Page 65 - 1897-08
P. 65
SMictraţş. iiîiiiuîîîitir»?î, !; 5a?eta’‘ iese în flâ-care ii,
şi fijomiiî ADonamente penrm Austro-Dngaria:
Tij'ii.ţof fote «ar* Kx>. 30' Pe un an 12 fl., pe şose luni
:
Soirlsosrf a^&evs.»»'** &c *«. 6 fl., pe trei luni 3 fl,
şjtaesa. -SîiMi'a«aelpw o». S* N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
/«teimos. Pentru România si străinătate:
INSERATE so prim esc la Pe un an 40 franol, pe ?6oe
riîiti'Rţluno îzi Braşov şi Ia, ar* luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
'•nsfaîrele Birouri do uiwolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
in Yiens: if. fiuw, JUinrick
Sthalek, Rudolf Kottt, ă. Owtliki So prenumără la tâto oficiele
Sfachfolger; .Etncn Oppelik, J. poştale din Intru şi din aiară
Vatmc'o^r, in Budapesta: J. T. şi la doL ooieotori.
Soldbergern, ZcksMn Stmat; in iMameini ţsntrn Brasor
Bncuresoi: itjtnct Hawu, Suo- administrat,iunea, piaţa mare,
uu.raaje do Koumiuiie; In Ham- tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
burf v : Karoiyt <& Liabtnann. I.: po un an 10 fl., pe şise
Proţul Insarţlunllor: o soriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
«wniond po 0 colină li ot. ai Cu dusul în casă: Pe un an
W)cr. timbru pentru o pa.bii- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
ot'.t'®. Publicări mai dese aut ti. 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tsaxifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Benlamo pe pufpna a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
tonă 10 or. aiu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 184. Braşov, Joi 21 August (2 Septemvre) 1897.
Impresiuni lipsă, prin controlarea esamenelor brilor a spera măcar, că-şî va es- Caosul din Austria. Din Briinn se
de cătră delegaţi anume trimişi şi alte tinde îngrijirea sa şi asupra şcdle telegrafâză, oă cjiarul „Hlas“ comunioă im
dela adunarea din Mediaş.
numerâse mijloce de acest fel? Mai lor după ce vor fi date condiţiunile portanta soire, că monarohul a împuterni
I. mult: prin acest conclus lucrul se necesare pentru acesta. Din contră, cit pe oontele Badeni, să arangeze rapor
Era de preve4ut, că adunarea presentă astfel, ca şi cum mijlocele a stat morţiş pe lângă idea fixă, că turile sale faţă ou majoritatea, aşa oum
generală dela Mediaş a „Asociaţiu- Asociaţiunei ar fi cu totul desecate, nu se pdte şi nu se pdte da nici un pretinde situaţiunea. Foia oficială, cjio©
nei transilvane pentru literatura ro încât cei ce locuesc înafară de cen ajutor pentru şcdle, căci lipsesc mij- „Hlas", va publica oât de ourend numirea
mână şi cultura poporului român" tru nici nu mai pot spera la vre-un ldcele. Lipsesc cu desăvîrşire mijld- lui Herold de ministru ceh. Guvernul şi ma
are se fiă una din cele mai agitate. ajutor din partea ei. cele când e vorba de-a ajutora în- joritatea au hotârît sd esecute ordinaţiunile
Proiectul „casei naţionale" în mo Şi totuşi Asociaţiunea proiec- tr’un chip sâu altul scdlele poporale, de limbă cu cea mai mare stricteţă şi sâ se
dul cum a fost presentat de comi teză înfiinţarea unei „case naţio dâr nu lipsesc când e vorba de-a în dea o astfel de ordinaţiune şi pentru Si-
tetul central, pus faţă în faţă cu nale" cu 100.000 fl.! Se cjice sută fiinţa o „casă naţională" cu o sută lesia.
0
răspunsul laconic şi caracteristic, pe de mii, der câte alte mii nu vor de mii florenî!
care acelaşi comitet l’a dat la im mai trebui pentru completarea, pro- Se Tiţelege, că atitudinea acâsta
portanta propunere a canonicului vederea ei cu cele de lipsă şi pen n’a putut să producă, decât reac- Protipendiştii dela „Telegraful
Gavrilă Pop de-a se ajutora diu mij- tru susţinerea ei? ţiune, mai ales fiindcă nici în alte Român“.
locele Asociaţiunei şi şcolele ndstre Era lucru firesc, că în faţa aces direcţiuni nu li-s’a pus membrilor
poporale ce se află în împrejurări mai tui mare contrast, predisposiţia mem în vedere, că comitetul ar ave de N’ai oe-i face. Boerul tot boer, mai
strîmtorate: nu era nicidecum de brilor nu putea fi favorabilă „casei gând să iniţieze ceva pentru a veni ales când puterea e în mâna lui. Şi proti
natură a face o impresiune linişti- naţionale". Acesta, se vede, a sim- nemijlocit în ajutorul causei cultu pendiştii dela „Telegraful Român din Si
14
tore asupra membrilor. ţit’o comitetul central chiar dela în rale a masselor poporaţiunei ndstre. biiu ne spun, oă „tote se pot când ai pu
Pe când în răspunsul dat la ceput, căci încă în prima (ţi du Tot cu asemenea îndîrjire a stă terea în mână“. (A se vede „Tel. Eom.“,
a
propunerea canonicului Pop — pu nărei se lăţise printre membrii ves ruit comitetul şi pentru primirea dela II (26) August pag. 2 oolona 2).
blicat ca conclus în numărul din tea, că comitetul consimte a se face proiectului „casei naţionale". Câţiva Aşa va fi cjis şi ministrul Perozel, şi
urmă al organului oficial al Asocia o radicală schimbare în proiectul dintre membri s’au văcjut chiar si etă, oă i-s’a împlinit. „Asooiaţiunea" din
ţiunei — se fiicea scurt şi cuprin- său, în sensul adecă, ca fondurile liţi a-şî esprima mirarea şi nedume „transilvană" oe a fost, a devenit „generală",
cjător, că „prin susţinerea şcdlei ci Asociaţiunei să nu fiă întru nimic rirea lor, că comitetul stărue cu pentru ca mâne poimâne, de va merge după
vile de fete, ale căreia binefaceri angajate în cestiunea „casei naţio
se răspândesc asupra întregului po nale". atâtf insistenţă pentru proiectul său, dorinţa puternicilor dela ministeriul de in
ca şi cum ar fi voit să-l impună ne
terne ungureso, s’ajungă, dâoă nu tootnai
por român, Asociaţiunea a adus tot Prin asta lucrului s’a dat o altă condiţionat membrilor. Ce-i mai mult, jidano-maghiară, cel puţin oasmopolită.
sacrificiul posibil pentru învăţămân faţă şi nedumeririle membrilor au chiar în broşura tipărită, în care se Veţi cli însă cu drept cuvânt, că
ce
tul poporal" şi că prin urmare „pro început a se mai împrăştia. Mult au cuprindea propunerea pentru ridica anevoie va merge după pofta ministrului
punerea d-lui Gavrilă Pop nu se contribuit la împrăştiarea nedume
rea „casei naţionale" şi care a fost unguresc, căci mai suntem şi noi aici şi
pote considera", pe atunci comitetul ririlor şi enunciaţiunile făcute ulte distribuită între membri, comitetul suntem departe de a fi pierdut simţul de
găsesce isvore suficiente pentru de rior din partea comitetului, după a comis netactul — neiertat din par solidaritate şi de jertfire pentru interesele
a înfiinţa o „casă naţională" cu 100 cari acesta nu intenţionâză, decât tea unui comitet — de-a face impu ndstre de cultură naţională:
mii de florenî, angajând în acest întemeiarea succesivă a unui fond, tări acelor (pare ale ndstre, cari şi-au Aşa e! Dâr nu se putea, oa cine-va,
scop la locul prim chiar fondurile din care cu timpul să se pdtă în „permis" a se pronunţa în con
care „se simte la putere" în oe privesoe
Asociaţiunei! fiinţa proiectata „casă naţională", tra proiectului său privitor la „casa Asociaţiunea şi trebile ei, sâ luoreze mai
Abstragend dela împrejurarea, fără a se face prin acesta greutăţi
că comitetul central n’a ţinut semă Asociaţiunei. Cetirea textului întreg naţională", în timp ce, celor cari păoătos şi mai în detrimentul amintitei so
stărue pentru ajutorarea şcdlelor, lidarităţi, deoât o faoe protipendistul dela
de dorinţa esprimată de repeţite-orl al conclusului luat de comitet faţă li-se impută, că vrâu să împingă „Telegraful Român" în articulul sân veni
în adunările generale din anii din cu propunerea canonicului Gavrilă Asociaţiunea „în luptă directă cu nos întitulat „Casa naţională" şi soris —
urmă, ca să dea mai mare aten Pop încă a fost de natură linişti-
puterea statului". Las’, că aceste îm- dnpă cum ne spune — „în prejma adunării
ţiune despărţămintelor Asociaţiunei tdre, căci cu totul alta este impre-
putărî se fac pe basa unor aserţiuni din Mediaş",
şi prin acestea culturei nemijlocite siunea, ce ţi-o face cetirea tex ale comitetului cu desăvîrşire false,
a poporului nostru ţăran, ba nici tului întreg, şi alta impresiunea, A voi să resfrângl nisce argumente
dâr cu ce drept vine comitetul să fârte temeinice, desfăşurate fără de nici o
măcar conclusele aduse în privinţa ce-ţî rămâne după cetirea conclu facă în calitatea sa oficiosă impu
acesta nu le-a esecutat; abstragend sului laconic publicat în „Transil patimă şi în mod obiectiv, ou nisce glume
tări cuiva, pentru-că s’a pronunţat triviale şi murdare soâse din lexiconul gro-
dela faptul, că în urma acâsta lu vania". Cest din urmă te face chiar
în contra unei simple propuneri fă bianităţilor oelor mai detestabile ale jargo
crul se presentă astfel, ca şi cum involuntar să erecţi, că comitetul a cute de el ?
raportul membrilor din despărţă- trecut peste marea cestiune a aju- nului oonfesionalist şi cu suspiţionarea bu
mmte faţă cu centrul ar fi redus torărei şcdlelor poporale cu o uşu Şi pe când la Mediaş comitetul nelor intenţiunî ale altora, este însă mai
aşa cjicend la rolul unor simpli con rinţă de neiertat. procedâză astfel, pe atunci la Sibiiu mult decât obrăznicie, este vădită răutate.
tribuitori, faţă cu cari comitetul Decă de-odată cu aceste mo „Telegraful Român", drept salutare Să recitâscă numai domnii dela „Te
central nu are altă îngrijire, decât mente uşurătâre comitetul s’ar fi a adunărei, vine şi varsă foc şi seîntei legraful Român" articulul lor amintit, soris
ca să-şl achite regulat taxele, fără grăbit a da membrilor asigurarea asupra celor ce nu se însufleţesc ou scop de-a îufluinţa asupra adunării ge
a mai ţină în schimb semă şi de dorită, că în viitor va îngriji de a împreună cu ei pentru „casa naţio nerale, şi ne vor da, credem, chiar şi ei
dorinţele şi trebuinţele lor locale: desvolta o activitate mai estensivă, nală", suspiţionându-i şi atribuin- dreptate.
abstragend, 4i°> dela tâte acestea, care să străbată direct în păturile du-le intenţiunî perverse. Acest artioul are pretenţia de-a voi
ajungea şi numai contrastul dintre de jos ale poporului din t6te ţinu In faţa unor asemeni încercări să răsfrângă tote argumentele aduse în
cele două momente de mai sus pen turile; decă s’ar fi grăbit a enunţa, de terorisare să nu se mire nimeni, contra „Casei naţionale", oum a fost pro
tru ca să producă o nedumerire din că va da deosebită atenţiune des decă discusiunile adunărei dela Me iectată de Comitet, şi se presentă ca o po-
partea membrilor, cari au urmărit părţămintelor, şi după ce acestea diaş au fost aprdpe tot aşa de agi lemiâ purtată ou (Jiarul „Unirea" diu Blaşiu.
cu atenţiune procederea acâsta a vor fi deplin activate şi organisate tate ca la adunarea de astă pri El conţine însă afară de aoâsta şi oâte-va
comitetului central. va căuta prin ele să dea şi şcdlelor măvară. pasage privitâre la atitudinea organului
Cine s’ar şi pută împăca cu măcar în anumite caşuri mai grave nostru în cestiunea „Casei naţionale", cari
idea, că prin susţinerea şcblei civile ajutorul posibil chiar din fondurile sub masca de-a da o atenţiune mai mare
Consistorul metropolitan greco-
de fete, Asociaţiunea s’ar fi achitat Asociaţiunei: atunci cred, că în ceea oriental este convocat pe cj' de a 4b 1 vorbelor „bătrânei Gazete", decât „sbiere-
ua
de orî-ce datorinţă faţă cu învăţă ce privesce activitatea viitdreaAso- Septemvre, in Sibiiu în sesiune ordinară. tului desperat al celor dela Unirea", ne
mântul poporal, căci doră causa în ciaţiunii membrii ar fi rămas deplin presentă oa pe un (fiar laş şi prăpădit-,
La şedinţele Oonsistorului iau parte Me-
văţământului nu se promoveză es- liniştiţi şi întreg mersul discusuni- oare are nevoie de a-şl sohimba opininnile,
tropolitul Miron Romanul, Prea Sânţiile lor
clusiv numai prin înfiinţarea şi sus lor ar fi luat un curs mai liniştit şi pentru a-şl câştiga graţia unora şi altora,
episcopii loan Meţianu dela Arad şi Nioo-
ţinerea de şcble — lucru, care de mai normal. — în caşul de faţă a Blăşenilor. „Gazeta"
lae Popea dela Caransebeş, oarl se află de
altmintrelea, fiă în măsură cât de Der comitetul a stat pe alt te câte-va 4de în Sibiiu la şedinţele repre- — se fiioe aoolo — „înâtă şi ea sărmana
mică, der totuşi nu pote fi taxat ren. In ce privesce cestiunea ajuto- sentanţpi fundaţiunei „Gozsdu"; apoi cei cum pâte, şi când nu-i apă limpede, o dă
4
tocmai ca imposibil din partea Aso rărei scolelor poporale, în tot cur şi prin mooirlă... Seoondâză şi ea celor
lalţi membri.
ciaţiunei — ci şi prin încuragiarea sul discusiunilor nu s’a au<ţit din dela „Unirea", îndrugă şi ea frase gole şi
învăţătorilor buni cu premii, prin partea acestuia o singură enuncia- bine-sunătore la urechile cetitorilor săi, vo
ajutorarea şcolarilor cu cărţile de ţiune, prin care să li-se dea mem ind să îmbete lumea cu apă rece", o
ă
