Page 69 - 1897-08
P. 69
StiicM yiiaistratiîiM, •.,&azeta" iese în flâ-care di.
?i tîdmMi lîHmameute pentru Anstro-Ungaria:
£mOV SBSM 2fc 80, Fe un an 12 fi., pe şese luni
t
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Sesiaozi flafcttacBSs cis an
|pi?il>l&60.—iJ^aTSOSîipiHS sw ss N-rii de Dumlneoi 2 (I. pe an.
f*ţxha.»%. Pentru fiomânia si străinătate:
ÎNSERATE se psimsao ia Aiim!- Fe un an +0 franol, pe şdse
RistrHţlune Jn Braşov şi ia tu- luni 20 fr.. pe trei iuni 10 fr.
aaătirole Slrosrl do unanolurt: N-rii de Duminecă 8 franci.
in Vienu: X. Duktt, Hsnmck
Behalek, Rudolf Mosti, A. Oţwtlikt Se prenumără la t6te oficieie
Naohfolger; Anton Ofipeltk, J. poştale din întru şi din atară
Danneocr, în BndRpeata: A. V. şi la dd. colectori.
Ccidbcryer'j, Ickitcin Bfmat; In iHaiemi neutru BrasoT
Bucuresoi: Aqcnct Umax, 8no- administraţiunea, piaţa mare,
coxaale de Boumunie; în Hom- târgul Inului Nr. 30 etaeiu
borfc: Karoiyt <£ Litbmann. Li pe an an 10 fi., po şSse
Preţul Inaorţiunllor: o *eriă luni 6 fi., pe trei luni 2 fi. 60 cr.
jjRTmoad po 0 ooiAnă 6 er, ţi Cu duaul în casă: Fe un an
UOiîr. timbisn pentrn o publi 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Fu.blic3.ri mai dese ilnpfc 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
dorită şi învoială. său 16 bani. Atât abonamen
Eeoiame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aoriă 10 01. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 185. Braşov, Vineri 22 August (3 Septemvre) 1897.
44
Fatala esperimentare în Austria. mentul şi disposiţia momentană a ţionale , de alta Blăşienii cu pro ăr în caşul acesta trebuia neapărat
ministrului conducător. punerea canonicului Gavrilă Pop. A să urmeze şi o revisiune a conclu
Face impresiune f6rte curiâsă, Mai departe se opresce la con mai trebuit să vină tocmai atunci sului luat de comitet în cestiunea
când aucjî pe un „Pester Lloyd tele Badeni, îi face unele compli „Telegraful Român cu atacurile şi ajutorărei scolelor poporale.
44
44
vorbind de „bolnavul corp, care se mente de sîlă, ca să-i pătă spune veleităţile sale confesionale pentru Pe calea acesta adunarea gene
numesce Austria — ca şi când stă apoi, că deşi se crede păte infali- ca acăstă grupare s’o împingă mai rală dela Mediaş ar fi putut ajunge
44
rile dela noi ar fi sănătăse şi n'ar bil, a făcut o fatală greşelă, când mult său mai puţin pe terenul con la un resultat neasemănat mai îm
boli acest corp de dincăce de Laita a dat ordonanţele de limbă. Spune, fesional. bucurător. In loc de-a se aduce două
de aceeaşi bălă, şi încă în fond mai că chiar de i-ar succede contelui In faţa acestei încordate şi în- concluse forţate, amândouă prin ma
acută şi mai primejdiăsă. Badeni să înfrângă obstrucţia par grijitore situaţiunî, care se marcase joritate neînsemnată de voturi, s’ar
Dâr se lăsăm la o parte ase lamentară Germanilor şi să forţeze atât de simţitor mai ales la înce fi putut pune în ambele direcţiuni
mănarea şi se constatăm numai, că alegerile pentru delegaţi şi proviso- putul şedinţei a doua, de Sâmbătă temelia unei activităţi însoţite de
44
cei dela „Pester Lloyd sunt fărte riul pactului etc. — totuşi faptul, diminăţa, comitetul central ar fi co bunăvoinţa, dăcă nu chiar de en-
îngrijatî, ca nu cum-va contele Ba- că radicalismul naţional a ajuns la mis un fapt vrednic de el şi de re- tusiasmul tuturor membrilor, ca se
c
deni se se împace definitiv cu ma putere între Germani, n’ar pute fi cunoscinţa adunărei întregi, decă s’ar nu (Ţ tuturor Românilor.
joritatea din Reichsrath şi se vcescă delăturat nicidecum prin acesta, ci fi grăbit a anunţa, de-o parte că e Der s’a trecut şi peste asta.
a guverna cu ea în contra Germa ar câştiga o importanţă şi mai mare. gata a amâna, eventual chiar a-şî Destul, că acum avem două con
44
nilor. „E clar“, fiice „P. L.“, „că In fine îşi arată îngrijirea, că retrage proiectul „casei naţionale , cluse, amândouă de mare gravitate
acesta cestiune trebue se ne intere ministrul-preşedinte austriac s’ar pută er de altă parte, că conclusul pri şi amândouă greu de esecutat. Cu
seze şi pe noi cei de aici şi deci se prea mult angaja cu actuala majo vitor la ajutorarea scălelor poporale tăte acestea, comitetul va trebui să
urmărim cele mai nouă esperimente ritate autonomistă a parlamentului. îl va supune unei revisuirî. le esecute pe amândouă, căci numai
austriaco cu îngrijire . Eri a fost conferenţa şefilor ma Prin acesta comitetul ar fi is- aşa va pute mulţămi şi pe unii şi
41
44
Făia ungurâscă condamnă ne jorităţii a „dreptei din cameră, şi butit momentan să introducă armo pe alţii, cimentând legăturile armo
44
condiţionat sistemul de guvernare „Pester Lloyd se teme cumplit, ca nu nia în sinul adunărei, desarmând to niei şi solidarităţii între membri.
în Austria, care de 15 ani incăce cumva ministrul-preşedinte austriac tal pe toţi aceia, cari fiă dintrio Mai puţină greutate va întâm
umblă mereu se împace popărele şi să se arunce cu totul în braţele aces considerare, fiă din alta, s’au pre- pina comitetul în ceea ce privesce
„nu produce, decât amărăciune, ură, tei majorităţi şi să-i împingă pe Ger sentat păte preocupaţi la acesta conclusul pentru întemeiarea fondu
44
chaos şi decadenţă, ce cresce din mani astfel la o luptă de desperare. adunare." lui „casei naţionale , căci cel puţin
fii în fii“. Nu e îngrijirea pentru Germani, Rău a făcut comitetul, că n’a esecutarea acestui conclus nu este
ci temerea de urmările, ce le va procedat astfel. Ţinta principală a legată de timp. Se va face cum,
Ce fariseism! Ca şi când în Un
ave de sigur şi asupra Ungariei o lui este şi trebue să tiă păzirea cu când şi cât se va putâ şi prin asta
garia, unde de 80 de anî n’a mai astfel de coaliţiune şi lupta despe
fost vorba de împăcarea popărelor, sfinţeniă a solidarităţii între membri, comitetul va fi salvat. Mult mai grea
rată ce ar provoca-o ea din partea ca singura garanţiă a prosperităţii şi mai delicată îi va fi însă resol-
n’ar fi crescut încă în măsură şi Germanilor.
mai mare amărăciunea, ura şi de şi chiar a esistenţei unei societăţi. varea problemei a doua, privităre
Urmările, urmările! Acâsta este Ajungea şi numai presupunerea, că la ajutorarea scolelor poporale din
cadenţa !
fantoma, ce persecută pe politicii acăstă solidaritate ar pute să fiă fondurile Asociaţiunei.
Der erăşî ne-am abătut şi-am unguri, cari nu văd în latala „espi- sdruncinată, pentru ca comitetul să-şi Las’, că astădî fondurile Aso
întrat în asemănare. Se vedem inse 44
rimentare a guvernului austriac, ţină de datorinţă ■— mai ales după ciaţiunei sunt încă fârte modeste şi
ce mai fiice organul lui Max Falk
decât ridicarea din depărtare a unei ce din partea unor membri s’a şi puţin ajutor se va pute da din ele
despre stările din Austria.
grozave furtuni, care se va descărca dat espresiune acestei presupuneri învăţământului nostru poporal, dâr
Vede „Pester Lloyd“, că Ger mai curând său mai târfiiu şi peste în plenul adunărei, ba s’a făcut chiar greutatea cea mai mare se va ivi
manii nu mai sunt pasivi, ca odi- capetele lor, cari cu a lor artă de şi o propunere de amânare în urma la împărţirea lui. După organisaţia
niără, când domnea „cercul de fier“ a guverna au produs efecte mult acesta — să-şi impună abnegaţiunea de a c | î a Asociaţiunei, esecutarea
al majorităţii cabinetului Taafe; as- mai rele, deşi la suprafaţă în Un pretinsă de împrejurări şi să renunţe acestui conclus o consider a fi aprăpe
tăfiî ordonanţele de limbă au îm garia par lucrurile mai liniştite şi la proiectul său. Căci nu trebue să imposibilă. Prima condiţiă pentru
pins pe Germani in răsboiu. Cu o mai puţin complicate ca în Austria. se uite, că de-ar fi acea „casă na esecutarea conclusului ar fi organi-
grăză afectată vede f6ia pestană, că Acăsta li-o şoptesce şi li-o spune ţională clădită tot numai din mar sarea despărţămintelor în aşa chip,
44
conducătorul Nemţilor austriac! a suprematiştilor unguri însăşi răua moră şi nestimate, ea n’ar pută aco ca comitetele lor să cunoscă şi pă
ajuns a fi Schonerer, acest radical lor consciinţă. Şi de ceea-ce se tem, peri în veci marele desastru, ce s’ar trundă starea şcolară şi culturală a
campion al irredentismului german. cu anevoie vor scăpa. pricinui Asociaţiunei prin o even tuturor comunelor românesc! de pe
Ce o să iasă de aici? Cultul Schon- tuală sdruncinare a solidarităţii din teritoriul lor.
nerian a avut efecte fărte deprava- tre membrii ei. In modul acesta ajungând co
t6re asupra tinerimei germane. Des Impresiunî Dăr era şi aici vorba mai mult mitetele despărţămintelor să cunoscă
pre acesta nu păte fi îndoială. „Is de-o tactică. Prin nisce enunciaţiunî şi pătrundă lipsurile ivite în diferi
toria eroică a imperiului german dela adunarea din Mediaş. făcute în sensul de mai sus comite tele comune, vor sci unde să aplice
sub conducerea prusiana şi aşa a IL tul, cred eu, ar fi isbutit să desarmeze şi ajutărele. Va trebui neapărat, ca
încărcat fantasia tinerimei austriaco Am arătat motivele, cari au fă pe oposanţii proiectului său, căci — aceste ajutăre să şi-le câştige ele
cu icdnele unui viitor plin de visuri cut, după părerea mea, ca discusiu- cum am arătat — consimţise a se însă-le, 6r la comitetul central să
mari, care nu se unesc cu presentul nile adunărei dela Mediaş să decurgă introduce o modificare radicală în recurgă numai în caşuri extra-ordi-
statului austriac; der patriotismul într’un spirit atât de agitat. In fond, el, aşa că nici într’o privinţă, cum nare, când se tractâză, d. es., de
austriac al părinţilor era o garanţă aceste motive nu sunt a se reduce reese din lămuririle date ulterior în lipsa momentană a unui ajutor pen
44
de ajuns în contra rătăcirei fiilor. nici la proiectul „casei naţionale , adunare, acel proiect n’are să facă tru salvarea vre-unei şcăle, de lipsa
Cine va sci spune însă, ce păte fi, nici la propunerea canonicului Ga- greutăţi Asociaţiunei, ci va servi we-unei incuragiări, ori de iniţiarea
dăcă politicianii deveniţi maturi vor vrilă Pop, ci mai mult la forma în aşa-cjicend ca un titlu pentru aran- vre-unei acţiuni menite a promova
fi constrînşî a-se supune radicalis care au fost presentate din partea giarea unei loterii, său mai bine cjis causa culturală a poporului nostru
mului Schânerian. Esemplul atrage comitetului central aceste două ces- pentru acvirarea unui capital, din şi a câştiga bunăvoinţa lui pentru
necontenit, şi decă o tendinţă na tiunî. Cea dintâiu a fost presentată care, după ce-1 vom avă adunat gata, căuşele Asociaţiunei etc.
ţională a trecut odată în sânge, nu ca o cestiune sine qua non, pe care se va pută procede şi la înfiinţarea Pe calea acâsta cu sume mici
mai pote fi scăsă de acolo cu nici membrii trebue se-o primăscă ori proiectatei case. Presentat în acăstă s’ar pute da ajutăre mari, er Aso
o vrăjitoriă“... vrău, ori nu vrău, pe când cea de formă, n’ar fi fost tocmai imposibil, ciaţiunea nu Dumai, că n’ar pierde,
14
De aci încolo „P. Lloyd cri a doua ca o cestiune absolut nead ca comitetul se câştige pentru pro dâr ar putâ să ia şi un avânt.
tică arta de a guverna a Austriaci- misibilă. iectul său consensul pote chiar una Cestiunea organisărei despărţă
lor. Spune, că raporturile austriace Der fiă motivele de formă, fiă nim al membrilor. Trebuia numai, mintelor în înţelesul adevărat al cu
sunt complicate şi dec! pretind dela de fond, destul că agitaţiunea s’a ca comitetul de-odată cu acesta să vântului, a fost fărte puţin discu
bărbatul de stat o înţeleptă cumpă produs şi a început a se manifesta dea asigurarea, că va îngriji se or- tată în adunarea dela Mediaş. Se
nire etc. Şi totuşi politica oficială într’un mod pe cât de îngrijitor, ganiseze despărţămintele astfel, ca vede, că unii dintre membri s’au şi
a Austriei nu se manifestă afiî, de pe atât de periculos pentru viitorul prin ele să-şi pătă Asociaţiunea es- disgustat a mai stărui în direcţiu
cât numai printr’o esperimentare Asociaţiunei. Membrii începuseră a tinde binefacerile şi ajutărele sale şi nea acesta, căci esperienţele din tre
fără calcul din cas în cas, seu prin se grupa în două tabere: de-o,parte asupra trebuinţelor locale ale mem cut li-au dat a înţelege, că comite
tr’o păşire cutezată după tempera erau Sibiienii cu proiectul „casei na brilor, ce se află înafară de Sibiiu, tului îi mai place să facă cum scie
