Page 7 - 1897-08

Nr. 172.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

de-acolo dând armaşului sătesc 4 or., îl sa o margine: cu oerşitnl s’a sfîrşit. Sem­ menea teme. Dâr nu le împut, căci aşa am tată, se vede' din venitul brut, care a fost
trimite la 12 6re, ca el să slobodă şcolarii nalul de alarmă al naţiunii flamande a su­ fost şi eu, când eram în vârsta lor: nu 141 jl. Spese 110 fl., deci rămâne un venit
acasă. Procedură demnă de-un Herczeg nat: E timp să n» ridicăm. nepăsători, ci încântaţi de variatele plăceri, curat de 31 fl., cari s’au predat curatoru­
1
Pâfcer! şi acesta o povestea el însu-şl, ţi- Poesia face alusie la Baronul Zur­ ce cji de c[i li-se oferă în timpul de va­ lui primar sâ-i administreze. Au mai ră­
năndu-şl ore-cum de cinste, că are o aşa mond de Volsbergh. Primarul oraşului fla­ canţă. Acestea îi răpesc cu sine şi-i fac mas 30 părechî de scânduri de prima ca­
minunată (?) apucătură pedagogică! mand Iepern, oare numise în Senat pe na­ adese-orî să-şî de asemeni datorinţe. Ml-iau litate, precum şi un şopru acoperit cu
Ca sâ-şl râsbune pentru imputarea ţionaliştii flamanc}! oerşitorl (Flamendiants), voiă eu să arăt pe scurt decursul petre- scânduri. Acestea încă se pot socoti cel
părintescă şi drâptă, făcută lui de Rdss. preourn se suie, Flamancjii Coremans şi de cerei. puţin în 50 fl.
Dn. vicar Herczeg Pâter se apucă şi cu Yriendt propuseseră un proeot de lege, In focul juneţei şi al entusiasmului, La „Cadril" şi „Romana" am numă­
ajutorul antecesorului sSu Iepure Floria», oare avea de scop să inartioulez9 egalita­ am aucjit un tînăr chiuind la „Ardeleană": rat peste 70 părechî. Din cununa de domne
învăţător în pensiune, cantor şi de present tea de drepturi a limbei flamande cu cea Sântionă, Sântionă, şi domnişâre, după cum mi-am putut în­
şi jude comunal (oficii comptabile !) Încep francesă. Dintre sate tu eşti domnă semna, au participat dâmnele: Ana Chel­
sâ lucreze la nimicirea şcolei confesionale şi Camera Deputaţilor primise acest pro- Ou dor după tine trag ner protopopâsă în Minthiul Gherlei, Ana
la ridicarea unei comunale! Rdiss. Dn. vicar ieot ou 92 de voturi în contra 3. Senatul C’âicI aflu ce ml-e drag. Cherebeţiu protop. în Oâţlcău, Sanfira
al Sălagiului, care în totdâuna a luptat însă respinse legea, după ce 13 Senatori Tînărul de sigur scie pentru ce a Chelner, D-na Melian, Silaşî, Baldi din
din tote puterile şi cu o bărbâţiă rară de naţionalitate flamanda trecuseră iu ta­ chiuit aşa. Der dâcă frumuseţa şi estetica Gherla, Valeria Mureşianu din Valea Gro­
pentru susţinerea şcolelor nostre, a eşit în băra duşmană (a Valonilor). petrecerei din St.-Ioana a fost în stare a şilor, Victoria Cheresteş din Buza, d-nele:
faţa locului însă ce să vecii ?! Acei doi Firesoe, că ura poporului se îndreptă mişca pe tinerii plini de vieţă pănă la fan­ Cheresteş din Beudu, Kabdebo din St.
domni fac tot posibilul şi prin defăimări, acum în contra acestor vencjătorl de neam. tasia, apoi nici pe noi, prosaiştii betrânl, Ioana, Cheresteş, Kozma, Negruţiu din
aserţiuni neadevărate, duc lucrul acolo în­ atât arangiamentul cât şi petrecerea în Şugatard, Indreiu Centea.
r
cât vicariul foraneu episcopesc şi protopop sine un ne-a" putut lăsa nepăsători. Er dintre d-re: Lucreţia Chelner,
#
al tractului Crasnei în acest tract e îm- C o n v o c a r e . Public frumos, ales şi destul de nu- Veronica Papiu, Silaşî, Baldi, Bogdan din
pedecat în împlinirea chifunărei sale prin Prin acâata se oonvocă adunarea ge­ măros; chiar din depărtări mari am vădut
Gherla, LeontiDa Cherebeţiu Câţlcău, Eu­
gbndarmî, aduşi de d-1 jude şi fost învă­ nerală a despărţământului X (Brad) al Aso- ospeţl, precum de cătră Bistriţa, Reghin,
genia Mureşianu din Chiet, Paulina Che­
ţător Iepure Floriân şi nn-i se permite oiaţiunei transilvane pe Duminecă îu 10 Lăpuş, Căţloău şi Cluşiu, ceea ce dove-
resteş din St.-Ioana, şi afară de acestea
a ţiuâ adunare şcolastică bisericâscă cu (22) August o. la Brad. desce, că dintre petrecerile de vară, ce se numSrâse domne şi domnişâre, pe cari cu
poporeni credincioşi gr. cat! La acâstă adnnare sunt poftiţi a par­ aranjâză în aceste părţi, St.-Ioana e Re­ dragoste le-aşî înşira, dâr regret, că nu
Acest Herczeg Pâter mai promite în ticipa membrii, precum şi binevoitorii şi gină. Meritul, că petrecerile din St.-Ioană am putut în pripă a mi-le însemna ; pen­
„Szilâgy" a desvăli şi „agitările făcute contra sprijinitorii acestei iuatituţiunl culturale. sunt întot-dâuna fârte bine cercetate e al tru aceea înainte îmi cer scusele să nu
şcolei comunale“. Yă promit, D-le Redactor O b i e c t e : 1) Deschiderea adunârei iubitului şi drăgălaşului preotloan Cheresteş, mă timbreze de rău raportor.
că momentan ce va apără în „Szilâgy" la 10y 6re a. in. în biserica gr. or. din care deşi a trecut peste anii tinereţelor, SuprasolvirI au incurs dela : Dâmna
2
ceva, vi-1 voiu trimite pentru publicare şi loo. 2) Raportul comitetului despre activi­ se vede însă, că focul tinereţelor de loc protop. Cherebeţiu 40 cr., D. Buxbaum
în „Gazetă". tatea sa în anul 1896/97 şi despre starea nu şl-a perdut puterea în d-sa. Amabilita­
Unul. despărţământului. 3) Alegerea unei oorni- tea, dragostea şi bunăvoinţa dânsului faţă S-t. Miclăuş 40 cr., Const. Mărginean,
8iunl pentru censurarea raportului. 4) În­ de ospeţl te cuceresce, aşa că dâcă mergi Nicula 40 cr., Dionisie Deac, Bonţ 40 cr.,
scrierea de membri noi şi încassarea taose- Kabdebo, St.-Ioana 60 cr., Barcsai, Cătina
Lupte naţionale în Flandra. odată la Sântionă şi convii cu preotul lo­ 20 cr., Balint, Fizeş 30 cr., Soos Şugatard
ior dela membru vechi şi noi. 5) Cetirea cului şi cu ospeţii aleşi, cari îi cercetâză
D-i Harald Graevel von Jostenode, disertaţiumlor, cari sunt a se insinua cu 2 petrecerea din an îu an, te obligă vrând 10 cr., Dubsky, Gherla 40 cr., Mureşianu,
Flamand din Bruxeia, publică în „Zeit" cjile mai înainte la directorul despărţămân­ nevrând a-ţl propune, ca de-i mai trăi şi Y.-Croşilor 40 cr., Tine, Cirolt, 1 fl., Ne­
meş, Lăpuş Rom. 1 fl., Cephard, Gherla
din Yiena un interesant articol, pe oare-1 tului. 6) Raportul comisiunei pentru oen- pe anul viitor să nu laşi să nu o cercetezi.
resumătn şi noi în cele următore: surarea raportului comitetului. 7) Alegerea A trebuit să admir mai ales arenele 1 fl., Baldi, Gherla 20 cr.
Toţi aceşti generoşi domni şi domne
„O puternică mişoare se petreoe în a doi delegaţi pentru adunarea generală a de joc. Sincer spun, că aşa arene frumose
cjilele nostre în mijlocul poporului din Asoeiaţiunei transilvane din ăst an, oonvo- şi cu gust aranjate numai la oraşe mari primâscă şi pe acâstă cale mulţămita co­
Fiandra. Ai orede, oâ eşti în timpurile re- oată îu opidui Mediaş. 8) Designarea loou- pote omul vedâ. In grădina parochială, pe mitetului arangiator.
formaţiunii. Întocmai ca atunci, ţăra e stră­ lui pentru adunarea generală viitore. 9) Alte o colină frumosă, era o arenă de vre-o 22 Septimiu.
bătută de un curent de manifestări popo­ afaceri, cari cad în sfera de competinţă a metri pătraţi, mai în jos altă arenă cevâşl
rale şi de poetice simţiri. Poporul, timp adunărei. 10) Constituirea despărţământu­ mai mică şi acoperită. Quid quid agis pru-
îndelungat asuprit de tutela franţuzismului,
lui pe un nou period de 3 ani. 11) Dispo- denter age et respice jlnem; să vede, că di-
se Adică şi îşi ea el singur sortea în mâni. — 2 (14) August.
siţiunl pentru verificarea protooolului. 12) în­ cala asta înţelâptă a îndemnat şi pe d-1
E o mişcare veritabilă germanică. Lipsă de farmacişti. De an! de cj
ile
chiderea adunărei. preot loan Cberesteş să facă două arene,
„ludârătuioia şi tăria germanică se şi în prevederea d-sale nu s’a înşelat. se simte în ţâra nâstră o mare lipsă de ti­
Brad, 30 Iulie 1897.
manifestă âr&şl, oa pe vremea migraţiunii Arena cea acoperită era pe dinlăuntru neri, cari să se aplice la farmaoiă, aşa oă
poporeior şi în epoca lui Wilbelm de Ora- Yasiliu JJămian, Dr. loan Radu, plină de verdâţă, erau în ea 4 oglindi mari farmaciştii din Uugana aici nu mai au
director. secreter.
nia. Mişoarea acesta mai are o mare ase­ de părete, peste 30 de lampiâne mici de de unde să*şl capete asistenţi. In congresul
mănare ou penoda, oare preoedase marea diferite colori, cu luminări în ele, mai multe farmaciştilor din Ungaria, oe s’a ţinut anul
revoluţie dela 1813. Aici oa aoolo, ac)I oa Petrecerea din Y. St.-Ioana. lampe de stradă, âr la intrarea şi la mij­ trecut, s’a hotărît a se publica un apel în
atunci, poeţii se dau de pertea poporului locul arenei de joc 2 transparente frumose oausa acâsta şi a se aşterne şi ministrului
Împilat şi poesii poporale resar pretutin- 6 August n. 1897. cu inscripţia: „Bine a-ţl venit", âr d6 de- un memorand. Dâr ou tâte astea tineri,
ienl, cari în accente iritate apără drevtu- Cred, că esprim nu numai părerea supt era ordinea de dans. cari să se aplice la farmaoiă nu s’au găsit
11
■ile limbei naţionale . mea, ci a tuturor ospeţilor, cari au parti­ Ospeţii au fost destul de număroşl şi de ajuns. Acum farmaciştii au format o so-
piarul flamand „Het laatste Niemvs cipat la petrecarea din Y. St.-Ioana ţinută de sigur ar mai fi fost încă-odată aţâţi, oietate, numită „Sooietatea farmaciştilor din
u
mblioă nu de mult o asemenea poesie pa- la 18 Iulie n. c., când dic, că acea petre­ dâcă de cătră sâră nu ar fi venit o plâiă Ungaria", al căreia scop este în special,
riotică, care amintesce epooa lui Luther cere a fost cea mai frumâsă, de tot cu „potop", care pe un moment şi pe cei de oa să câştige tineri pentru cariera farma-
i poesiile lui TJlrich von Hutten. gust arangiată şi fârte animată. Au trecut faţă ne-a indispus. Cu regret ne-am despărţit oeutioă. — Cum se vede, Ungurilor nu le
Strofa întâia a acestei poesii sună aprope trei săptămâni de atunci şi pănă de frumâsa arenă, care era făoută în liber, trebue farmaoiă, căci stăpânirea îi înfundă
st-fel: astădî nimic nu am cetit în foile nostre şi venind plâia ne-am coborît din Olim- pe toţi în diregătorii, ori sunt harnici de-a
Cerşitorii flamand). Şâse-fleol de ani despre acâstă petrecere. Ar trebui pentru pul desfătător în arena de jos ca mai bine le purta, ori nu. Românilor li-ar trebui,
m oerşit drepturile nostre, oa oerşitorl asta să fac imputare tinerilor, căci lor li-se să ne veselim. dâr ei sermanii sunt huiduiţi şi persecutaţi,
am and! cum efioe d-1 Zurmond. Dâr t6te cuvenea mai vârtos să raporteze în ase­ Cumcă petrecerea a fost bine cerce- trebuind să-şi caute adăpost în alte ţări!
W<

dela noi din sat, voiu pune vorbă Cine să adeverescă cum că de bună câţi ani este dobitocul, puneau mâna o ţidulă: T6der Fortună, care este?
ană pentru el unde sciu eu". Er sămă tăureacul e al lui, dâcă n’a pe el şi mergeau mai departe. Când — Noi, domnule! răspunse badea
gândul lui tot numera cailele adeveri primarul? ajunse comisia lângă tăurenciul lui Tdder.
înă la 1 Mărţişor, când se pună In terg era anumit un loc, o badea T6der, întrebă un domn: — Se vii cu tăurenciul colo
âna pe 1 fl. de argint şi pe o litră ogradă mare, unde se se adune cei Al cui este acesta? lângă masa ceea, unde şed domnii!
> vin. cu taurii. Er împrejurul ogrăzii erau — Al nostru, domnule, răspunse Şi merse badea T6der, şi tău­
ţ)iua hotărîta sosi. Badea T6der pociumbî, tot la 2 metri de departe badea T6der. reacul după el mergea tot jucând,
ase tăureanul tot cu otavă de cea unul de altul, de care se legau taurii. — Cum te chiamă pe domniata ? să-i sară’n spate, nu alt-ceva. Şi badea
ti bună şi de două-orî pe (ji-i de­ De un aşa pociumb legă şi badea — T6der Fortună, domnule. Tâder îl tot lovia încet cu palma
se ovăs amestecat cu păsat de T6der tăurenciul lui şi-i puse dina­ — Ei bine, bade Toder Fortună, peste bot şi-i striga lin : Mai încet,
curuz, aşa că era gras ca lutul şi inte desaga cu otavă. Primarul tot (ţise pretorul, tăurenciul d-tale este mutule, că te văd domnii! Şi domnii
ire mai cât o vacă şi lat în spate umbla printre omeni de colo pănă cel mai frumos din câţi au venit acţî vedeau cum j6că tăurenciul şi aucţiau
un porc de ucis. colo spunând, că şi el a cumpănit aci, de cei de un an; aşa mi-se pare cum badea Tâder povestea cu el şi
Dus’au domnii şi boerii şi aren­ pe un om dela ei se crescă un tău- mie. Se stai tot aci vr’un ceas încă, cum îl mustra şi rîdeau cu drag şi
ei mulţi tauri la arătare, dăr ca renciu şi acum l’a adus la arătare. şi de nu s’a ivi cineva cu vre-un taur se mirau, că un plugar simplu, un
badii T6der nu era nici unul. Erau veniţi cu taur! spre ară­ şi mai frumos, o se capeţi ceva cinste, Român sărăcuţ, scie să-şî crâscă vi­
mărul ajutase lui badea T6der tare mulţi streini, cu deosebire aren­ fiind-că l’ai ţinut cu atâta îngrijire. tele aşa bine. Când era chiar lângă
ducă tăureacul, că d6ră nu-i lu- daşi şi boeraşl, şi erau multişori — E şi vrednic, domnule, masa domnilor, stătu badea Tâder
. mic a duce un tâureac. Omenii, tauri adunaţi spre arătare, dâr ca primarul, că e om necăjit, a avut smerit în loc, îşi luă căciula de pe
1 îl vedeau hăţindu-se cu el, îl al badii T6der nici unul nu era de multe pagube, e dela noi din sat, cap şi o puse în mâna, cu care ţin ea
iau : der ce-i, jupâne primar, te-ai frumos, gras, alb şi sprinten şi blând. eu l’am cumpănit se vină a<ţî aci! tăurenciul, er cu mâna cea slobodă
;at slugă la buhaiul? Dăr el îi Cam pe la 11 cesurî veni o co- — Bine, bine! grăi pretorul, îşi neteefi părul pe frunte. Der tău­
ira şi se răstea la ei: Tăceţi, ne­ misiune de domni se cerce, cari tauri mergând mai departe. renciul, crecjând, că din căciulă-i dă
micilor, că am poruncă dela pre- sunt mai vrednici de a fi premiaţi? Colo cătră un ceas după amiacff ceva de mâncare, îşi vîrî nasul în
i se duc pe Toder la arătare şi Mergeau dela taur la taur, însem> erăşl se ivi comisia de domni prin­ ea, fără ca badea Toder să fi prins
3pun, cumcă-i dela noi din sat. nau numele stăpânului, scriau de tre tauri. Unul mai tînăr ceti de pe de veste şi văcjend, că n’află nimic