Page 67 - 1897-08

Nr. 184—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

torul lor la acestă şc6lă este nesi­ niţa ungurâscă şi Ta petrecut câţl-va paşi 26 milione, va să (fioă aprApe numai jumă­ După Nordau originalitatea este sem­
gur. Comitetul adecâ nu publică îatre urale de „bun drum . Dr. Weigand tate. Din oifrele aceste reiese eleouent mi- nul unei profusiunl de putere vitală, oare
44
concurse, decât pentru înveţătore a rămas plăout surprins de acâstă atenţiune seria oe ameninţă poporaţiunea. Prin fap­ caută să se manifesteze prin combinaţii
interne cu salar de 400—500 fl. şi a poporului. La despărţire deusul ni-a mul- tul, oă vămile pe cereale se vor scări in organioe nouă, lăsând oărarea bătută a ere-
provedere întregă şi nu prevede ca­ ţămit pentru viul interes, ne i-l’am arătat, diferite ţări, mai ales în Franoia, exporta­ dităţei. Ei bine, femea este totdâuna mai
şul, că aceste înveţătdre nefiind no- esprimându-se că tob-dânna îşi va aduoe torii şi speculanţii vor lua şi oeea-oe a săraoăîn patere de viaţă decât bărbatul; ea
44
viţe de călugăriţe se pot mărita. In ou drag aminte da noi. — Din Ciaohi- mai rămas îu „prisos , astfel -oă popora­ este oontinuatArea speciei, oonservatArea ti­
caşul din urmă comitetul le face Gârbău d-1 Gustav Weigand şi-a oontinuat ţiunea va resimţi amar mai târefiu lipsa pului, pe oâad bărbatul este elementul de va-
plată după chibzuela sa, care nici drumul spre Pantioeu (Pânozâloeh)- Dânei. Micii proprietari vor vinde şi ei riabilitate, prin urmare elementul de progres.
pe departe nu e egală cu a puteri­ Exarcat român în Turcia. „Le Temps aşa numitul „prisos de voie de nevoie, Aoâsta este adevărat pentru tAtă se­
44
u
lor didactice bărbătesc!, ne luânc oăol dările grele trebue plătite, drAia ne- ria animală.
publică depeşa următAre: „Buouresoi, 27
în considerare nici că înveţătorele August. După cum se anunţă din Constan- sfîrşită de funcţionari trebue susţinuţi, in­ Dâeă poeţii şi literaţii au descris fe­
au mai amplă cualificaţiune, decât tinopol, Sultanul va da în oursul lunei vii- teresele după poliţele cambiale ârăşl plă meia oa extrem de variabilă, asta e din
învăţătorii, nici că între învăţător! tAre o iradea îu favArea oreării unui Exar­ tite, apoi câte nu trebue la o casă în prejma pricină, oă ei n’au făout o desoriere soiin-
şi înveţătore, precum nu se face cat român în Turcia, şi va reoomoensa ast­ iernii ? ţifioă obiectivă, ci au poetisat tipul femeii
deosebire între lucrul, ce aşteptăm sub imboldul pornirilor lor sexuale.
fel pe Kuţo-Vlahii din Maoedonia pentru Darul Domnului. In Mura-Szerdahely,
dela ei, aşa nu este iertat şi nu se atitudinea lor leală pe timpul răsboiului comit. Zala trăesoe un faur ou numele Diu teza aoâsta fundamentală, oă fe­
face nicăirî deosebire nici între re- greoo-turo. Regele Carol, dâoă trebue să Vineze, care deja avu 8 copii. Omul mun­ meia, fiind mai săraoă în vitalitate, este
bonificarea acestui lucru; nici — în credem unele svonurl, va faoe o visită Sul­ mai tipioă, mai mediooră de cât bărbatul,
fine, — că legea de instrucţiune, §. citor, ou tAte, că e sărac, dâr oinstit îşi Nordau trage o sumă de conseoinţe inte­
tanului, înainte de sfîrşitul anului, ou pri­ grijesoe şi hrănesoe pe cei 8 mititei. In
142 din 1868, de când s’au regulat
mul ministru d. Sturdza, oare e mare par- (filele aoeste însă, cocostârcul ârăşî îi în­ resante, esplioâud oâte-va observaţii de o
şi îmbunătăţit mult t6te plăţile în­ nebăguită justeţă.
văţătorilor de tot soiul şi a altor tisan al unei alianţe turoo-române ou con­ mulţi numărul membrilor familiei încă ou
simţământul Germaniei *. unul. Fiă voia Domnului, efise sărmanu Gând visitezl o ţară străină, constaţi
4
'amploiaţi, amăsurat cerinţelor tim­ imediat o asămânare vagă, uu fel da aer
44
pului în care trăim, încă dispune în Cercetare la graniţă. „Liberalul spune, faur, unde sunt 8 şi al nouă-lea are loo. de familiă, la tAte femeile aoelei ţări. La
oraşe mai marî, — de car! cred, că că la 21 August v. se va faoe o importantă Ce să veefi însă MAşa spuse faurului, oă bărbaţi acâstă asămânare este mai puţin
se ţine şi Sibiiul — cel puţin 800 oeroetare la faţa looului, în judeţul Bacău, nu e uuul, ci doi. Nu-i nimio, efise tatăl, aparentă. In genere se vorbesoe de tipul
mai bine ou soţ, decât fără soţ- După oâte-
fi. plată fundamentală pentru învă­ asupra dreptului de proprietate a munţilor german, spaniol, franoes, eto., mai adesea
ţătorii şi înveţătorele şcolelor civile. Solintar şi Mueraşn din acel judeţ. Conflic­ va minute MAşa spuse, că nu-s numai doi, când e vorba de femei de oât de bărbaţi.
Comitetul în acestă privinţă — aşa tul este năsout între d. Ghioa-Comănesoî, ci trei. Când sărmanul faur aucji aoeste se
puse pe gânduri, privi spre cerul înalt şi In ceea ce privesoe sufletul femeei,
se vede — stă încă tot pe basa cri­ oare se orede proprietarul acelor munţi şi
pare oă i-se vedea din oohî, oă voesoe să ea se aoomedâză mai lesne ou tAte situa­
tică, adecă de pe acel timp, când nu mai multe oomune din oomitatul Ciuc-Sa-
intrebe: DAmne, Are vor avâ un sfîrşit ? ţiile sociale. Uu grijitor de oai ridicat prin
era vorba de învăţătore ordinare, ci reda din Transilvania. Guvernul român a
Dâr nu, căci în scurt timp îi anuuţâ şi pe favArea unei Ţarewne la rangul de duce de
numai de lucru de mână, şi nu se delegat ou oercetarea pe d. Nicu Albu, 44
al patrulea nou născut. — Aoâsta e cam Curlanda, va „mirosi tAtă viaţa a grajd ;
păte deslipi de credinţa sa în infe­ prefectul judeţului Neamţu şi De autorităţile
prea mult, oftâ tatăl, şi se gândi, oă Are pe oând fata unui tambur-major, ajunsă
rioritatea femeii. Ce va fi însă, când administrative looale. Din partea Ungariei
oum va susţinâ el toomai o duzină. După metresa unui rege şi contesă, nu se dis­
nu va căpăta învăţătore cualificate? e delegat fişpanul acelui oomitat.
aoeste se duse şi el în odaiă şi Sntr’adevăr tinge în curând de o damă, înscrisă din
Cugetă, că va pută susţine un in­ Viceşpan osândit. Din TimişAra se
stitut de învăţământ pentru fete fără anunţă, că comitetul disoiplinar al oomita- afla trei copile şi un copil toţi sănă­ lâgăn în almanahul de Gotha. Pricina e în
de învăţătore? Că va căpăta învă- tului Timiş, a judeoat pe viceşpanul Deschan toşi, de asemenea şi mama lor. Când bie­ faptul, oă femeia n’are nimio personal; di­
ţătdre cu studiu de 15 an! pe lângă Aohill la pierderea oficiului şi tot-odată l’a tul faur ststea supărat, sofia lui (fise: nu ferenţa dintre o spălătorâsă şi o duoesă
un asemenea prospect în viitor ? tras la răspundere pentru daunele, ce le-a fi supărat, mai sunt ei Amenî ou inimă pe e fArte mică în raport ou oaraoterele co­
Că vor fi bune pentru şcâla „Aso- lume şi vor îngriji de sărmanii mititei. Şi mune; esenţialul la amândouă este repro­
făout liniei ferate TimişAra-Lippa prin pro­ ducerea impersonală a fisionomiei.
w
ciaţiunei şi acele invăţătbre, cari cedura lui neooreotă. aşa a şi fost. Iu fiă-care (fi vin bărbaţi şi 8
vor remâne dela alte institute? Că va femei, oarl dau ajutor sărmanului faur. Femeia este o personalitate, a (fi
alege în locul celor; ce se vor mă­ Linia ferată Sibiiu-SSlista si Mierouroa- După oe Vinoze văcţu, că într’adevăr Amenii Mioheleb; erore, răspunde Nordau, femeia
rita, tot altele nouă, căcî vestmin­ Vintnl de ios. s’e deschis ou d'ua de 31 ou inimă îl ajutoră, vesel (fise : Totuşi Scrip­ este o specie şi nu o personalitate.
tele nouă sunt d6ră mai bune, de­ August n. Mersul trenurilor ne nona liniă tura e adevărată: Cine nArtă grijea câm­ Odată într’unvâo nasoe o femee oare
cât cele vechi? este următorul: 1. Sibiiu-Silişte: Diu Sibiiu purilor şi pasărilor şi îmbraoă orinii oâm- să aibă adevărată ambiţiuue. Nu trebue să
plâoă un tren diminâţa la 7 ore 50 m.. din pului, nu uită niol de copilaşii mei. se oofunde însă aoest sentiment înalt ou
Nu cred, să se afle om cu 6re-
Tnrnişor la 8 6re 2 m.. din Cristian 8 6re vanitatea vulgară a femeilor, cari vor să
care precepere în trebile învăţămân­ Nouă cancelaria de advocat. D-1 Dr.
41 m., diu Orlat 8 6re 57 m., Ceoova 9 Ioan Popovicl din Făget ne rAgă să anun­ domineze, să străluoâsoă, să fiă înounjurata
tului, care să nu vadă, că este lu­
bre 9 m., din Săoel 9 Are 21 m.; sospsoe ţăm, oă şi-a desohis oanoelariă da advooat adulate de bărbaţi şi invidiate de rivalele
cru de urgenţă supremă pentru vii­ lor. Ambiţia adevărată este ou totul alt­
torul şcdlei „Asociaţiunei“ a orga- în Sălişte înainte de prând la 9 ore 34 m. în Făget. ceva : e pornirea violentă de a-şl îuoarna
nisa şi sistemisa plata invăţătorelor — Tot din Sibiiu mai plâoă un tren sure Doue viile frumâse, bine situate în
Sălişte la 4 ore 50 m. după amâdî. din propriul său eu într’o creaţiă, îut’o faptă
ci după principiile profesate ac}! de strada prinoinală din Elopatak (Vâlcele)
Turnisor plâoă la 4 6re 22 tn.. Cristian 5 nemuritAre. Femea însă nu se gândesoe niol
tâtă lumea pedagogică şi a delătura sunt de veucjare cu preţ moderat. Amănunte
6re 1 m„ Orlat 5 Ara 17 m.. Caoova 5 Are odată la generaţiile viitAre, de Are-oe îl
cu desăvârşire starea anormală deacjî. la administraţia foiei nAstre.
29 m., Săoel 5 Are 41 m.; Sosesoo în Să- sunt indiferenţi toţi câţi nu pot să-i spună,
G,
liste la 5 ore 54 tn. după amâdî. — Diu în genunohl: „te iubesc, dAmnă!“ Coohe-
Sălişte de asemenea plecă două trenuri unul P e t r e c e r i . tăria femeei se adresâză tot-d’a-una oelor
la 5 Are 30 m. diminâţa şi soşesoe în Si­ Petrecerea tinerimei academice din Bra­ de faţă, niol-odată posterităţei.
biiu la 6 Are 58 m. diminâţa; al doilea şov. Tinerimea academică din Braşov, are Femeia este tot-d’a-una inimioă a pro­
— 20 August v. tren plecă din Sălişte la 12 Are 30m.(fiua onArea a învita publicul român la O oou- gresului; ea ţine la treout şi la tradiţie, si
si sosesoe în Sibiiu la 1 Ară 58 tn. d. a. venire sooială, care va avâ loo Sâmbătă consideră orl-oe inovaţie oa o ofensă per­
Convalescenţa principelui Ferdinand.
Vinţul de jos-Mercurea: Din Merourea plâoă în 23 August st. v, în sala cea mare din sonală. Reproduoend tot oe a vătfiit fă-
Asupra mersului convalescenţei A. S.R. prin­
un tren la 10 Are 35 m. înainte de prânfl „Sohutzenhaus . Inoeputul la 8 6re sâra. oendu-se, ea transformă religia în super­
44
cipelui Ferdinand moştenitorul român află
şi soaeace în Vintul de jos la 12 Are 7 m. Intrarea vor plăti-o numai Domnii ou câte stiţie, instituţiile raţionale îu forme găle,
,Ti copul următârele: De 6 (file A. S. Re­
44
dina; al doilea plâoă din Merourea la 7 Are 1 fl. Suprasolvirile se vor chita pe cale acţiuni pline de înţeles în oeremonii ab-
gală s’a întrămat într’atât, în cât pAte, spri
sâra şi sosesoe în Vinţal de jos la 8 Are (fiaristioă. Eventualul venit se va adauge surde, regula de raporturi sociale în eti­
jinindu-se de un baston, să facă preumblări
32 m. sâra. Din Yinţul de jos de asemenea la fondul studenfilor sărmani. Pe altă cale nu chetă stupidă. Femeia e un automat inte­
pe terasa palatului Foişor (Sinaia), ba ohiar
plâoă două trenuri, unul la 7 Are 55 m. se vor mai face invitări. Toalete simple. lectual, incapabil de sforţări originale....
să oobore şi să urce treptele palatului. Al­
diminâţa sosesoe la Merourea la 9 Are 35 Părerile aoeste ale lui Nordau despre
teţa Sa Regală primesoe de oâte-va r^ile şi Tinerimea academică.
no. înainte de prânej, Ar oelalalt plâoă la sexul frumos nu vor înoânta de sigur pe
audienţe, oonversând ou vioiciune cu dife­ * femei. Dâr o mângăere pot avâ: aoeea, că
3 Are d. a. şi sosesce în Merourea la 4 Are Reuniunea femeilor române gr. or. din
ritele pcrsAne asupra trecutului şi asupra Nordau atacă în scrierile sale şi pe bărbaţi
40 m. d. a. Huneddru va arangia o petreoere cu joc la
planurilor sale pentru viitor. Cum pofta de ca şi pe femei. Piotorii, poeţii, artiştî-oom-
mâncare este esoelentă, putem anunţa cu Recolta cerealelor în Ungaria. Anul 24 August (5 Septemvre) a. o. îu grădina paniştl şi alţi omeni de litere şi sciinţe
buouriă de pe acum, că A. S. principele Fer- aoesta recolta grâului în Ungaria se eva- d-lui Adolf Strauss, (în cas de timp nefavo­ sunt critioaţl de el fârte fără oruţare. Max
Nordau rămâne deci soriitorul opiniilor ha­
dinBnd va pută peste o săptămână să faoă uezăla26'17 miliAne măjl metrice (în 1896 rabil în sală). Inoeputul la 4 ore p. m. zardate — ca să efioem aşa pe placul fe­
mici preumblări prin împrejurimile palatu­ 40-70 miliAne), adeoă mai puţin ou 14 53 Venitul e destinat îu favorul fondului „Reu­ meilor. ..
44
lui. După cât am putut afli, AA. LL. RR. milione mm. oa în anul treout. Săcară 9*59 niunii femeilor române gr. or. din loo . Pre­
principele Ferdinaud şi principesa Maria miliAne mm. faţă de 14-28 miliAne din anul ţul de intrare: de nersAnă 50 or., de fa­ ULTIME SOIRI.
vor pleca prin Septemvre la insula Wigt, trecut. Orz 9-56 milione, în 1896 au fost milia 1 fl 20 or. Suprasolvirile se primesc Paris, 31 August. — Atât la
Ar la iarnă vor merge în Egipt. In legă­ 13 56 miliAne mm. Ovăs 930 miliAne faţă ou mulţâmitâ şi să vor cuita publice. Dunkirchen, cât mai ales aici,
tură ou acestea mai putem spuue, că Alteţa de 11-75 milione mm. din 1896. In d«DO- preşedintele Faure a lost primit cu
Sa regală n’a aflat nici pănâ acfi nimic site ou finea lui 31 Iulie erau : grâu 1,533,569 V a r i e t a t e. o însufleţire ne mai pomenită. D. Faure a
despre mortea d-rului Kremnitz. mm.; săoară 158 581 mm.; orz 163,153 Max Nordiin despre femei. Faimosul
M
mm.; ovăs 308.306mm. ouournz 3,548,783 mm. autor al „Minciunilor convenţionale , scrii­ cjis, că alianţa ruso-francesâ este cel mai
Liberarea d. Dr. Weigand. Din Ciachi- şi făină 1,058,977 mm. Astfel dâr cu finea torul ovreu Max Nordau se ocupă în cartea mare eveniment la încheiarea secuiului.
Anarchişti au dat şi ei semn de
14
Gârbău ni-se scrie ou data de 30 Aug. v.: unei lui Iulie se aflau grâu si fă'uă în sa „Psycho-physiologie du genie et du talent
vidţă, fâcend se esplodeze o bombă
După un arest de 24 Are dd Gustav Wei­ Ungaria 28 — 29 miliAne mm. şi 9 76 miliAne de sexul frumos. Pentru a ajunge la de-
încărcată cu cuie. Din norocire n’a
gand a fost liberat, la ordinul ministrului mm săcară. Poporaţia ţării are lipsă de finiţiunea geniului, el faoe oâte-va digre-
:^ost nimeni rănit; mai mulţi au fost
de interne, în 28 August la 5 ore. Pănă 22-5 milliAne mm-, şi rămâne pentru esport siuDl fArte interesante asupra banalităţii şi
arestaţi
în 29 August a petrecut la casa preotului oa prisos numai 65 miliAne mm. Anul a originalităţii, şi în una din aceste digre­
Iovian Andreiu, de unde a plecat duninâţa. trecut s’a esportat 16-5 miliAne mm. In siuni vrâ să dovedâscă, oă din cele două
PrODrietar: 3>r. Aurel Mitreşiauu.
La pleoare număros popor a venit să-l în­ ' 896 Ungaria şi ţările anexe au produs 40 sexurl bărbatul este mai adesea orig'nal,
tâmpine şi să*l salute, că a scăpat din tem­ milione mm. de grâu, anul aoesta numai personal, âr femeia mai mult tipică, banală* Redactor responsabil: Gregoiiu Maior.