Page 66 - 1897-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 184—1897.

avem alte trebuinţe mai arcjătore" (decât erau fârte învrăjbiţi şi înduşmăniţl eu ru­ ţiă contra acelora, oavl susţin, oă singur chiar şi în ce privesce metodul pro-
„Casa naţională"). sismul şi cu stăpânirea din Petersburg. numai Rusia ar avă folos din alianţă. punerei de învăţământul mediu şi
Asta-i oritioa, oe a fâcut’o, îptr’un Dela suirea pe tron a lui Nioolae II, * superior. Decă n'are — precum se
moment atât de însemnat în faţa adunării regimul din Polonia a devenit mai blând vede din unele dispuneri ale sale —
Este interesant să ounâscem posiţia
dela Mediaş, „Telegraful Român" artiouli- şi mai oouoiliaut, oum nu fusese demult. trebue se se îngrijâscă să aibă, căci
oe o ia opinia publică englesâ fată de alianţa
lor noştri sorişi ou t6tă liniştea şi obieoti- Tînărul Ţar a reohemat din Varşovia pe acesta este de-o supremă necesitate
ruso-francesă. Soim, oă foile germane au
vitatea pentru a marea opiniunea nbstră generalul Gurko, oare era antipatic Polo­ pentru şcbla civilă esistentă şi pen­
început să lătâsoă părerea, oă alianţa din­
faţă ou proieotata „Casă naţională". Aşa nilor şi astădl guvernatorul Poloniei este tru cea elementară şi preparandia,
tre Francia şi Rusia ar fi îndreptată direot
înţeleg, oei-oe vor sâ trâoă de omeni ou prinoipele Ymeritinsky, un bărbat con­ ce ar fi a se înfiinţa.
contra Angliei. Anglia însă rămâne ou to­
vederi largi şi să presideze soiinţele şi ciliant. Interesul crescerei şi instruirei
tul rece la aceste soiri, ba începe a ur­
artele în mijlooul Românilor, să tracteze încă o împrejurare a contribuit mult în şeblă, ba şi vederile mai moderne
mări cu simpatiă alianţa.
într’o cestiune atât de momentuisă! la schimbarea disposiţiei Polonilor, cari pretind mai încolo, ca în comitet,
„Daily Graphic“ scrie; „întâlnirea
In faţa unei astfel de bârfell păti­ astăzi primesc în modul cel mai cordial afară de director, să aibă loc şi un
autocratului Europei orientale ou primul
maşe am pute să răspundem simplu, oitând pe Ţarul şi-i întind mâna de împăoare. Ni­ ales al corpului didactic. Comitetul
cetăţân al Republioei franoese este un eve­
proverbul german predileot al „Telegra­ oolae II-lea li-a dat voie să ridioe un mo­ constă mare parte din diletanţi pe
niment de însemnătate istorică".
fului", oare ou alte cuvinte vrâ să c}ioă: nument celui mai mare poet al naţiunei terenul instrucţiunei, este dâră în
„Daily Mail efioe: „Decă a fost deo­
u
„cum este omul aşa îi e şi gândul". Dăr polone, lui Adam Niohievicl. Acâsta a fă­ interesul său şi al scopului ce-1 ur-
sebire de etichetă la curtea rusâsoă ou
neobicînuiţl de a cita proverbe germane, cut să se producă un mare reviriment în măresce şcolă, ca se fiă cât de bine
ocasia primirei împăratului Wilhelm II şi
ne vom mărgini la un proverb româneso, opiniunea Polonilor, cari de-aoi încolo speră, informat; numai atunci însă va fi
a preşedintelui Republicei, acâsta se pâte
care (}ioe: „Dăoă-i dai nas lui Ivan, el că Ţarul Nioolae II va face posibilă o îm­ astfel informat, când nu va fi infor­
esplica aşa, oă împăratul german a fost
8’aşâc}ă pe divan". păciuire, oare să stabilesoă ou încetul ra­ mat unilateral.
6spele Ţarului, pe când Felix Faure a fost
De trei-4eoî şi mai bine de ani de porturi amioabile între naţiunea polonă şi primit ca dspe de poporul rus. Tote poporele Omul este tenace în convinge­
când esistă Asociaţiunea, an tot fost me- oea rusă. Rusiei au interes adevărat în alianţa franco- rile sale. De aceea se şi numesc
nageaţl cei din oomitetul oentral al ei. Se Din oausa acâsta este de o mare im­ rusă şi visita lui Faure este, din punot de aceste „convingeri". Sunt şi de aceia,
cfioea la tote lipsurile şi soăderile, ce se portanţă visita, ce o faoe Ţarul Varşoviei vedere ruseso, un eveniment naţional". cari jertfesc avere şi onoruri pentru
iveau în măsură destul de mare, că trebue şi primirea oăldurâsă ce ’i se va faoe Dintre tote fiarele englese numai convingerile lor. Tot aşa este şi
să se ţină sâmă de neajunsurile nâstra şi acolo. „Morning Post se teme, oă alianţa franco- omul înclinat spre absolutism. Şi încă
u
că oei din comitet trebue cruţaţi şi pen­ rusă p6te să fiă îndreptată în oontra nu bmenii cei mai răi. Un director
tru aceea, că nu se găseso alţii mai buni Alianţa ruso-francesă. Angliei. In ooaseoenţă foia englesă cere va milita dâră — firesce — pentru
în localitate, care să ia asupră-le sarcina sporirea flotei englesesol. vederile şi convingerile sale, pe când
Din Paris se sorie, că proolamarsa tot corpul învăţătoresc seu maiori-
conducerii Asociaţiunei.
din partea Ţarului a alianţei ruso-francese, tatea pbte să fiă de alte păreri. In
De aici însă, se pare, că unii Sibiieni
au deşteptat în unele cercuri şoviniste fran- interesul institutului este dâră, ca
au ajuns în adevăr a-se oonsidera ca pro- Scola Asociaţiunei.
oese pofta de revanş. Oerourile acestea. în 'comitetul înainte dea decide în causă,
tipendiştl (boerî de clasa întâiu) ai naţiunei
estra-ordinara lor însufleţire, presentă efec­ Dăm loo acestui artioul, C9 l’p.m pri­ să cunbscă ambele păreri. Acâsta nu
pe terenul cultural, şi aşa astăcfi sub in-
tul toBstelor de pe corabia francesă aşa, mit dinafară şi care atinge unele cestinni va costa bani şi va folosi mult.
fluinţa marei isbânde, oe ored că au rapor-
că întrâgă Europa s’a sguduit la vestea importante, oe merită a fi disoutate în in­ Esamenele semestrale sunt lu­
tat’o prin modificarea Statutelor ou oon-
despre ouprinsul lor. „ Patrie* cjioe>, că Ans- teresul desvoltărei şoâlei de fete a Asocia- cruri de mult puse ad a c t a de pe­
oursul „Ilustritâţii Sale D-lui losif Gali",
tro-Ungaria se neliniştesce, Italia e mâniosâ, ţiunei : dagogia modernă. Au fost şi ele
nici că mai vor să dea dreptul altor muri­
Germania este amărîtă şi Anglia îngrijată. Dintre tote creaţiunile de pănă cândva, dâr acjî nu mai sunt. Pen-
tori de rend, să aibă şi aoeştia vre-o opi-
Parisul a ridioat arcuri de triumf, acum ale „Asociaţiunei", cea mai tru-ce să le susţinem numai noi ?
niune ce ar fi cât de puţin contrară păre­
stradele au fost pavoasate, nenumărate aptă a-i înainta scopurile şi care a Esamenele în scblele poporale n’au
rilor celor din oomitetul central.
stindarde tricolore fâlfăe mai ales pe stra­ folosit mai mult limbei şi culturei alt scop, decât a orienta pe părinţi
Acâsta reiese cel puţin din expecto-
dele pe unde a trecut ieri Faure intrând române, dueendu-le, resădindu-le şi şi pe publicul cel mare, că ce şi cum
rările „Telegrafului Român", oare de mult
în Paris. Pe cjuia de ieri, tote oficiile pu- lăţindu-le aceste chiar şi prin ţinu­ se învaţă în şeblă. Pentru acâsta
se gerăză ca organ semiofioios al Assooia-
blioe din capitală şi provinoiă au fost în turi, unde deja începe a amorţi şi este destul un esamen.
ţiunei şi din opintirile ce le face organul
vaoanţă. simţul român— a fost şi este fără în- Superiorii şcblei şi autorităţile
ofioial „Transilvania" de a dovedi chiar cu
1
Jules Hamen, consilier de ambasadă, doiâlă scola civilă de fetiţe cu in­ publice au să se orienteze mai de-
risioul de a produoe afirmări false, oă totă taiat şi mai temeinic asupra activi-
oare a avut parte însămnată la opera ali­ ternat. Causa este, că cresce fe­
pressa naţională ar fi subscris a priori
anţei, descrie într’o broşură de oeasiă is­ meia română şi o provede cu cul­ tăţei şcblei şi a corpului învăţăto­
proiectul „casei naţionale" aşa oum s’a ză­
toricul alianţei, oare are părţi fârtei inte­ tura naţională chiar în anii desvol- resc. Acâsta nu se pbte în esamene
mislit în sinul comitetului.
resante. tării, când sufletul şi spiritul este publice. Pentru acest scop le stă lor
Dâcă „Telegraful Român" crede aşa mai simţitor şi mai accesibil pentru şcbla tot-dâuna deschisă. A se vi­
Realisarea alianţei ruso-francese —
de mult în infabilitatea celor din oomitetul tot ce e nobil şi frumos, âr ceea sita şcbla din partea membrilor co­
efioe Hamen — au dorit’o încă Gambetta
central, acâsta îi privesce pe el. De aioî ce îmbrăţişâză omul în acestă etate mitetului în timpul prelegerilor şi a
şi Gracy. Pertractările s’au înoeput la 1891,
însă, credem noi, nu şl pbte trage nici un cu căldură, nu lasă în viâţa lui în­ asista la propunerile diferitelor pu­
înainte de ce flota franoesă a mers la
drept de-a lovi în faţă ou cea mai con­ trâgă. teri invăţătorescî în mijlocul timpu­
Cronstadt. in timpul acela Ţarul Alexan­
damnabilă frivolitate bunul nostru simţ na­ De acest mărgăritar al „Aso­ lui de sîrguinţă, ar folosi mult cres­
dru a chiămat la sine pe br. Mohrenheim,
ţional într’un moment când se traoteză de ciaţiunei" trebue dâr se ne intere­ cerei şi instrucţiunei în şeblă, âr nu
mare ambasador la Petersburg când s’a
o cestiune, oare trebue să întrunescă t6te săm cu toţii şi se conlucrăm la des- esamenele semestrale, car! numai
înfiinţat o acţiune oomună politică.
puterile şi toţi factorii naţiunei nâstre. voltarea şi perfecţionarea lui din întrerup cursul regulat al studiării
Prin aoâsta Franoia şi Rusia au eşit
Veninul ce l’a exhalat artioulul „Te­ răsputeri şi pănă atunci, pănă când şi scot pe elevi şi învăţători vre-o
din isolarea de pănă atunci. Dooumentul
legrafului Român" n’a rămas fără efeote se va întregi — sperăm — din jos săptămână două din liniştea sufle-
referitor la acâsta l’au iscălit Ribeaut şi
strioăoiâse nici asupra adunării din Mediaş, cu-o şcolă elementară de fetiţe, bine tâscă, atât de trebuincibsă la în­
Mohrenheim. Puţin după aoâsta Hamen a
după oum am aflat mai apoi. Şi âtă pro­ suplinită pănă acum de şcbla Reu- văţat.
primit îndrumarea sâ încheie o convenţiă mi­
logul cel mai nimerit pentru o „oasă na­ niunei femeilor, din sus prin o pre- Din programă se vede, că ele­
litară, pentru oare scop a călătorit în Da­
ţională" în „creerii ostiol ai Carpaţilor Un­ parandiă de învăţătbre. vele din internat se pregătesc la
nia unde se afla Ţarul. Aici a ajuns în 1
gariei": disousiunea împinsă pe terenul cer­ Credem a împlini numai o da- lecţiunî sub îndreptarea guvernan­
Septemvre 1891; la Ţarul însă n’a putut
telor confesionale. toriă, când ne ocupăm, deşi de astă- telor, âr tot din programă se pbte
ajunge, fiind-oă n’a voit să-l conturbe. Ha­
Decă acâsta o urmăresoe „Telegraful dată numai de administraţiunea aces­ ceti, că nu este decât o guvernantă
men şi-a luat refugiul la prinţul Oberlen-
Român", zadarnice vor fi tote opintirile tei şcole, lăsând pe mai târejiu cres- în institut. Pregătirea sub conduce­
sky, care l’a primit. A doua (fi Oberlensky
celor ou dorul de a înfiinţa case şi musee cerea şi instrucţiunea din ea. rea învăţătbrelor este neapărat de
i-a dat următorul răspuns al Ţarului:
naţionale, căci vom. ave în loo de solida­ Şcbla se administrâză, precum lipsă într’un internat, dâr bonele nu
„D-l Hamen pote să spună d-lui Frey- se scie, prin comitetul „Asociaţiu­ sunt apte spre acest scop, o guver­
ritate în luptă pentru cultură, desbinare şi
oinet (ministru de răsboiii de atunci), că nei", la ale cărui vederi şi propuneri nantă nu este de ajuns. A întrebu­
destrămare şi pe aoest teren.
Ţarul a luat în seridsâ cumpănire acidă do­ dispune „Asociaţiunea" cele de lipsă inţa însă puterile învăţătoresc! ordi­
Noi însă credem, oă comitetul cen­
rinţă şi îndată oe se va fi reîutors la Pe­ pentru şeblă. Ei, der acest comitet nare interne, — mai ales cele ce
tral al Asociaţiunei n’are în vedere crea­
tersburg, se va ocupa şi în merit cu ea". are se-şî dea vederile şi să-şî facă propun studii teoretice — cari au
rea unei astfel de stări de lucruri. De aceea
Traotările s’au început în Iunie 1892. propunerile relativ la, tbte trebile câte 24 bre pe săptămână, au să se
ne mirăm cu atât mai mult, că tolerâză în
La rugămintea lui Freyoinet, Hamen a „Asociaţiunei", cari sunt multe şi pregătâscă conscienţios pentru pre­
tăoere, ca o fâie ca „Telegraful Român"
soris o epistolă Ţarului, oă guvernul fran- de multe feluri, prin urmare trebue legerile viitbre, dâcă vor să producă
să vorbâscă mereu în numele Comitetului
oes ar dori să trimită în Rusia un ofiţer se fiă compus din bărbaţi pe cât se efectul dorit şi au să revaejă cu mi-
şi în loo de a o pune la ordine prin orga­
de rang înalt, oare să tracteze ou minis­ pbte specialişti în tbte aceste trebî; nuţiositate o mulţime de teme de
nul ofioial de care dispune, îl mai lasă şi
trul de răsboiii rusesc şi ou şeful statului apoi mai trebue se se ia în consi- casă şi de şeblă — aceste din urmă
pe aoesta să turbure apele prin notiţe false
major. Ţarul s’a învoit la aoâsta, şi trată­ deraţiune şi alte multe împrejurări supraveghiate cu stricteţă sunt de
şi nesărate.
rile asupra convenţiei militare au reuşit. la compunerea lui, d. e. uşurinţa de tot ponderbse şi trebue să se facă
Soandalul-Panama au deprimat înoât- a conveni etc. din tbte studiile teoretice în număr
Ţarul Nicolae II şi Polonii. va pe Ruşi; guvernului franoes însă i-a Nu seim, dbcă are în sînul seu cât se pbte de mare şi mai au se
sucoes să faoă a dispare efeotul neplăcut, afară de directorul şcblei însuşi se şi recreeze; a întrebuinţa, c|i cem >
Ţarul Nicolae II ou Ţarina se află şi după-ce şi flota rusesoă a visitat Tou- vre-un bărbat cu esperienţe moderne aceste puteri este nu numai în de­
atjl în Varşovia, oapitala Poloniei rusesol. lon, unde i-s’a făcut o primire strălucită, şi împunătbre pedagogice pe terenul trimentul sănătăţii respectivelor în-
Seim ce mari pregătiri s’au făcut pentru tratările ou Rusia s’au reînceput la 1893. învăţământului poporal, căci nu e văţătbre, dâr şi în dauna instruc­
primirea strălucită a suveranilor ruşi. Ni­ Sub guvernul lui Casimir-Perier oontrac- de perdut din vedere, că şcbla ci­ ţiunei din şeblă. Acestora le este
colae II s’a dus în Varşovia cu gândul şi tul referitor la convenţia militară s’a sub­ vilă se ţine de şcolele poporale, âr destul a întocmi îndreptarea pregă­
cu hotărîrea de a inaugura o eră de îm­ scris. Dibăoia lui Hanotaux are meritul învăţământul poporal se deosebesce tirilor şi a o controla.
păciuire a Polonilor, cari încă pe timpul de-a fi mers Faure la Petersburg. atât în ce privesce scopul, cât şi Nu este sistemisată leafa pute­
domnirei tatălui său Alexandru al III-lea La sfîrşitul broşurei Hamen ia posi- mijlocele lui, ba în unele privinţe rilor învăţătoresc! iemenine şi vii-