi pe o oo-
Sept.: manevre. In 15 Sept. ambii domni­ trolog, prooroc şi leoar miraculos. Abul- rabiă grecesoă *. Braşov a apărut: „David Almăşanu, sohiţe
1
tori vor merge la venătore la Mohaoiu. In biografice de Ioan Popea, profesor". Asu­
Huda a cetit în stele, oă Abdul-Hamid va Iată cum se obţin în Turoia „destăi­
19 Sept. sosirea monarchului nostru la Bu­ pra aoestei broşuri, atât de bine sorise,
deveni cel mai puternic din Kalifl, şi în­ nuirile revoluţionarilor** armeni, de cari
dapesta. In 20 Sept. sosirea împăratului cepu să predioe musulmanismul în Egipt, vorbesc cjiarele ofioiâse! oare presentă şi multe momente de însem­
Wilhelm la Budapesta. La curtea din Bu­ în Persia, în Indii, în Malesia şi pănă în Hasem-Paşa, alt favorit, temnicerul nătate istorioă, atragem atenţiunea mai
dapesta se va da o soarea, Theatre pară ales a număroşilor elevi de odiniâră ai re­
insulele Oomore, fiă în persână, fiâ prin nenorooitului Sultan Murad, este mai mult
şi două dine-url. oonfraţii săi. o bestiă, deoât un om. El a inventat o gretatului David Almăşanu, ,,Nestorul pro-
esorilor români", al oăruia portret se află
Avansare. Dr. Julins Mureşianu medio Propaganda asta dădu râde. In ourând serie de oomploturl imaginare în favârea
de reg'ment ol. I dela regimentul Nr. 2 Abul-Huda putu să introducă pe lângă Sul­ lui Murad, care au costat mârtea şi confis pe pagina primă a broşurei. Un esemplar
de husari a fost avansat la gradul de me- tan pelerini tătari, prinţi arabi şi rajahî oarea averilor a 200 de funcţionari. oostă 30 or. şi «e pâte prooura dela ad­
dic-şef la divisiunea a 18-a de infanteriă. indieni, veniţi să îngenuncheze înaintea Alţi favoriţi sunt Hasau-Paşa, minis­ ministraţia di arului nostru.
papei musulmanilor şi să-i aducă daruri trul marinei, Riza-Paşa, ministrul de răs-
Prigonire pentru botez. Sub titlul preţiâse. Tot acest derviş a recrutat sectarii boiQ; apoi marele Eunuc, oare esercită
acesta „Tribuna** sorie, oă preotul Pavel însărcinaţi şă predioe măoelurile în tâte asupra Sultanului o influenţă enormă prin
Şandru, din Teregova (Bănat) e tras în districtele Armeniei. intermediul femeilor din harem. Luptă în contra undelor mării. Van
cercetare pentru oă a dat la doi nou năs­ Abul-Huda exeroită actualmente o pu­ K>ymeuten în numărul mai reoent din
cuţi numele românesc! de Florian şi Luca. tere aprope ipnotioă asupra Sultanului. El „Revue Enoyolonâdique** desorie lupta gi-
Citat la solgăbirăul looal, d-1 Şandru a de­ dispune de tâte funcţiile imperiului şi po­ ULTIME SOIRI gantioă a Holandesilor oontra undelor mării,
clarat, că după legea bisericâscă şi după sedă o avere oolosală. Mai ales de când oa să reoouDe teritoriul, oare aoum for-
Berlin, 30 August. „NeuesteNack-
us, densul şi nu alţii are drept a da nume pre^ioerile lui de victorie şi de gloriă s’au mâză lacul Zuvder. Hollandesii adecă voeso
richten“ comunică din Londra soi­
noilor născuţi. Der luorul nu s’a isprăvit realisat, puterea lui şi încrederea Sultanu­ pe încetul se osce din nou aoel ţinut. Deja
cu atâta. A fost citat şi la fisolgăbirău, lui într’însul au ajuns culmea. rea, că după convingerea cercurilor din văcul al XVMea pănă aoum au ooupat
care i-a spus, oă matrioulantul Pojovies a Iată aoum persânele prin mijlocirea normative din Londra, cu ocasia în­ un teritoriu de 38.000 heotare. Acest, teri­
tâlnirilor de împeraţî în Peterhoff
fâout arătare, oă dă la botez nume ca Horia, cărora dualitatea Abdul-Hamid — Abul-
între Rusia şi Austro-Ungaria s’a toriu formâză aprâpc jumătate din întreg
Crişan, Pompiliu, Tiberiu eto. Apoi l’a luat Huda îşi pune în luorare planurile. Cu alte lacul. Locuitorii aoum din nou au declarat
făcut o învoială privitor la cestiu-
la răspundere, că de oe a dat nume de ouvinte iată seria favoriţilor Sultanului
nea otomană, la care s’a alăturat şi răsboiu Oceanului. E vorba de un teritoriu
Pomulus la fiul lui Franciso Novao din Te­ — căol posedă adevărata putere politică
Germania. Se crede, ca sigur, că de vre-o 200,000 hectare, cari voeso aoum
regova? Asemenea, de oe a dat numele de şi administrativă în Turoia, âr nu guver­
s’a hotărît şi împărţirea Turciei în să-l reocupe. Lucrările pentru a usoa aoel
Traian unui băiat din Luncaviţa în (Jiua de nul ofioial. teritoriu vor dura timp de 33 de ani şt
Sf. Ilie? Preotul i-a răspuns energic, că Mai întâiQ, Izzet-bey, primul favorit, înţelesul, ca Austro-Ungaria se ca­ preţul pământului ce-1 vor fi uscat se pre-
botezul fiind o taină el are dreptul în nu­ oare trăesce la Yldiz-Kiosk în permanenţă. pete Macedonia. Germania s’a în­
voit şi la acesta, er Francia a fost ţuesese la 667 nrliâne franci.
mele Mântuitorului de a boteza şi a da El este prinoipalul autor al intrigilor di-
câştigată pentru acest plan cu ocasia piarul cel mai vechiu din lume. Dună
nume în botez. Dăoă n’a puroes corect, plomatioe şi el ia interogatoriul număro-
visitei lui Faure. oum sorie „Monde Artiste**, fliarnl oel mai
atunoî au să judeoe forurile mai înalte bi­ şilor prisonierl politici, cari defilâză Sil­
41
sericesc!; ca funcţionar al biscricei nu se su­ nic la palat. El ocupă în palat o cameră Paris, 30 August. „Le Journal veohin din lume este „Kin Pau“, oare apare
pune în afaceri bisericesd interogatorului unei mică, din care nu pâte eşi fără ordinul aduce din sorginte sigură soirea, că îu Peking şi «are în ourând îşi va serba
•autorităţi politice lumescî. — Caşul acesta Sultanului. . Ţarul Nicolae se va duce în tâmna milleniul aparifiunei sale. La îneeput aoest
>n’are lipsă de oomentar. El ilustreză în Apoi este Lutfi-Aga, consilier intim acâsta în Francia, unde va petrece diar apăreaa odată pe lună, âr oa fliar
deajuns sistemul păgân oe domnesce în al lui Abdul-Hamid în tâte afacerile mili­ timp mai îndelungat. săptămânal apăru mai mult de patru
Ungaria faţă de servitorii altarului şi spi­ tare şi navale. vâourî şi anume dela anul 1361—1800, oând
Q
ritul de revoltătore intoleranţă a şoviniş- Djelaledin-Paşa îşi datoresce favârea Paris, 30 August, piarul „So- apoi întrâ îu şirul fliar lor ootidiane. De
tilor sluşbaşl de prin cercuri şi oomitate. furtului de hârtii secrete dela Midhat-Paşa, leil“ c|ice, că ministrul-preşedinte present fliarul „Kin Pau“ apare de trei
Melinâ încă în presâra ţinerei toas- ori ne cji şi anume edita de dimiuâta este
oare din aoâstă oausă a fost exilat şi apoi
Gendarmi desarmaţi. In oomuna Viz- telor pe corabia francesă a fost în- pe hârtie galbină, la prânfl albă şi sera pe
asasinat din ordinul Sultanului.
ma, veoinaşâ ou Lipa, s’a întâmplat cailele cunosciinţat telegrafic, că s'a înche­ hârtie suriă. Apariţia diarului în colori se
treoute o înoăerare între poporul oare fă­ Munir-bey a debutat prin a fi sDion iat un tractat de alianţă ofensiv şi faoe din oausa, oa vândătorii să nu pâtă
cea peregrinagiu şi între gendarmeriă. Doi politic şi şi-a câştigat favârea Sultanului defensiv, care nu lasă nici o îndo­ înşela pe oumpărătorî, dându-le ediţia de
gendsrmî au fost desarmaţi şi soărmănaţl prin dibăoia şi şiretenia sa. ială şi nu este prin nimic măr­ sâra în loo de oea de dimineţa, sân ceea
binişor din partea poporului iritat pen­ Alt favorit, Nazem-Paşa, şeful poli­ ginit. dela prânej, şi întors
tru purtarea brutală a lor. In urma a- ţiei turoesol, este eşit din păturile cele Viena, 30 August. Ţfiarele ofi- Mama lui Augiolitto. Din Madrid se
câsta a fost consignat la faţa looului un mai adânol ale poporului. Nazem-Paşa este cibse austro-ungare au primit avisul, anunţă, că asasinul min’strului-preşedinte
despărţământ de gendarml, care a arestat aoela, oare a organisat în anul trecut la se accentueze necesitatea, ca cabi­ spaniol, când se afla în odaia condamna­
1
pe 20 de „turburători *. S’a pornit cer­ Constantinopole oele trei d'l© de măoelurî, netul rusesc se dea desluşiri Austro- ţilor la mârte n’a primit consolările nimă­
cetare. în cari au căcjut 12.000 cadavre, a oăror Ungariei şi Germaniei, cu cari Rusia nui, nici ou preotul nu stătu de vorbă. O
jefuire a produs Sultanului 200.000 lire se află acjî în bune relaţiunî, despre consolare totuşi a avut Augiolitto, epistola
Serbările dela Sinaia. „Timpul** spune,
turoesol. Nazem a asigurat ministerului caracterul alianţei ruso-francese, şi mamei sale, oare sosi la el ou oâte-va âra
că sărbătorea hramului mănăstirei Sinaia,
poliţiei venituri, cari sunt cele mai abun­ acesta mai ales în urma bucuriei înainte de eseoutare. Epistola are urmă­
s’a făcut în asistenţa unei mulţimi enor­
dente şi mai regulate ale imperiului. Flă­ estravagante ce-o manifestă foile torul ouprins: Fiiul meu! Oe să efio» oe-tl
me venită din BuourecI, Ploesol, Bra­
cărui om arestat oând întră în înohisâre, francese, susţiind că alianţa este şi mai pot spune înoă? Dâoă 'mai poftesci
şov. Servioiul divin a fost oficiat de Prea
i-se ia mai ÎntâiQ punga, ceasornioul, ine­ ofensivă.
Cuvioşia sa părintele Nifon, stariţul mănăs­ oeva dela mine, spune-mi, oăol prin vorba :
lele. Apoi, cât timp rămâne în arest, tre- poftesce! mai uşurec}! durerile mamei tale.
tirei, încunjurat de numeros cler. La ârele
bue să plătesoă ou banii oe-i trimit rudele,
9 s’au dus la mănăstire şi principesele Ma- L i t e r a t u l * ă . Eu de asemenea doreso, să-mt mai sorii
preţuri enorme pentru mâncare, pentru un
ria şi Beatrice, cari au asistat la serviciul înoă o epistolă şi să-mi spui oe a-şl putâ
pahar ou apă, pentru a merge la comodi­ Disoi’dinea morală în viaţa privată şi faoe pentru tine? Lilino, Lilino al meu,
bisericesc pănă la fiue. Dintre miniştri erau
tate, pentru a primi sân trimite o sori- cea publică, ou adausul următârelor capitole: sorie-ml! Mamă-ta va păstra în inimă şi va
presenţl d nii D. Sturdza şi Al. Djuvara.
sâre, pentru a vedea pe mama sa sâu pe Căsătoria între rude şi divorţul actual ; Limba orede, că eşti înoă tot lângă ea în Foggia,
După finea liturghiei s’a dat o masă ţără-
soţia sa. In sfârşit trebue să plătâsoă în românăscă în biserică; Un proverb — de Teo­
nesoă pe dealul mănăstirei, la oare erau unde în fiâ-oare (ji te întrâbă, oe dorinţe
mai multe rânduri, oa răsoumpărare 20 —600 dor I. Focşăneanul, Buour«soI Lito-Tipo- ai? Dumne4eu ou tine Lilino şi-mi sorie,
înşiraţi aprope 400 de ţărani şi ţărance.
lire; şi oând e stors ou desăvârşire de grafia „Populară** Pasagiul român Nr. 12 oă mai poftesc! oeva din patria ta? Tâte
Masa a fost visitată şi de Alteţele lor
bani, atunci e înloouit ou alt Armean 1897. Preţul 1 leu 50 bani. — Cartea aoâsta rudeniile îţi trimit ultimul sărut. D-4eu ou
principesele Maria şi Beatrioe.
sâu Greo. (8° mio 194 pag.) este oum spune însuşi tine, Lilino, mai scrieml oâte-va şire,
Fost ministru pălmuit. In Atena s’a De trei ani înoâce mii de familii de autorul în prefaţă, o înoeroare de studiu cele de pe urma. A ta mamă.
întâmplat alaltăerl o soenă soandalâsă la meşteşugari şi de negustori armeni sunt al moravurilor private şi publioe ale fra­
eşirea din camera deputaţilor. Deputatul condamnate a fi despoiate de cătră o ar­ ţilor noştri din România. „Scopul meu —
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Grivas a pălmuit pe Levidis, fostul minis­ mată de poliţişti şi spioni, de avutul lor (jioe d-sa — 68te să chem asupra stării nâstre
tru al marinei, pentru nisoe divulgări în agonisit prin munoa mai multor generaţii. morale luarea aminte a persâaelor, oarl au Redactor responsaîlil: Gregoriu Maior.